{"id":510,"date":"2017-02-11T17:40:03","date_gmt":"2017-02-11T20:40:03","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=510"},"modified":"2017-02-11T18:05:57","modified_gmt":"2017-02-11T21:05:57","slug":"ziua-i-adevrul-istoric-din-12-16-februarie-1938","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/ziua-i-adevrul-istoric-din-12-16-februarie-1938\/","title":{"rendered":"ZIUA \u015eI ADEV\u0102RUL ISTORIC DIN 12-16 FEBRUARIE 1938"},"content":{"rendered":"

Traian Dorz<\/em>, Zile \u015fi adev\u0103ruri istorice<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Cine are o via\u0163\u0103 grea are o moarte u\u015foar\u0103; \u015fi cine are o via\u0163\u0103 u\u015foar\u0103 are o moarte grea. Acesta este un adev\u0103r pe care to\u0163i \u00eel v\u0103d la sf\u00e2r\u015fit, dar pu\u0163ini \u00eel v\u0103d la \u00eenceput. De aceea, c\u00e2nd \u00eei merge r\u0103u, cel cu via\u0163a grea pl\u00e2nge prea m\u00e2hnit, iar cel cu via\u0163\u0103 u\u015foar\u0103, c\u00e2nd \u00eei merge bine, r\u00e2de prea nebun.
\nDar c\u00e2t de puternic \u015fi de \u00een\u0163elept este Dumnezeu \u00een lucr\u0103rile Lui! \u00cens\u0103 numai omul care, cu o inim\u0103 smerit\u0103 \u015fi cu un cuget curat, se ad\u00e2nce\u015fte \u00een profunzimea tainelor puterii \u015fi \u00een\u0163elepciunii Sale se \u00eenvrednice\u015fte ca Duhul Sf\u00e2nt s\u0103 i le lumineze. Ca un reflector extraordinar de luminos aruncat dintr-o dat\u0103 asupra unor comori str\u0103lucitoare. Pentru a afla aceste comori \u015fi pentru a te \u00eenvrednici de harul lor, este nevoie neap\u0103rat s\u0103 umbli permanent cu Dumnezeu. Nu doar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. S\u0103 fii \u00een<\/strong> Hristos, nu doar l\u00e2ng\u0103<\/strong> El. S\u0103 ai \u015fi Duhul Adev\u0103rului, nu doar Cuv\u00e2ntul lui. C\u0103ci Duhul este singurul care te c\u0103l\u0103uze\u015fte \u00een el. F\u0103r\u0103 Duhul Sf\u00e2nt falsele duhuri te vor c\u0103l\u0103uzi fals. \u015ei \u00een cuv\u00e2ntul Adev\u0103rului nu vei afla orientarea, ci dezorientarea.<\/p>\n

Profetul Domnului avea un extraordinar sim\u0163 de orientare \u00een orice situa\u0163ie. \u015ei o intui\u0163ie clar\u0103 \u015fi imediat\u0103 a miezului oric\u0103rei probleme. De fapt, aceasta este \u015fi calitatea unui profet. Nimic nu l-a surprins. Nimic nu l-a dezorientat. \u015etia finalul oric\u0103rui lucru la \u00eenceputul acelui lucru \u015fi nu r\u0103m\u00e2nea \u00een urma nici unui timp. Intuia desf\u0103\u015furarea oric\u0103rei situa\u0163ii \u015fi nu-l surprindea nepreg\u0103tit nimic. Vedea limpede dezlegarea oric\u0103rei ne\u00een\u0163elegeri \u015fi avea cele mai clare idei \u015fi mai inspirate cuvinte pentru \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea ei.
\nCuno\u015ftea r\u0103utatea \u015fi puterea r\u0103zbun\u0103toare a mitropolitului \u015fi era convins c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ura \u015fi influen\u0163a lui vor reu\u015fi s\u0103-i calce \u00een picioare dreptatea, s\u0103-i nesocoteasc\u0103 meritele, s\u0103-i r\u0103peasc\u0103 dreptul. Dar a fost hot\u0103r\u00e2t s\u0103 lupte p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t pentru ap\u0103rarea drept\u0103\u0163ii \u00een fa\u0163a silniciei. \u015ei a adev\u0103rului \u00een fa\u0163a minciunii. Pentru c\u0103 \u00eei poruncea aceasta principiul sf\u00e2nt pentru care venise \u015fi atitudinea demn\u0103 \u00een fa\u0163a procedeului murdar.
\nDe aceea Adev\u0103rul lui avea neap\u0103rat nevoie de un glas care s\u0103 strige. Izvorul avea nevoie de o deschidere prin care s\u0103 \u0163\u00e2\u015fneasc\u0103. \u015ei ultimelor lui m\u0103rturisiri le trebuia un mijloc prin care s\u0103 fie \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite fra\u0163ilor \u015fi ve\u015fniciei.<\/p>\n

Fusese sugrumat, \u00een noiembrie, „Osta\u015ful Domnului”, ultima foaie prin care P\u0103rintele Iosif gr\u0103ia cu sutele lui de mii de fra\u0163i \u015fi de cititori din Oastea Domnului.<\/p>\n

\u00cen aceste zile m-am liberat \u015fi eu definitiv din armat\u0103 \u015fi am ajuns gata s\u0103-mi reiau locul de lupt\u0103 \u015fi de munc\u0103 l\u00e2ng\u0103 p\u0103rintele \u015fi superiorul meu. Fratele Marini, tovar\u0103\u015ful meu mai mare, era pentru un timp acas\u0103 la ai lui, \u00een S\u0103sciori. Iar pe Vonica (cel\u0103lalt tovar\u0103\u015f al nostru) l-am aflat \u00een tab\u0103ra vr\u0103jma\u015f\u0103. So\u0163ia \u015fi interesul \u00eel f\u0103cuser\u0103 s\u0103 ne tr\u0103deze.<\/p>\n

Lipsa unei gazete ne ardea inima \u015fi preocuparea g\u0103sirii ei ne fr\u0103m\u00e2nta tot timpul c\u00e2nd st\u0103team de vorb\u0103 \u00eempreun\u0103.<\/p>\n

– Drag\u0103 Dorz, zise p\u0103rintele \u00eentr-o zi, la \u00eenceputul lui decembrie, avem dou\u0103 posibilit\u0103\u0163i: ori cu Munteanu, ori cu Stoichi\u0163\u0103. (Munteanu avea ziarul „Ac\u0163iunea” \u015fi ne era prieten. St\u0103tusem un timp, anii trecu\u0163i, cu chirie \u00een casa lui \u015fi ne \u00een\u0163elesesem foarte bine cu el. Stoichi\u0163\u0103 era un avocat cu renume \u015fi un om care se bucura de un mare respect \u00een fa\u0163a tuturor). Vom conveni cu unul dintre ei s\u0103 scoatem gazeta noastr\u0103 sub numele gazetei lor, ca num\u0103r paralel ori ca supliment duminical.<\/p>\n

– Cred c\u0103 oricare dintre ei ne va \u00een\u0163elege \u015fi va accepta.<\/p>\n

– Haidem la Stoichi\u0163\u0103! El are foaia „Glasul Drept\u0103\u0163ii”. Sun\u0103 mai potrivit pentru noi.<\/p>\n

Ne-am preg\u0103tit \u015fi, \u00een c\u00e2teva minute, fratele Popovici ne-a dus cu ma\u015fina \u00een strada Avram Iancu, nr. 9, unde Stoichi\u0163\u0103 \u00ee\u015fi avea biroul avoca\u0163ial. Era la birou cu stagiarul s\u0103u, Corneliu Radu.<\/p>\n

