{"id":4987,"date":"2015-12-23T10:55:13","date_gmt":"2015-12-23T13:55:13","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=4987"},"modified":"2015-12-23T16:49:43","modified_gmt":"2015-12-23T19:49:43","slug":"craciunul-indepartatei-copilarii-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/craciunul-indepartatei-copilarii-2\/","title":{"rendered":"Cr\u0103ciunul \u00eendep\u0103rtatei copil\u0103rii"},"content":{"rendered":"

Traian DORZ<\/strong>, din volulul<\/em> \u00ab\u0162ata Minunat\u0103\u00bb<\/p>\n\n

Cele mai frumoase \u015fi mai de demult amintiri ale mele sunt at\u00e2t de str\u00e2ns legate de frumoasele \u015fi cre\u015ftine\u015ftile datini ale Sfintelor S\u0103rb\u0103tori ale Na\u015fterii \u015fi \u00cenvierii Domnului nostru Iisus Hristos, \u00eenc\u00e2t nu le pot uita niciodat\u0103.
\n\u00cen aceste sfinte zile \u00eencetau parc\u0103 toate obi\u015fnuitele noastre preocup\u0103ri fa\u0163\u0103 de lucrurile p\u0103m\u00e2nte\u015fti \u015fi \u00eencepea s\u0103 se simt\u0103 \u00een cas\u0103 \u015fi \u00een afar\u0103 un aer s\u0103rb\u0103toresc \u2013 totul devenea altfel. Altfel erau zilele. Altfel nop\u0163ile. Altfel inima mea. Ceva ceresc, nespus de dulce \u015fi de tainic cobora de undeva, \u00eenv\u0103luind totul. P\u0103rea c\u0103 un nou soare este pe cer \u015fi o lumin\u0103 mai vie \u015fi mai dulce dec\u00e2t \u00een celelalte zile ne transform\u0103 pe to\u0163i \u015fi pe toate. Ca s\u0103 m\u0103 simt cu adev\u0103rat fericit totdeauna \u00een zilele acestor s\u0103rb\u0103tori, eu m\u0103 \u00eentorc cu drag la atmosfera acelor luminate praznice \u00een care tr\u0103iam din plin fericirea credin\u0163ei \u015fi harul prezen\u0163ei lui Hristos \u00eentre noi, cu toat\u0103 lumina lui, neumbrit\u0103 de nimic.
\nVreau s\u0103-mi amintesc acum de S\u0103rb\u0103torile Cr\u0103ciunului de atunci.<\/p>\n

\"\"<\/a>
\n\u00cen cinstea Sfintei Na\u015fteri, credin\u0163a \u015fi evlavia recunosc\u0103toare a \u00eenainta\u015filor no\u015ftri au creat \u015fi au c\u00e2ntat prin veacuri at\u00e2tea minunate colinde!
\n\u015ei-au transmis unii altora, prin timp, at\u00e2tea povestiri \u015fi datini minunate!
\n\u015ei-au p\u0103strat at\u00e2t de cald \u015fi de evlavios sufletul cu care s\u0103 le primeasc\u0103 \u015fi s\u0103 le petreac\u0103 toate, a\u015fa cum se cuvine, \u00een cinstea lui Dumnezeu!
\nAceste comori curate, l\u0103sate de unii altora din veac \u00een veac, le-am apucat \u015fi noi, cei mai b\u0103tr\u00e2ni, de la p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri. Dar nu le-am mai p\u0103strat ca ei…
\nP\u00e2n\u0103 la noi nu s-a rupt firul de aur care a venit din vechime, dar cu noi s-a t\u0103iat.
\nAtunci, s\u0103rb\u0103torile ne \u00een\u0103l\u0163au ele pe noi p\u00e2n\u0103 undeva sus, unde p\u0103m\u00e2ntul se \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa cu cerul. Atunci, to\u0163i le tr\u0103iam cu jum\u0103tatea noastr\u0103 cea curat\u0103, dinspre Cer.
\nAcum, noi le-am cobor\u00e2t pe ele p\u00e2n\u0103 la noi, \u00een locurile joase ale jum\u0103t\u0103\u0163ii noastre p\u0103c\u0103toase, dinspre p\u0103m\u00e2nt.
\nDe aceea, atunci, s\u0103rb\u0103torile noastre erau sfinte \u015fi cere\u015fti, pe c\u00e2nd acum au devenit obi\u015fnuite \u015fi p\u0103m\u00e2nte\u015fti.
\nLumea de azi nu le tr\u0103ie\u015fte cu jum\u0103tatea ei cea cu inima, ci cu jum\u0103tatea ei cea cu stomacul. De aceea, \u00eentre noi \u015fi p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri s-a f\u0103cut aceast\u0103 dureroas\u0103 \u015fi grea ruptur\u0103, poate, pe totdeauna. Un lan\u0163 de aur s-a rupt pe la veriga noastr\u0103. Lan\u00ac\u0163ul \u00eencep\u00e2nd cu Pruncul din Betleem, cu Maica Lui Sf\u00e2nt\u0103, cu bunul Iosif, cu \u00eengera\u015fii, cu p\u0103storii, cu magii, cu steaua…
\nCu m\u0103n\u0103stirile, cu datinile curate, cu colinzile…
\nCu carul lor cu boi, cu portul frumos, cu credin\u0163a \u015fi tr\u0103irea lor plin\u0103 de omenie, de cinste \u015fi de iubire, ca \u00eentr-o familie mare \u015fi duioas\u0103…
\nEi s-au dus pe drumul lor cinstit \u015fi credincios, urc\u00e2nd \u00een lumin\u0103, \u015fi Por\u0163ile Raiului Sf\u00e2nt s-au \u00eenchis, pe totdeauna parc\u0103, \u00een urma lor, l\u0103s\u00e2ndu-ne pe noi undeva rup\u0163i de ei, departe, afar\u0103. L\u0103s\u00e2ndu-ne pe noi undeva, nu \u015ftiu unde, singuri \u015fi str\u0103ini. Cu altfel de port, cu altfel de obiceiuri, cu altfel de preocup\u0103ri, cu altfel de purt\u0103ri… F\u0103r\u0103 comoara lor, pe care am lep\u0103dat-o \u015fi care pare pe totdeauna \u015fi de neaflat, \u015fi de ne\u00eenlocuit…
\nE o pierdere pe care numai Dumnezeu ne poate face s-o regret\u0103m cu adev\u0103rat, \u00eentorc\u00e2ndu-ne spre tot ce era atunci at\u00e2t de minunat\u2026<\/p>\n

Cr\u0103ciunul \u00eendep\u0103rtatei copil\u0103rii!…<\/strong>
\n\u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul postului, \u00een casele noastre nu se mai g\u0103tea nimic \u201ede dulce\u201c.
\n\u015ease s\u0103pt\u0103m\u00e2ni nu se mai vedea pe mesele oamenilor nici ou\u0103, nici lapte, nici sl\u0103nin\u0103. Nici cei mari, nici cei mici nu se atingeau de astfel de m\u00e2nc\u0103ri p\u00e2n\u0103 \u00een Ziua de Cr\u0103ciun. Totu\u015fi ce copii s\u0103n\u0103to\u015fi \u015fi frumo\u015fi cre\u015fteau atunci!<\/p>\n

Rug\u0103ciunile frumoase le \u00eenv\u0103\u0163am \u015fi le spuneam pe genunchi. Niciodat\u0103 nu m\u00e2ncam \u015fi nu ne culcam f\u0103r\u0103 rug\u0103ciune. Cea dint\u00e2i dintre rug\u0103ciunile mele mi-a fost tot aceasta pe care o aud la Daniela, micu\u0163a care spune cu gl\u0103sciorul ei sub\u0163irel \u015fi fraged ca un firicel de iarb\u0103 verde:<\/p>\n

\u00cenger, \u00eengera\u015ful meu,
\nce mi te-a dat Dumnezeu,
\ntotdeauna fii cu mine
\n\u015fi m\u0103-nva\u0163\u0103-a face bine.
\nEu sunt mic, tu f\u0103-m\u0103 mare,
\neu sunt slab, tu f\u0103-m\u0103 tare,
\n\u00een tot locul m\u0103-nso\u0163e\u015fte
\n\u015fi de rele m\u0103 fere\u015fte.
\n\u2013 Doamne, \u00eengereii T\u0103i
\nfie p\u0103zitorii mei.
\nAmin.<\/em>
\nO, de c\u00e2te ori uitam \u015fi trebuia s-o iau de la \u00eenceput iar\u0103\u015fi, p\u00e2n\u0103-o ziceam bine.
\nSau singurul colind pe care \u00eel \u015ftiam atunci:<\/p>\n