Din c\u00e2teva cuvinte, p\u0103rintele s-a \u00een\u0163eles cu ei, fiindc\u0103 el \u00eei cuno\u015ftea bine, iar ei aveau un ad\u00e2nc respect pentru numele \u015fi cauza Oastei Domnului \u015fi a p\u0103rintelui, pe care \u015fi ei, ca \u015fi toat\u0103 lumea, o cuno\u015fteau. S-a convenit, deci, ca primul num\u0103r din „Glasul Drept\u0103\u0163ii” s\u0103 apar\u0103 de Cr\u0103ciunul anului 1937.<\/p>\n

– Acum s\u0103-l chem\u0103m \u015fi pe Marinel \u015fi s\u0103 ne a\u015fez\u0103m pe munc\u0103! \u00eemi zise p\u0103rintele bucuros, \u00eendat\u0103 ce eram \u00een strad\u0103.<\/p>\n

– Sl\u0103vit s\u0103 fie Domnul, Care ne-a dat izb\u00e2nda. Ce repede \u015fi ce minunat s-a rezolvat \u00eenceputul! Sper\u0103m c\u0103 Domnul ne va ajuta \u015fi totul va fi frumos.<\/p>\n

Astfel, ce a urmat mai departe se \u015ftie. „Glasul Drept\u0103\u0163ii” a ap\u0103rut din decembrie 1937 p\u00e2n\u0103 \u00een martie 1938\u2026 Ne-a fost dat \u015fi acest glas prin planul cel tainic \u015fi minunat al Domnului \u015fi Dumnezeului nostru, pentru c\u0103 \u00een timpul celor trei luni c\u00e2t a ap\u0103rut el, s-au petrecut ultimele evenimente dramatice din via\u0163a p\u0103rintelui. \u015ei noi aveam s\u0103 tr\u0103im \u015fi s\u0103 p\u0103str\u0103m un alt adev\u0103r istoric, de cea mai mare \u00eensemn\u0103tate pentru tot viitorul Oastei Domnului. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 gazet\u0103, prin care aveam nevoie s\u0103 respir\u0103m \u015fi noi, \u015fi Adev\u0103rul, ar fi fost foarte greu. Dumnezeul drept\u0103\u0163ii n-a l\u0103sat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een \u00eentuneric nici nelegiuirile s\u0103v\u00e2r\u015fite \u00een acele zile de c\u0103tre mitropolitul r\u0103zbun\u0103tor \u015fi nici frumuse\u0163ea martiriului r\u0103bd\u0103torului S\u0103u slujitor.<\/p>\n

Toate lucrurile petrecute atunci sunt descrise mai pe larg \u00een cartea cu istoria Oastei, vol. 2 . Dar pentru cei care n-au ajuns s\u0103 citeasc\u0103 acolo, vom vedea aici, \u00een capitolul urm\u0103tor, c\u00e2teva p\u0103r\u0163i mai \u00eensemnate, cuprinz\u00e2nd \u00eemprejurarea mor\u0163ii \u015fi a \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii P\u0103rintelui Iosif, cu ultimele lui cuvinte. Precum \u015fi leg\u0103m\u00e2ntul tuturor osta\u015filor Domnului de l\u00e2ng\u0103 sicriul \u015fi morm\u00e2ntul lui, cu cel de-al doilea Adev\u0103r.<\/p>\n

Ultimele zile \u015fi moartea profetului<\/h3>\n

Dintre cele \u015fapte opera\u0163ii ale P\u0103rintelui Iosif, ultimele dou\u0103, f\u0103cute \u00een 1937, nu s-au mai \u00eenchis. P\u00e2n\u0103 la moartea sa, cei doi fra\u0163i, Popovici \u015fi Opri\u015f, care lucrau la administra\u0163ia \u015fi libr\u0103ria Oastei, \u00eengrijeau zilnic de pansarea r\u0103nilor sale deschise \u015fi s\u00e2nger\u00e2nde, \u00eenf\u0103\u015fur\u00e2ndu-l cu vat\u0103, cu mult\u0103, mult\u0103 vat\u0103. Era \u00eentr-adev\u0103r nevoie de aceasta, fiindc\u0103 s\u00e2ngele se prelingea permanent \u015fi puroiul supura continuu din aceste r\u0103ni nespus de dureroase \u015fi de grele. La toate acestea, se ad\u0103ugau acum \u015fi noile eforturi cerute de munca grea a \u00eentocmirii foii. Numerele de Cr\u0103ciun \u015fi de Anul Nou trebuia s\u0103 apar\u0103 totdeauna \u00eentr-un num\u0103r sporit de pagini \u015fi cu un con\u0163inut deosebit de frumos. Aceasta cerea o munc\u0103 uria\u015f\u0103, \u00een care p\u0103rintele aducea partea cea mai mare \u015fi mai grea. Dar o f\u0103cea cu toat\u0103 pasiunea sufletului s\u0103u care p\u0103rea c\u0103 se \u00eent\u0103re\u015fte \u015fi cre\u015fte cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t trupul sl\u0103bea \u015fi se \u00eempu\u0163ina din zi \u00een zi.<\/p>\n

\u00cen ianuarie, temperatura \u00eencepu s\u0103 creasc\u0103 \u015fi durerile, la fel.<\/p>\n

Patul p\u0103rintelui era la etajul redac\u0163iei, \u00eentr-o camer\u0103 \u00een care intrai dintr-un antreu \u00een care era patul lui Tit. Din camera p\u0103rintelui se intra \u00een camera unde dormeam noi, fratele Marini \u015fi eu. A\u015fa c\u0103 to\u0163i trei eram noaptea aproape de p\u0103rintele. Prin u\u015file sub\u0163iri auzeam toat\u0103 noaptea fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile lui \u00een pat \u015fi inima ne tremura \u015fi ne durea pentru el. Temperatura \u00eencepea s\u0103 se men\u0163in\u0103 foarte ridicat\u0103, \u015fi pentru durerile tot mai mari se cereau tot mai multe calmante.<\/p>\n

Printre ultimii vizitatori ai P\u0103rintelui Iosif fusese \u015fi preotul Aurel Nanu, singurul dintre preo\u0163ii din Sibiu care-i r\u0103m\u0103sese, a\u015fa mai \u00een ascuns, prieten \u015fi apropiat. Acest suflet de om bun venea din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd pe la p\u0103rintele \u015fi sta l\u00e2ng\u0103 patul s\u0103u, vorbindu-i prietenos \u015fi comp\u0103timitor. El i a \u015fi \u00eemplinit, cu c\u00e2teva zile \u00eenainte de moarte, cele r\u00e2nduite pentru ultima m\u0103rturisire \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fire cu Trupul \u015fi S\u00e2ngele M\u00e2ntuitorului. Cu ocazia aceea, pentru a folosi \u015fi ultimul prilej din via\u0163a aceasta pentru \u00eemp\u0103care, P\u0103rintele Iosif i-a trimis mitropolitului B\u0103lan prin preotul Aurel Nanu cea din urm\u0103 smerit\u0103 \u015fi duioas\u0103 cerere de iertare \u015fi \u00eemp\u0103care. Dar fie c\u0103 preotului Nanu i-a fost team\u0103 s\u0103-i spun\u0103 mitropolitului acest lucru, fie mai degrab\u0103 c\u0103 mitropolitul a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u00eempietrit, nu s-a mai primit nici un r\u0103spuns nici la aceast\u0103 ultim\u0103 \u00eencercare\u2026<\/p>\n