\"\"<\/a>Mo\u015f Cr\u0103ciun cu plete dalbe
\na sosit de prin n\u0103me\u0163i
\n\u015fi aduce daruri multe
\nla feti\u0163e \u015fi b\u0103ie\u0163i…<\/em><\/p>\n

Crescusem apoi destul de m\u0103ricel. Ce grij\u0103 era ca s\u0103 am \u201eciocan\u201c pentru col\u0103cei de Ajun! Cu s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte, mo\u015ful trebuia s\u0103-mi ciopleasc\u0103 ciocanul. C\u0103ci, \u00een diminea\u0163a de Ajun, to\u0163i copiii care puteau umbla prin z\u0103pad\u0103 mergeau a colinda. \u00cen diminea\u0163a de Ajun, cea dint\u00e2i grij\u0103 a femeilor era s\u0103 scoat\u0103 din cuptor col\u0103ceii pentru copii, c\u00e2t mai repede.<\/p>\n

\u00cendat\u0103 ce sim\u0163eam mirosul de col\u0103cei cop\u0163i, cete-cete o luam \u201ea corinda\u201c, fiecare cu ciocanul \u00een m\u00e2nu\u0163a ro\u015fie de frig.
\nCiocanul nostru era un b\u0103\u0163 de lemn, mai lung sau mai scurt, dup\u0103 m\u0103rimea colind\u0103torului, ascu\u0163it la cap\u0103tul de sus, pe unde se tr\u0103gea col\u0103celul, iar jos cu un alt b\u0103\u0163, mai scurt, \u00een form\u0103 de cruce, unde col\u0103ceii se opreau \u00een\u015fira\u0163i.
\nAstfel porneam ca o o\u015ftire voioas\u0103:<\/p>\n

Noi umbl\u0103m a corinda \u2013 florile dalbe
\ndintr-o cas\u0103 \u00eentr-alta \u2013 florile dalbe.<\/em><\/p>\n

Seara, obosi\u0163i \u015fi \u00eenfrigura\u0163i, nu puteam adormi. Ciocanul plin de col\u0103cei \u00eel puneam l\u00e2ng\u0103 p\u0103tu\u0163ul nostru, \u201es\u0103 nu ni-l fure nime\u2019\u201c.
\nA\u015fa adormeam, cu ochii \u015fi cu inima la comoara noastr\u0103, dup\u0103 ce treceau \u015fi colind\u0103torii cei mari cu colinzile lor cele minunate, pe care de-abia le a\u015fteptam.<\/p>\n

Colind\u0103torii cei mari se preg\u0103teau cu dou\u0103-trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de Cr\u0103ciun, adun\u00e2ndu-se \u00een fiecare sear\u0103, p\u00e2n\u0103 la miezul nop\u0163ii, c\u00e2nd la unul, c\u00e2nd la altul dintre ei, \u201es\u0103 \u00eenve\u0163e corinzile \u015fi s\u0103 le zic\u0103 bine\u201c…
\nErau vreo zece b\u0103rba\u0163i. Aproape din fiecare cas\u0103, c\u00e2te avea s\u0103tu\u0163ul nostru pe atunci. Aveau vreo dou\u0103sprezece colinzi, care de care mai lungi \u015fi mai frumoase. Nimeni nu \u015ftia de unde sunt, c\u0103ci le \u00eenv\u0103\u0163aser\u0103 a\u015fa de la mo\u015fii de demult, unii din al\u0163ii.
\n\u00cen seara de Cr\u0103ciun, \u00eencepeau de la casa din cap\u0103t \u015fi apoi, pe r\u00e2nd, p\u00e2n\u0103 la cea din cap\u0103tul cel\u0103lalt. La fiecare cas\u0103 \u00eei a\u015ftepta pe mas\u0103 un colac mare \u015fi alb \u201ede gr\u00e2u curat\u201c \u2013 cum ziceau ei.
\nC\u00e2nd intrau \u00een cas\u0103, se \u00een\u015firau pe dup\u0103 mas\u0103 \u015fi se a\u015fezau pe scaune. Din picioare \u015fi de la u\u015f\u0103, ei nu colindau la nimeni.
\nColacul cel de gr\u00e2u curat \u00eel luau la plecare \u00een desagi. Asta era plata pentru colinzi. Ce frumo\u015fi \u015fi mari erau colacii lor pe l\u00e2ng\u0103 ai no\u015ftri!…<\/p>\n