Mai departe, voi consemna tot ce se va \u00eent\u00e2mpla, pe zile:<\/p>\n

Joi, 10 februarie 1938<\/strong><\/p>\n

Azi-noapte n-am dormit aproape deloc nici unii ai casei, de\u015fi eram cu to\u0163ii foarte obosi\u0163i. Starea grea \u00een care se g\u0103sea p\u0103rintele ne \u00eendurera \u015fi ne \u00eengrijora pe to\u0163i. Camera lui de dormit era la etajul de sus al casei din Aleea Filosofilor, 18, deasupra redac\u0163iei. Libr\u0103ria \u015fi compactoria se g\u0103seau la subsol. \u00cenainte de a intra \u00een camera p\u0103rintelui, deasupra sc\u0103rilor interioare, era un mic antreu \u00een care – dup\u0103 cum am mai spus – era patul lui Tit. Iar din camera p\u0103rintelui se intra, la dreapta, \u00een camera unde dormeam noi, cei doi: fratele Marini \u015fi eu.<\/p>\n

Ca s\u0103 nu-l prea deranj\u0103m pe p\u0103rintele bolnav cu trecerile noastre prin fa\u0163a patului s\u0103u, \u00eentinsesem un paravan de p\u00e2nz\u0103 alb\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 acest paravan p\u0103\u015feam \u00eentotdeauna \u00eencet \u015fi cu mare b\u0103gare de seam\u0103, \u00een\u0103untru sau \u00een afar\u0103\u2026<\/p>\n

Se vedea bine c\u0103 sf\u00e2r\u015fitul este foarte aproape. Durerile \u00eei sunt neobi\u015fnuit de mari. Doctorul Manta, pe care l-am chemat la patul p\u0103rintelui \u015fi care este un vechi \u015fi bun cunoscut al s\u0103u, \u00eel consult\u0103, clatin\u0103 cu \u00eentristare din cap. Spune c\u0103 ar fi nevoie de o nou\u0103 opera\u0163ie, a opta\u2026 Dar este imposibil, constat\u0103 el. Nu mai rezist\u0103. Depinde de inim\u0103 – \u015fi inima este foarte sl\u0103bit\u0103\u2026<\/p>\n

Vineri, 11 februarie 1938<\/strong><\/p>\n

Nici noaptea aceasta n-am putut dormi aproape deloc. Suntem cu to\u0163ii foarte \u00eentrista\u0163i din cauza st\u0103rii p\u0103rintelui nostru at\u00e2t de sl\u0103bit \u015fi de suferind. Din camera unde dorm cu fratele Marini, aud bine adeseori gemetele re\u0163inute ale bolnavului nostru sf\u00e2nt. \u015ei de fiecare dat\u0103 aceste gemete \u00eemi str\u0103pung inima de durere. De c\u00e2teva ori Titus intrase la el s\u0103-l \u00eentrebe dac\u0103 nu cumva are nevoie de ceva. I-a dat c\u00e2te un calmant.<\/p>\n

Diminea\u0163a a sosit mai lini\u015ftit\u0103. Dragul nostru bolnav a adormit pu\u0163in, iar noi, ie\u015find \u00een v\u00e2rful degetelor, l-am l\u0103sat s\u0103 se odihneasc\u0103. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd suiam \u00eencet p\u00e2n\u0103 la u\u015fa \u00eentredeschis\u0103, unde ascultam r\u0103suflarea sa de dup\u0103 paravanul din fa\u0163a patului s\u0103u.<\/p>\n

Pe la amiaz\u0103, a luat ceva din m\u00e2ncarea pe care i-o adusese sora Li\u0163a, apoi s-a lini\u015ftit din nou. Spre sear\u0103, noi, cei trei: Titus, Marini \u015fi eu, ne-am sf\u0103tuit s\u0103 nu-l mai l\u0103s\u0103m nici o clip\u0103 singur.<\/p>\n

– Vom face to\u0163i trei de paz\u0103, cu schimbul, l\u00e2ng\u0103 el, \u00eencep\u00e2nd de acum \u015fi p\u00e2n\u0103 diminea\u0163\u0103, zise Titus. Care s\u0103 facem primul?<\/p>\n

– Fac eu primul, r\u0103spunsei eu.<\/p>\n

– Pe urm\u0103 m\u0103 scoli pe mine, zise Tit.<\/p>\n

– Iar fr\u0103\u0163ia ta m\u0103 scoli pe mine, zise fratele Marini.<\/p>\n

– Bine.<\/p>\n

De cum se apropie seara, m\u0103 a\u015fezai pe scaun l\u00e2ng\u0103 patul p\u0103rintelui, la m\u0103su\u0163a pe care scriam c\u00e2nd el \u00eemi dicta minunatele sale t\u00e2lcuri. Luai Biblia lui s\u0103 citesc. \u00cencepu s\u0103 se \u00eentunece. Era februarie \u015fi noaptea venea repede, c\u0103ci cerul era \u00eennorat. \u00cenc\u0103 nu ninsese deloc, dar era un aer moale, prevestitor de z\u0103pad\u0103. P\u0103rintele deschise ochii, m\u0103 privi bl\u00e2nd \u015fi zise:<\/p>\n

– Ce faci?<\/p>\n

– Cum v\u0103 mai sim\u0163i\u0163i, p\u0103rinte? \u00eentrebai eu.<\/p>\n

V\u0103z\u00e2ndu-m\u0103 foarte \u00eengrijorat, \u00eemi zise:<\/p>\n

– Acum m\u0103 simt mai bine. Dup\u0103 somn totdeauna inima \u00eemi este ceva mai \u00eent\u0103rit\u0103. De fapt, \u00een mine toate m\u0103dularele mi-au fost sl\u0103b\u0103noage, singur\u0103 inima mi-a fost tare. Inima le-a dus pe toate. Dar acum \u015fi inima mi-a sl\u0103bit. De-abia mai poate. I-a ajuns \u015fi ei. Sl\u0103vit s\u0103 fie Domnul pentru toate!<\/p>\n

Mi-am f\u0103cut scaunul mai aproape, zic\u00e2nd:<\/p>\n

– P\u0103rinte, eu a\u015f dori s\u0103-mi vorbi\u0163i mereu. Dar n-a\u015f vrea s\u0103 v\u0103 prea obosi\u0163i. Aud bine, chiar dac\u0103 a\u0163i vorbi c\u00e2t de \u00eencet.<\/p>\n

– De acum mi-a mai r\u0103mas doar pu\u0163in s\u0103 vorbesc. Tot ce aveam s\u0103 spun lumii, am spus. Mul\u0163umesc din toat\u0103 inima Dumnezeului Care mi-a ajutat p\u00e2n\u0103 aici. Pentru cine va vrea s\u0103 asculte adev\u0103rul, ajunge\u2026<\/p>\n

Se opri un timp, apoi, cl\u0103tin\u00e2nd din cap, zise:<\/p>\n

– Dar mi se pare c\u0103 de acum \u00eencolo vremea adev\u0103rului s-a cam dus\u2026<\/p>\n

– De ce spune\u0163i asta, p\u0103rinte?<\/p>\n

– D\u0103-mi pu\u0163in paharul cu ceai. \u00cemi este uscat\u0103 gura. S\u0103 fii cu luare aminte bine la ceea ce \u00ee\u0163i spun.<\/p>\n

Se opri iar. St\u0103tu s\u0103 odihneasc\u0103 un timp, apoi \u00eencepu rar \u015fi \u00eencet:<\/p>\n