Nimeni nu se culca p\u00e2n\u0103 nu treceau colind\u0103torii. Uneori \u00eent\u00e2rziau. Atunci mo\u015fu ne povestea cele mai frumoase lucruri de care \u00eemi aduc aminte. C\u00e2nd se auzea afar\u0103 larm\u0103 de glasuri, boc\u0103nit de b\u00e2te, sc\u00e2r\u0163\u00e2it de opinci \u015fi scuturat de c\u0103\u00acciuli, to\u0163i cei din cas\u0103 tres\u0103ream \u015fi t\u0103ceam dintr-o dat\u0103, a\u015ftept\u00e2nd.
\nAuzeam glasul unchiului Culaie, \u201egr\u0103itorul\u201c colind\u0103torilor, \u00eentreb\u00e2nd:
\n\u2013 Primi\u0163i colind\u0103tori?
\nCu to\u0163ii strigam deodat\u0103 \u015fi cu mare bucurie:
\n\u2013 Primim, primim!
\nU\u015fa se deschidea dat\u0103 p\u00e2n\u0103 la perete \u015fi, o dat\u0103 cu un val de aburi s\u0103n\u0103to\u015fi, intrau \u00een cas\u0103, de-abia \u00eenc\u0103p\u00e2nd pe u\u015f\u0103, unul c\u00e2te unul, umpl\u00e2nd casa, colind\u0103torii \u00eenal\u0163i \u015fi bucuro\u015fi. To\u0163i erau \u00eembr\u0103ca\u0163i cu sumane albe \u015fi noi, cu cioareci de l\u00e2n\u0103, cu opinci de piele \u015fi cu c\u0103ciuli de miel.
\nSe a\u015fezau la r\u00e2nd, \u00een ordinea cunoscut\u0103 \u00eentre ei, dup\u0103 mas\u0103. Dup\u0103 ce \u00ee\u015fi descopereau capetele, li se vedea p\u0103rul, lung p\u00e2n\u0103 pe umeri, piept\u0103nat cu c\u0103rare la mijloc, lucind frumos de uns \u015fi mirosind a unt proasp\u0103t.
\nUnchiul Culaie \u00eentreba:
\n\u2013 Gata, \u00eencepem?
\n\u2013 \u00cencepem, r\u0103spundeau to\u0163i, tu\u015find u\u015for.
\n\u2013 Cu care colind\u0103 \u00eencepem? \u00eentreba pe gazda casei.
\n\u2013 Cu \u201eDrum\u0103reii\u201c, r\u0103spundea gazda.
\nF\u0103cea semn lui unchiul Mitru\u0163, care d\u0103dea \u201eglasul\u201c co\u00aclinzilor, zic\u00e2nd primele versuri. Ei \u00eencepeau atunci \u201eDrum\u0103reii\u201c:<\/p>\n

Mai trecu\u015fi, mai mergu\u015fi, Doamne,
\nhoi, Doi Drum\u0103rei,
\ndoi \u2013 corinde, sus pe drumul mare,
\ndrumarii cine suntu-i, Doamne?
\nD-una-i Maica Sf\u00e2nt\u0103
\n\u015ei-al doilea-i Iosif,
\nsara \u00eens\u0103ra-le-i, Doamne,
\n\u00een curtea lui Cr\u0103ciun…<\/em><\/p>\n

\u015ei a\u015fa, p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t…
\nDup\u0103 \u201eDrum\u0103reii\u201c urmau celelalte colinzi, toate la r\u00e2ndul lor.<\/em><\/p>\n