– Pentru c\u0103, o dat\u0103 venit\u0103 lumina \u00een lume, oamenii au iubit mai mult \u00eentunericul dec\u00e2t lumina, cum spunea M\u00e2ntuitorul, pentru c\u0103 faptele lor erau rele.<\/p>\n

Glasul \u00eei era profund profetic.<\/strong><\/p>\n

Dumnezeu a trimis Bisericii noastre \u015fi poporului nostru Lucrarea unic\u0103 \u015fi v\u0103dit cereasc\u0103 a Oastei. Poporul a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat-o chiar de la \u00eenceput cu drag, dar mai-marii Bisericii \u015fi ai poporului au respins-o de la \u00eenceput. Dac\u0103 vor continua s-o resping\u0103, s-ar putea ca Dumnezeu s\u0103 le o ia. Iar, drept pedeaps\u0103, s\u0103 vin\u0103 peste popor necazuri, iar peste Biseric\u0103 lucr\u0103ri de r\u0103t\u0103cire, de dezbin\u0103ri \u015fi de pierzare. Fiindc\u0103 n-au primit dragostea adev\u0103rului, precum este scris, Dumnezeu le poate trimite lucr\u0103ri de r\u0103t\u0103cire. Ca s\u0103 cread\u0103 minciuna to\u0163i cei care n-au crezut adev\u0103rul. \u015ei astfel s\u0103 fie os\u00e2ndi\u0163i. Dup\u0103 cum \u00een\u015ftiin\u0163eaz\u0103 Cuv\u00e2ntul Sf\u00e2nt, prin Apostolul Pavel, la Tesaloniceni\u2026 M\u0103 g\u00e2ndesc chiar \u015fi la fra\u0163ii no\u015ftri osta\u015fi, ce mare este r\u0103spunderea lor!<\/p>\n

C\u00e2nd vedem pe ce c\u0103i \u00eentortocheate \u015fi grele trebuie s\u0103 \u015fi caute al\u0163ii m\u00e2ntuirea sufletului lor, noi nu \u015ftim s\u0103-I mul\u0163umim \u00eendeajuns lui Dumnezeu, c\u0103 El nou\u0103 ne-a descoperit calea m\u00e2ntuirii at\u00e2t de dreapt\u0103, de limpede \u015fi de dulce\u2026 Dar dac\u0103 vreodat\u0103 \u015fi fra\u0163ii osta\u015fi se vor dovedi nevrednici de acest mare dar, c\u0103ut\u00e2nd spre alte c\u0103i, atunci se poate ca Domnul, drept pedeaps\u0103 \u015fi pentru ei, s\u0103 le ia aceast\u0103 Lucrare \u015fi s\u0103-i lase f\u0103r\u0103 ea. Ca s\u0103 b\u00e2jb\u00e2ie dezbina\u0163i dup\u0103 lucr\u0103ri str\u0103ine \u015fi pe c\u0103i r\u0103t\u0103citoare\u2026<\/p>\n

M\u0103 cutremur c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc ce viitor poate s\u0103 a\u015ftepte Biserica noastr\u0103 \u015fi poporul nostru \u00een urma acestor respingeri. Parc\u0103 ne g\u0103sim \u00een timpul c\u00e2nd Ierusalimul nu \u00een\u0163elesese Voia lui Dumnezeu \u015fi vremea cercet\u0103rii Sale, iar M\u00e2ntuitorul \u00eei profe\u0163ise nimicirea apropiat\u0103 \u015fi de ne\u00eenl\u0103turat.<\/p>\n

Ierusalimul Oastei, Sibiul, face acela\u015fi lucru ast\u0103zi pe care l-a f\u0103cut la vremea sa vechiul Ierusalim, omor\u00e2torul de prooroci \u015fi ucig\u0103torul cu pietre al trimi\u015filor lui Dumnezeu.<\/p>\n

T\u0103cu\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00cen camer\u0103 se l\u0103sase de mult \u00eentunericul. St\u0103team a\u015fa \u015fi nici nu sim\u0163eam nevoia de lamp\u0103.<\/p>\n

– Aprinde lumina, \u00eemi zise dup\u0103 un timp, \u00eencet. \u015ei mai d\u0103-mi pu\u0163in ceai.<\/p>\n

Aprinsei lumina slab\u0103 de pe noptier\u0103. M\u0103 uitai atent la el. M\u0103 privea cu ni\u015fte ochi plini de ceva care era, ad\u00e2nc, \u015fi duio\u015fie, \u015fi mil\u0103.<\/p>\n

– Drag\u0103 Dorz, \u015fopti el apoi rar \u015fi mi\u015fcat. Dup\u0103 mine va veni r\u00e2ndul vostru. Mie \u00een cur\u00e2nd nu-mi vor mai putea face nimic, dar pe voi v\u0103 vor urm\u0103ri \u015fi v\u0103 vor prigoni f\u0103r\u0103 cru\u0163are din cetate \u00een cetate, cu lan\u0163uri \u015fi necazuri, ca s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 tot ce este scris.<\/p>\n

Dar voi s\u0103 nu v\u0103 teme\u0163i, nici s\u0103 nu v\u0103 lep\u0103da\u0163i de Domnul \u015fi de Lucrarea Oastei Sale, care de la \u00eenceput a fost r\u00e2nduit\u0103 la suferin\u0163e \u015fi la necazuri, precum a fost \u015fi Domnul nostru Iisus Hristos, \u00een lumea aceasta.<\/p>\n

S\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 Domnul Care a fost cu mine va fi \u015fi cu voi. Acela Care ne-a dat nou\u0103 p\u00e2n\u0103 acum at\u00e2tea bucurii \u015fi biruin\u0163e \u00een necazuri v\u0103 va da \u015fi vou\u0103 biruin\u0163a, c\u0103ci El este Acela\u015fi ieri, azi \u015fi \u00een veci. El este Ve\u015fnicul Biruitor.<\/p>\n

Aduce\u0163i-v\u0103 aminte de tot ce v-am spus \u015fi v-am scris: cu ochii \u0163int\u0103 la C\u0103petenia \u015fi Des\u0103v\u00e2r\u015firea credin\u0163ei noastre, la Iisus Biruitorul. Cu El s\u0103 fi\u0163i siguri c\u0103 Lucrarea Lui va birui, chiar dac\u0103 noi va trebui s\u0103 c\u0103dem r\u00e2nd pe r\u00e2nd. S\u0103 muri\u0163i \u015fi voi crez\u00e2nd \u00een biruin\u0163a lui Hristos a\u015fa cum am fost gata \u015fi eu totdeauna s\u0103 mor crez\u00e2nd \u00een El\u2026<\/p>\n

\u00centinse m\u00e2na spre mine s\u0103 m\u0103 ating\u0103. \u00cei luai m\u00e2nu\u0163a alb\u0103 \u015fi slab\u0103 \u015fi mi-o ap\u0103sai pe buze, pl\u00e2ng\u00e2nd. Apoi o dusei moale \u015fi \u00eencet sub p\u0103tur\u0103. V\u0103zui lacrimi \u015fi \u00een ochii lui.<\/p>\n