Sau, dac\u0103 anul trecut \u00eencepuse cu \u201eDrum\u0103reii\u201c, \u00een anul acesta \u00eencepea neap\u0103rat cu alta. \u00cen fiecare an se \u00eencepea cu alt\u0103 colind\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se termina num\u0103rul colinzilor. Apoi iar \u00eencepea cu prima.
\nGazda trebuia s\u0103 \u015ftie cu care colind\u0103 \u00eencepe \u201e\u00een \u0103st an\u201c. Dac\u0103 gazda zicea: \u00cencepe\u0163i cu \u201eBucuria\u201c, atunci unchiul Mitru\u0163 zicea frumos, f\u0103r\u0103 carte:
\nMare bucurie-avemu
\n\u015fi \u00een cer \u015fi pre p\u0103m\u00e2ntu \u2013 corinde-mi, Doamne,
\nc\u0103 ne-am, Doamne, d-auzitu
\nc\u0103 ne-o n\u0103scut Fiul Sf\u00e2ntu \u2013 corinde-mi, Doamne,
\n\u015fi nu \u015ftim unde-o n\u0103scutu,
\nnumai steaua I-am v\u0103zutu \u2013 corinde-mi, Doamne…<\/em><\/p>\n

Sau, dac\u0103 gazda zicea: \u00cencepem cu \u201eSf\u00e2nt\u0103 M\u0103ria\u201c, unchiul Mitru\u0163, care atunci avea \u201eun glas frumos\u201c \u015fi le \u015ftia pe toate \u201eca pe ap\u0103\u201c, zicea la fel de bucuros:<\/p>\n

Colo sus, colo mai susu
\n\u015fade-mi, Doamne, cine-mi \u015fade?
\n\u2013 Cea Sf\u00e2nt\u0103, Doamne, M\u0103rie\u2026<\/em><\/p>\n

\u015eade Maica Precista,
\ncu Fiul d-al\u0103turea,
\n\u2013 cea Sf\u00e2nt\u0103, Doamne, M\u0103rie.<\/em><\/p>\n

Fiul pl\u00e2nge, Maica-I zice:
\n\u201eTaci, Fiul meu, nu mai pl\u00e2nge!\u201c
\n\u2013 Cea Sf\u00e2nt\u0103, Doamne, M\u0103rie…<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd g\u0103tau colinzile, gr\u0103itorul spunea \u201emul\u0163umita\u201c \u015fi \u00ee\u015fi luau r\u0103mas bun, f\u0103c\u00e2nd tot felul de ur\u0103ri de bine \u015fi de mul\u0163umiri pentru primirea frumoas\u0103 \u015fi pentru colacul cel de gr\u00e2u curat. Apoi se ridicau, ie\u015find precum intraser\u0103 \u015fi spun\u00e2nd:
\n\u2013 S\u0103 mai r\u0103m\u00e2ne\u0163i s\u0103n\u0103to\u015fi \u015fi Praznice fericite!
\n\u2013 Asemenea, r\u0103spundeam noi to\u0163i, petrec\u00e2ndu-i p\u00e2n\u0103 la anul…
\nO, dragi \u015fi minuna\u0163i colind\u0103tori din ziua Ajunului \u015fi din noaptea de Cr\u0103ciun a \u00eendep\u0103rtatei noastre copil\u0103rii\u2026 Ce dureroas\u0103 a r\u0103mas pe veci amintirea serii din care v-am petrecut pe totdeauna… Seara din care nu v-am mai v\u0103zut niciodat\u0103…
\nNu \u015ftiam, atunci c\u00e2nd v-am petrecut p\u00e2n\u0103 la uli\u0163\u0103 \u015fi v am privit p\u00e2n\u0103 v-a cuprins lumina alb\u0103 a lunii \u015fi a z\u0103pezii, c\u0103 nu v\u0103 voi mai vedea niciodat\u0103…
\nVoi n-a\u0163i murit, dar v-a\u0163i dus pe totdeauna.<\/p>\n