– S\u0103 p\u0103stra\u0163i toate \u00eentocmai cum vi le-am spus. Eu n am spus nimic de la mine, ci \u00een toate am ascultat numai de glasul \u015fi de Duhul Domnului\u2026 M-am str\u0103duit s\u0103 v\u0103 dau nu numai Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, ci \u015fi o pild\u0103 vie cum s\u0103-L urma\u0163i. S\u0103 c\u0103lca\u0163i dup\u0103 Domnul pe urmele mele. Ca pe urm\u0103 s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim cu to\u0163ii mai ferici\u0163i, la sf\u00e2r\u015fitul luptei noastre, l\u00e2ng\u0103 Domnul nostru Preaiubit \u00een Canaanul S\u0103u cel ceresc.<\/p>\n

\u2026Oric\u00e2t a\u0163i avea de suferit, s\u0103 nu-L tr\u0103da\u0163i pe Dulcele nostru M\u00e2ntuitor \u015fi R\u0103scump\u0103r\u0103tor, Iisus Biruitorul. S\u0103 nu tr\u0103da\u0163i Cauza evanghelic\u0103 a Oastei \u015fi a Bisericii vii. S\u0103 nu tr\u0103da\u0163i voluntariatul Oastei, nici pe p\u0103rintele vostru \u00een Hristos.<\/p>\n

\u2026Va veni vremea c\u00e2nd Dumnezeu \u015fi Adev\u0103rul ne va face dreptate \u015fi nou\u0103\u2026 S\u0103 ave\u0163i ne\u00eencetat ochii vo\u015ftri \u0163int\u0103 la Iisus, C\u0103petenia \u015fi Des\u0103v\u00e2r\u015firea credin\u0163ei \u015fi biruin\u0163ei noastre\u2026<\/p>\n

T\u0103cu din nou.<\/p>\n

M\u0103 miram de unde are acum at\u00e2ta putere s\u0103 vorbeasc\u0103, din c\u00e2t de sl\u0103bit era\u2026 Vedeam c\u00e2t de mult se opinte\u015fte ca s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi \u00eemi era team\u0103 \u015fi mil\u0103 de efortul pe care \u00eel f\u0103cea. Dar presim\u0163eam c\u0103 sunt ultimele sale cuvinte\u2026 \u015ei n-a\u015f fi vrut nici s\u0103 se opreasc\u0103. \u00cel ascultam cutremurat. Totul m\u0103 \u00eenfiora ad\u00e2nc.<\/p>\n

– Ce mul\u0163ime eram c\u00e2ndva, \u015fi c\u00e2\u0163i s-au dus!\u2026 Unde s-au dus acum cei mari \u015fi l\u0103uda\u0163i care promiteau c\u0103 vor fi statornici l\u00e2ng\u0103 mine p\u00e2n\u0103 la moarte? Au trecut cu to\u0163ii \u00een tab\u0103ra celor care arunc\u0103 \u00een noi cu pietrele uciga\u015fe, ei, cei c\u0103rora le-am f\u0103cut at\u00e2ta bine \u00een Hristos.<\/p>\n

Cu mine vor sf\u00e2r\u015fi \u00een cur\u00e2nd, fiindc\u0103 toate au un sf\u00e2r\u015fit. Dar, dac\u0103 \u015fi pe voi cei ce r\u0103m\u00e2ne\u0163i v\u0103 vor omor\u00ee, s-ar putea ca s\u0103 nu le mai fie trimi\u015fi al\u0163ii\u2026 Apoi le vor fi date ca pedeaps\u0103 numai lucr\u0103ri pierz\u0103toare \u015fi lucr\u0103tori pierz\u0103tori\u2026<\/p>\n

T\u0103cu iar\u0103\u015fi, suspin\u00e2nd. Dup\u0103 un timp urm\u0103:<\/p>\n

– Dar Dumnezeu este nespus de bun. El iube\u015fte mereu \u015fi n\u0103d\u0103jduie\u015fte mereu. Chiar \u015fi pentru cei mai \u00eempietri\u0163i. O, c\u00e2t de nem\u0103rginit de bun este Dumnezeu!<\/p>\n

Apoi t\u0103cu \u00eendelung cu ochii \u00eenchi\u015fi. Se vedea c\u0103 \u00ee\u015fi sf\u00e2r\u015fise toat\u0103 puterea.<\/p>\n

– Nu mai vre\u0163i pu\u0163in ceai, p\u0103rinte? zisei eu. Dar e prea rece. M\u0103 uitai dup\u0103 re\u015foul care ardea. S\u0103-l \u00eenc\u0103lzesc pu\u0163in!\u2026<\/p>\n

– Nu!<\/p>\n

– Nu \u00eencerca\u0163i s\u0103 adormi\u0163i pu\u0163in? A\u0163i obosit vorbind\u2026<\/p>\n

Scoase din nou m\u00e2na, f\u0103cu un semn obosit care p\u0103rea a spune: De acum am s\u0103 m\u0103 tot odihnesc. \u015ei o \u00eentinse iar\u0103\u015fi spre mine.<\/p>\n

\u00cei luai din nou m\u00e2nu\u0163a \u00eentre m\u00e2inile mele. Ce alb\u0103 \u015fi ce uscat\u0103 este! Numai pielea str\u0103vezie \u015fi osciorul sub\u0163irel \u015fi topit.<\/p>\n

Nu-mi mai puteam st\u0103p\u00e2ni lacrimile\u2026 O, m\u00e2nu\u0163a asta sf\u00e2nt\u0103 \u015fi chinuit\u0103, care s-a topit lumin\u00e2nd\u2026 Care a scris neobosit\u0103 at\u00e2tea litere de foc \u015fi de aur ce vor r\u0103m\u00e2ne ve\u015fnic\u2026 Care a suferit at\u00e2t de mult pentru mine \u015fi pentru mul\u0163i\u2026 Care mi-a f\u0103cut at\u00e2t de mult bine mie \u015fi altora\u2026 O, inimioara aceasta pe care o simt c\u0103 bate tot mai \u00eencet!\u2026<\/p>\n

\u015eiroaie de lacrimi \u00eencepur\u0103 s\u0103-mi curg\u0103 pe obraji, preling\u00e2ndu-se \u015fi picur\u00e2nd pe marginea patului alb, pe jos, pe m\u00e2nu\u0163a str\u0103vezie \u015fi uscat\u0103\u2026 care mi se p\u0103ru dintr-o dat\u0103 nefiresc de rece.<\/p>\n

\u00cemi ap\u0103sai din nou \u00eencet \u015fi moale buzele mele peste ea. \u015ei apoi o dusei iar\u0103\u015fi u\u015for \u015fi \u00eendurerat sub p\u0103tura cald\u0103.<\/p>\n

\u2026Era t\u00e2rziu \u015fi era peste tot o t\u0103cere des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103.<\/p>\n

Respira \u00eencet \u015fi rar. Mi se p\u0103rea c\u0103 vrea s\u0103 doarm\u0103.<\/p>\n

Dinspre u\u015fa lui Titus auzii un zgomot u\u015for. Cred c\u0103 nici el nu doarme. Cred c\u0103 nici Marini nu doarme.<\/p>\n

M\u0103 uitai la fa\u0163a lui care era mai palid\u0103 \u015fi mai uscat\u0103 ca oric\u00e2nd.<\/p>\n

\u00centr-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 s-a topit ca dintr-o dat\u0103. Ciudat c\u0103 p\u00e2n\u0103 azi diminea\u0163\u0103 se zv\u00e2rcolea de dureri, iar acum, iat\u0103 ce lini\u015ftit odihne\u015fte, de parc\u0103 n-ar avea nici un \u0163epu\u015f \u00een corpul s\u0103u. M\u0103 uitai din nou\u2026 Din cele dou\u0103 ad\u00e2ncimi \u00eencerc\u0103nate, cei doi ochi, alt\u0103dat\u0103 at\u00e2t de vioi \u015fi de bucuro\u015fi, priveau acum cu o umbr\u0103 nep\u0103m\u00e2nteasc\u0103 spre fereastr\u0103.<\/p>\n

– Fereastra! zise el destul de tare. Drag\u0103 Dorz, deschide toat\u0103 fereastra, ca s\u0103 vin\u0103 aer proasp\u0103t\u2026<\/p>\n

\u00cen clipa aceea \u00eemi trecu fulger\u0103tor prin minte ceea ce scrisese el undeva despre so\u0163ia sa \u00een clipa mor\u0163ii ei, c\u0103 ultimele cuvinte i-au fost ca s\u0103-i deschid\u0103 fereastra, s\u0103-i vin\u0103 mult aer proasp\u0103t\u2026<\/p>\n

Nu \u015ftiu de ce f\u0103cui dintr-o dat\u0103 o leg\u0103tur\u0103 limpede \u00eentre clipa asta \u015fi clipa aceea de atunci: \u00eentre destinele unora dintre cei uni\u0163i de Dumnezeu, de\u015fi la dep\u0103rt\u0103ri de ani \u015fi de distan\u0163e, sunt at\u00e2t de tainice potriviri.<\/p>\n

Deschisei toate aripile ferestrei. Afar\u0103 era nor, dar nu prea \u00eentuneric. Adia un v\u00e2nti\u015for cam r\u0103coros\u2026<\/p>\n

Dup\u0103 ce se aerisi pu\u0163in, str\u00e2nsei iar\u0103\u015fi \u00eencet aripile ferestrei la un loc, spre a nu se face frig. Iar\u0103\u015fi crezui c-a adormit, dar iar\u0103\u015fi deschise ochii.<\/p>\n

– Acum, te rog, las\u0103-m\u0103 singur, \u00eemi \u015fopti stins. Vreau s\u0103 r\u0103m\u00e2n singur!<\/p>\n

Eu st\u0103team \u00eenc\u0103 \u00een picioare \u00eentre pat \u015fi fereastr\u0103. Cum s\u0103-l las singur a\u015fa? \u015ei cum s\u0103 nu-l las dac\u0103 mi-a cerut asta?<\/p>\n

St\u0103team nehot\u0103r\u00e2t \u015fi m\u0103 uitam la el. Crezui din nou c a adormit. Dar \u00eemi zise:<\/p>\n

– Du-te \u015fi te odihne\u015fte \u015fi tu. E t\u00e2rziu\u2026<\/p>\n

Glasul \u00eei era stins, dar plin de o mil\u0103 rug\u0103toare.<\/p>\n

– Poate mai ave\u0163i nevoie de ceva, p\u0103rinte, st\u0103ruii eu \u00eencet. Nu mi-e somn. Vreau s\u0103 stau aici.<\/p>\n

– Nu mai am nevoie de nimic!<\/p>\n

– Nu vi-e frig, p\u0103rinte? \u00eencercai eu, ca s\u0103 am motiv s\u0103 i pip\u0103i m\u00e2inile.<\/p>\n

– Acum nu mi-e nimic! \u015fopti\u2026<\/p>\n

M\u00e2inile lui mi se p\u0103rur\u0103 \u015fi mai reci. Le acoperii bine cu p\u0103tura, \u00een timp ce ochii lui m\u0103 priveau de foarte departe, \u015foptind ca o lini\u015ftire \u015fi ca un \u00eendemn s\u0103 plec:<\/p>\n

– Sl\u0103vit s\u0103 fie Domnul!<\/p>\n

Nu vrui s\u0103-l mai fac s\u0103 oboseasc\u0103 st\u0103ruind\u2026 \u015eoptii \u015fi eu \u00eendurerat: „Sl\u0103vit s\u0103 fie Domnul” \u015fi trecui dincolo, \u00een camera noastr\u0103, unde era fratele Marini. \u00cel g\u0103sii treaz \u015fi \u00eentreb\u00e2ndu-m\u0103 din ochi:<\/p>\n

– Ce este?<\/p>\n

– Vrea neap\u0103rat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 singur, \u00eei zisei \u00eencet la ureche (la ureche, pentru c\u0103 fratele Marini nu prea auzea bine\u2026). Dar este foarte sl\u0103bit. M\u00e2inile \u00eei sunt foarte reci. Ce s\u0103 facem oare?<\/p>\n

– S\u0103-l scul\u0103m \u015fi pe Tit, zise el.<\/p>\n

– M\u0103 duc s\u0103-l scol, s\u0103 vedem ce facem, zic eu. Poate trebuie s\u0103 mergem dup\u0103 medic.<\/p>\n

Trecui din nou u\u015for \u00een camera p\u0103rintelui \u015fi, pe l\u00e2ng\u0103 paravanul de p\u00e2nz\u0103 alb\u0103 din fa\u0163a patului s\u0103u, ie\u015fii la Titus.<\/p>\n

Nu dormea nici el. M\u0103 \u00eent\u00e2mpin\u0103 ridicat \u00een capul oaselor.<\/p>\n

– M\u00e2inile i-s reci, \u00eei \u015foptii \u015fi lui \u00eendurerat. M-a trimis s\u0103 m\u0103 culc, ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 singur. Ce-i de f\u0103cut? N-ar trebui oare s\u0103 mergem dup\u0103 medic?<\/p>\n

– Am auzit totul, zise Tit. Mai ales acum c\u00e2nd \u0163i-a spus s\u0103 deschizi fereastra \u015fi s\u0103-l la\u015fi singur. U\u015fa lui fusese \u00eentredeschis\u0103 \u015fi el ascultase treaz.<\/p>\n

St\u0103tur\u0103m t\u0103cu\u0163i \u015fi ascultar\u0103m spre u\u015f\u0103\u2026 Nu se mai auzi nimic.<\/p>\n

– Vino s\u0103 mergem l\u00e2ng\u0103 paravan, s\u0103 auzim mai bine!<\/p>\n

P\u0103\u015fir\u0103m am\u00e2ndoi \u00eencet, el \u00eenainte, eu dup\u0103 el, \u015fi ascultar\u0103m la paravanul sub\u0163ire de l\u00e2ng\u0103 pat.<\/p>\n

– Nu se aude nici o respira\u0163ie!<\/p>\n

Trecur\u0103m pe dup\u0103 paravan, unul de-o parte \u015fi cel\u0103lalt de alta a patului. Titus \u00eei puse m\u00e2na pe frunte, apoi o duse pe inim\u0103:<\/p>\n

– E cald, zise el, la frunte. Iar apoi, la inim\u0103, \u00eensp\u0103im\u00e2ntat:<\/p>\n

– Nu mai bate!<\/p>\n

\u00cel strigar\u0103m pe fratele Marini. \u00cei strigar\u0103m lui:<\/p>\n

– P\u0103rinte, p\u0103rinte!\u2026 \u00cei mi\u015fcar\u0103m capul \u015fi m\u00e2inile.<\/p>\n

Nimic!<\/p>\n

\u00cei aprinser\u0103m o lum\u00e2nare la c\u0103p\u0103t\u00e2i \u015fi c\u0103zur\u0103m to\u0163i trei \u00een genunchi l\u00e2ng\u0103 patul p\u0103rintelui nostru, \u00een cea mai sf\u00e2\u015fietoare \u015fi mai \u00eendurerat\u0103 rug\u0103ciune dintre toate rug\u0103ciunile vie\u0163ii mele.<\/p>\n