Mai rev\u0103d \u015fi acum \u015firul vostru alb \u015fi sf\u00e2nt, \u00eencep\u00e2nd cu Pruncul Luminat, cu Maica Lui Sf\u00e2nt\u0103, cu p\u0103s\u00actorii condu\u015fi de \u00eengeri \u015fi cu magii condu\u015fi de stea\u2026 pe\u015ftera lui Mo\u015f Cr\u0103ciun \u00een care s-a petrecut minunea cereasc\u0103…
\n\u015fi sf\u00e2r\u015find cu unchiul Culae \u015fi colindele lui unchiul Mitru\u0163… cu p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri, cu sumanele de l\u00e2n\u0103 alb\u0103, cu opincile lor noi, cu pletele lor lungi, piept\u0103nate s\u0103rb\u0103tore\u015fte cu c\u0103rare prin mijloc, lucind de unse. \u015ei mirosind a unt proasp\u0103t.
\nCe lan\u0163 minunat… \u015fi cum s-a rupt!
\nDe ce oare am fost tocmai noi cei mai nevrednici dintre fiii acestor minuna\u0163i \u00eenainta\u015fi care s-au n\u0103scut o dat\u0103 cu credin\u0163a \u00een Domnul nostru Iisus Hristos… \u015fi au tr\u0103it at\u00e2ta drum al istoriei lor, f\u0103r\u0103 seam\u0103n de chinuite \u015fi de frumoase, numai prin tainica putere a acestei dumnezeie\u015fti credin\u0163e?
\nDe ce ne-am rupt tocmai noi oare de Fiul Sf\u00e2nt?
\nDe ce le-am lep\u0103dat datinile cre\u015ftine\u015fti \u015fi le-am p\u0103r\u0103sit colindele lor duioase?
\nDe ce le-am p\u0103r\u0103sit portul lor cel frumos \u015fi alb, care p\u0103rea de lumin\u0103?… \u015ei l-am \u00eembr\u0103cat pe cel negru, care pare de \u00eentuneric?
\nDe ce putem nesocoti oare at\u00e2t de nep\u0103s\u0103tori ni\u015fte comori at\u00e2t de ne\u00eenlocuit?…<\/p>\n

O, Dumnezeule al p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri credincio\u015fi \u015fi vrednici, \u00eendur\u0103-Te iar\u0103\u015fi de noi!
\nDin pricina credin\u0163ei pline de vrednicie fa\u0163\u0103 de Tine a marilor \u00eenainta\u015fi, ai mil\u0103 \u015fi de micimea noastr\u0103, a urma\u015filor lor.
\nPentru credincio\u015fia lor fa\u0163\u0103 de Tine, iart\u0103 necredin\u00accio\u015fia noastr\u0103!
\n\u015ei pentru ascultarea \u015fi omenia cu care ei au urmat calea cinstirii Tale, \u00eentoarce, Doamne, inimile noastre iar\u0103\u015fi spre Tine, cu o dragoste \u015fi o poc\u0103in\u0163\u0103 plin\u0103 de adev\u0103r \u015fi de durere, cu lacrimile amare ale p\u0103rerilor de r\u0103u cu care poate pl\u00e2nge numai acela care \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 a pierdut ceea ce poate fi lucrul cel mai scump pentru cineva pe lume.
\nAjut\u0103-ne, Dumnezeul p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri credincio\u015fi, s\u0103 putem face acest salt m\u00e2ntuitor care s\u0103 ne ajute s\u0103 ajungem cap\u0103tul \u015firului lor minunat, de care noi ne-am rupt…
\nS\u0103 se poat\u0103 iar\u0103\u015fi reface acel lan\u0163 de aur al c\u0103rui cap\u0103t dinainte este \u00een ad\u00e2ncul luminii de Sus, iar cel din urm\u0103 \u00een credin\u0163a luminoas\u0103 din ad\u00e2ncul inimii acestui popor, cre\u015ftin de la cea dint\u00e2i zi a na\u015fterii sale pe lume.
\nAmin.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Traian DORZ, din volulul \u00ab\u0162ata Minunat\u0103\u00bb Cele mai frumoase \u015fi mai de demult amintiri ale mele sunt at\u00e2t de str\u00e2ns legate de frumoasele \u015fi cre\u015ftine\u015ftile datini ale Sfintelor S\u0103rb\u0103tori ale Na\u015fterii \u015fi \u00cenvierii Domnului nostru Iisus Hristos, \u00eenc\u00e2t nu le pot uita niciodat\u0103. \u00cen aceste sfinte zile \u00eencetau parc\u0103 toate obi\u015fnuitele noastre preocup\u0103ri fa\u0163\u0103 de <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-4987","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-povestiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4987","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4987"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4987\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4987"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4987"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4987"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}