M\u0103 sim\u0163ii ca \u015fi cum un puternic perete ap\u0103r\u0103tor mi s ar fi pr\u0103bu\u015fit \u015fi a\u015f fi r\u0103mas descoperit \u00een b\u0103taia celor mai grele furtuni \u015fi mai uciga\u015fe primejdii\u2026<\/p>\n

Era ora unu \u015fi jum\u0103tate<\/strong> \u00een noaptea spre diminea\u0163a zilei de s\u00e2mb\u0103t\u0103, 12 februarie 1938.<\/p>\n

Afar\u0103 \u00eencepu s\u0103 ning\u0103 cu fulgi mari \u015fi moi, ca un v\u0103l de \u00eenmorm\u00e2ntare. Sau ca o m\u00e2ng\u00e2iere.<\/p>\n

Ce m\u0103re\u0163 \u015fi ce lini\u015ftit intrase \u00een ve\u015fnicie acest uria\u015f al lui Dumnezeu, solemn \u015fi calm ca o corabie care luptase o noapte \u00eendelungat\u0103 cu \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toarele primejdii ale unor vr\u0103jma\u015fe furtuni. Iar acum, \u00een lumina unui str\u0103lucitor r\u0103s\u0103rit de soare, intr\u0103 zdren\u0163uit\u0103, dar biruitoare, \u00een Portul lini\u015ftit \u015fi m\u00e2ntuitor!<\/p>\n

Din pricin\u0103 c\u0103 \u00eei eram at\u00e2t de aproape, nu-i puteam vedea \u00eentreaga \u015fi adev\u0103rata lui m\u0103re\u0163ie\u2026<\/p>\n

De ce oare a vrut el s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 chiar singur \u00een ultima lui clip\u0103?<\/p>\n

Nu \u015ftiu!<\/p>\n

Poate pentru ca frumuse\u0163ea fericitei sale \u00eent\u00e2lniri cu Dulcele s\u0103u M\u00e2ntuitor Iisus s\u0103-i fie deplin slobod\u0103, iar prezen\u0163a mea ar fi stingherit aceast\u0103 sf\u00e2nt\u0103 intimitate\u2026 Poate pentru c\u0103 mila \u015fi iubirea noastr\u0103, ale celor pe care ne l\u0103sa aici, \u00eei deveniser\u0103 prea grele. Poate pentru c\u0103 trebuia neap\u0103rat s\u0103 plece, iar prezen\u0163a mea \u00eel \u00eempiedica, \u00eent\u00e2rziindu-l.<\/p>\n

Nu \u015ftiu.<\/p>\n

Dar sunt \u00eencredin\u0163at c\u0103 \u00een clipa aceea, dup\u0103 sufletul lui, ca dup\u0103 al celuilalt mare profet, Moise, cu care adesea l am asem\u0103nat, a venit chiar Dulcele M\u00e2ntuitor Iisus. \u015ei c\u0103, dac\u0103 n-a\u015f fi plecat atunci de l\u00e2ng\u0103 el, ca Elisei de l\u00e2ng\u0103 Ilie, eu a\u015f fi v\u0103zut cu adev\u0103rat Minunea.<\/p>\n

Dar n-am fost vrednic s-O v\u0103d.<\/p>\n

\u00cendat\u0103 toat\u0103 casa fu \u00een picioare. Venise fiecare, perind\u00e2ndu-se pe l\u00e2ng\u0103 patul mortului nostru sf\u00e2nt, cu pl\u00e2ns \u015fi cu rug\u0103ciune. Fratele Opri\u015f, sora Li\u0163a, fratele Popovici\u2026<\/p>\n

Opri\u015f r\u0103mase din prima clip\u0103 la c\u0103p\u0103t\u00e2i. \u00centr-o m\u00e2n\u0103 cu lum\u00e2narea aprins\u0103, iar \u00een cealalt\u0103 cu cartea, \u00eencepu s\u0103 c\u00e2nte \u015fi s\u0103 citeasc\u0103 pl\u00e2ng\u00e2nd primele rug\u0103ciuni din r\u00e2nduiala pentru cei adormi\u0163i \u00een Domnul. A\u015fa cum \u00eenv\u0103\u0163ase el la m\u0103n\u0103stire \u00een anii lui de ucenic la c\u0103lug\u0103rie\u2026<\/p>\n

\u00cencepur\u0103m preg\u0103tirile\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un col\u0163 de mas\u0103, Marini \u015fi cu mine scriam „Edi\u0163ia special\u0103” din „Glasul Drept\u0103\u0163ii”, care trebuia s\u0103 plece \u00eenc\u0103 ast\u0103zi spre to\u0163i fra\u0163ii din \u0163ar\u0103, pentru a anun\u0163a tuturor vestea cea dureroas\u0103 \u015fi a-i chema ca s\u0103-l petrecem \u00eempreun\u0103 la morm\u00e2nt. Titus \u015fi Popovici alc\u0103tuiau telegramele ce trebuia trimise \u015fi c\u0103utau adresele fra\u0163ilor \u015fi ale adun\u0103rilor care trebuia s\u0103 afle c\u00e2t mai repede. To\u0163i alergau \u015fi lucrau pl\u00e2ng\u00e2nd.<\/p>\n

Cu \u0163ipete mari, \u00eencepur\u0103 s\u0103 \u00eentre pe u\u015f\u0103, tot mai des, fra\u0163ii \u015fi surorile din Sibiu, care nu \u015ftiu cum aflaser\u0103 at\u00e2t de repede vestea \u015fi se anun\u0163aser\u0103 unii pe al\u0163ii. \u00cenc\u0103 nu era ziu\u0103 \u015fi casa era plin\u0103\u2026 \u00cencepeau s\u0103 soseasc\u0103 \u015fi fra\u0163i din dep\u0103rt\u0103ri.<\/p>\n

Vestea mor\u0163ii se aflase \u00eendat\u0103 \u015fi la Mitropolie, pentru c\u0103 noi anun\u0163asem decesul la parohia de care \u0163ineam. Iar parohul, la r\u00e2ndul lui, se gr\u0103bise s\u0103 \u00een\u015ftiin\u0163eze chiar \u00een ceasul acela pe mitropolitul care abia a\u015ftepta vestea.<\/p>\n

\u015etiindu-se la Mitropolie c\u0103 noi \u00eei vom chema pe fra\u0163ii din \u0163ar\u0103, \u015fi, prev\u0103z\u0103tori – cum erau \u00een grija de a ne \u00eempiedica orice mi\u015fcare – un trimis al mitropolitului a alergat \u00eendat\u0103 la conducerea po\u015ftei, intervenind spre a opri \u015fi am\u00e2na expedierea telegramelor \u015fi foilor noastre prin care anun\u0163am fra\u0163ilor moartea p\u0103rintelui \u015fi \u00eei chemam la \u00eenmorm\u00e2ntare\u2026 Cel pu\u0163in pe cele destinate jude\u0163ului Sibiu \u015fi jude\u0163elor \u00eenvecinate, care ar fi putut veni la timp. Despre ceilal\u0163i mai \u00eendep\u0103rta\u0163i se g\u00e2ndeau c\u0103 \u015fi a\u015fa nu vor ajunge la timp. \u015ei astfel s-a \u00eent\u00e2mplat c\u0103 au venit fra\u0163i din Iugoslavia, din Bucovina, din Basarabia ori din Bihor \u015fi Maramure\u015f, pe c\u00e2nd cei din jurul Sibiului, care ar fi venit cu miile, nu au aflat despre moartea p\u0103rintelui dec\u00e2t dup\u0103 patru zile, c\u00e2nd era \u00eenmorm\u00e2ntat. R\u0103zbun\u0103rile continuau \u015fi dup\u0103 moarte \u00eempotriva martirului lui Hristos.<\/p>\n

\u00cen diminea\u0163a mor\u0163ii, fra\u0163ii Opri\u015f \u015fi Popovici \u00eei sp\u0103lar\u0103 cu grij\u0103 trupul lui chinuit pe care ani de zile \u00eel pansaser\u0103 am\u00e2ndoi zi de zi, cu dragoste \u015fi cu durere, \u00eenf\u0103\u015fur\u00e2ndu-i \u00een vat\u0103 r\u0103nile s\u00e2nger\u00e2nde. Acum i le \u00eenf\u0103\u015furau pentru ultima dat\u0103. Mare r\u0103splat\u0103 vor primi de la Dumnezeu ace\u015fti doi fra\u0163i pentru aceast\u0103 munc\u0103 a lor at\u00e2t de grea \u015fi at\u00e2t de necesar\u0103 omului lui Dumnezeu. Cred c\u0103 odat\u0103 \u00censu\u015fi Domnul Iisus le va spune: Ceea ce i-a\u0163i f\u0103cut acestui martir al Meu, Mie Mi-a\u0163i f\u0103cut!\u2026<\/p>\n

Apoi l-am \u00eembr\u0103cat \u00een albul stihar din vremea preo\u0163iei lui, iar pe deasupra i-am \u00eembr\u0103cat vechea reverend\u0103 preo\u0163easc\u0103 pe care o purtase, de la \u00eenceputul slujbei sale, toat\u0103 via\u0163a lui de preot. Haina aceasta veche era doar semnul slujbei la care el \u0163inuse at\u00e2t de mult \u015fi pe care \u015fi-o \u00eemplinise at\u00e2t de vrednic.<\/p>\n

A\u015fa l-am a\u015fezat \u00een sicriu, iar pe piept i-am pus Biblia lui de care fusese nedesp\u0103r\u0163it. Sicriul l-am a\u015fezat pe dou\u0103 mese \u00een sala redac\u0163iei. Apoi am trimis dup\u0103 preotul Emilian Cioran, protopopul Sibiului, care trebuia s\u0103 vin\u0103 \u015fi s\u0103-i fac\u0103 primele slujbe.<\/p>\n

Protopopul Cioran a venit, a dat p\u00e2nza la o parte \u015fi, v\u0103z\u00e2ndu-l \u00eembr\u0103cat \u00een reverenda preo\u0163easc\u0103, a spus:<\/p>\n

– De ce i-a\u0163i \u00eembr\u0103cat reverenda? N-am voie s\u0103-i fac nici o slujb\u0103 p\u00e2n\u0103 nu i-o dezbr\u0103ca\u0163i. El a fost caterisit \u015fi nu mai poate purta hain\u0103 de preot.<\/p>\n

– Nici mort, p\u0103rinte? ziser\u0103m noi \u00eengrozi\u0163i\u2026<\/p>\n

– Nici! A\u015fa este porunca!<\/p>\n

– Dar, bine, e haina lui, ce s\u0103 mai facem noi cu ea? El s-a dus acum, s\u0103 mearg\u0103 \u015fi ea cu el. De ce v\u0103 mai formaliza\u0163i? Nu-i poate fi iertat nici acum \u015fi nici asta? Nu i se poate \u00eeng\u0103dui nici at\u00e2ta?<\/p>\n

– \u00cen zadar insista\u0163i! Eu nu pot s\u0103 trec peste porunca pe care am primit-o. Nici clopotul nu se poate trage dup\u0103 el p\u00e2n\u0103 nu i se va dezbr\u0103ca haina aceasta!\u2026<\/p>\n

– Vom \u00eencerca s\u0103 ob\u0163inem \u00eeng\u0103duin\u0163a Mitropoliei!<\/p>\n

– \u00cencerca\u0163i!<\/p>\n

\u015ei protopopul Cioran ie\u015fi, l\u0103s\u00e2ndu-ne mu\u0163i de uimire \u015fi de sc\u00e2rb\u0103, privindu-ne cutremura\u0163i unii pe al\u0163ii. Eram palizi cu to\u0163ii.<\/p>\n

– De necrezut!\u2026 Ce \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor de ne\u00eenduplecat\u0103 poate fi r\u0103zbunarea acestei categorii de oameni!\u2026 To\u0163i vr\u0103jma\u015fii te las\u0103 \u00een pace dup\u0103 ce te-au ucis, dar ace\u015ftia nu. Te urm\u0103resc s\u0103 se r\u0103zbune \u015fi c\u00e2nd e\u015fti \u00een sicriu!\u2026 O, dragul, sf\u00e2ntul, chinuitul \u015fi fericitul nostru p\u0103rinte! Ce mult te asemeni \u015fi \u00een moarte cu M\u00e2ntuitorul t\u0103u \u015fi al nostru! \u015ei Lui i-au luat hainele\u2026<\/p>\n

A doua zi fu duminic\u0103. Continuar\u0103 s\u0103 vin\u0103 al\u0163i \u015fi al\u0163i fra\u0163i \u015fi surori de aproape \u015fi de departe. Alte \u015firoaie de lacrimi se v\u0103rsar\u0103 peste sicriul iubit \u015fi sf\u00e2nt. Sute de glasuri \u015fi inimi \u00eendurerate intrar\u0103 \u00een sala redac\u0163iei, \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd sicriul scump, strig\u00e2nd numele at\u00e2t de drag \u015fi de sf\u00e2nt al p\u0103rintelui \u015fi profetului neuitat.<\/p>\n

Dar nu-\u015fi mai r\u0103spundeau dec\u00e2t unii altora. Sau poate c\u0103 ne r\u0103spundea fiec\u0103ruia dintre noi acea parte din p\u0103rintele nostru, al tuturora, care era \u00een noi, \u00een fiecare, prin ceea ce ni se d\u0103ruise el tuturor \u00een dragostea lui Hristos. Purt\u0103m \u00een noi fiecare o p\u0103rticic\u0103 din fiin\u0163a lui sufleteasc\u0103 a\u015fa cum fiecare dintre fii poart\u0103 \u00een el o parte din fiin\u0163a tat\u0103lui lor care i-a n\u0103scut. Hristos, prin el, a pus \u00een fiecare din noi ceva divin \u015fi care ne face pe to\u0163i s\u0103 sim\u0163im la fel, s\u0103 credem la fel, s\u0103 vorbim la fel \u015fi s\u0103 fim \u00een stare s\u0103 murim la fel pentru acela\u015fi scop sf\u00e2nt.<\/p>\n

Numai puterea lui Dumnezeu era aceea care putuse face \u00een noi \u015fi \u00een alte sute \u015fi sute de mii de suflete aceast\u0103 transformare, aceast\u0103 rena\u015ftere, aceast\u0103 \u00eentrep\u0103trundere fericit\u0103, cereasc\u0103 \u015fi ve\u015fnic\u0103. Cred c\u0103 toate fl\u0103c\u0103rile vii care ard acum \u00een miile noastre de suflete au ars toate, mai \u00eent\u00e2i, \u00een el, \u00een inima lui, \u00eentr-una singur\u0103, mare, unic de mare inim\u0103, cum numai Hristos Singur o poate aprinde \u00een rarii uria\u015fi ai Evangheliei Sale.<\/p>\n

Hristos parc\u0103 trece prin Istorie p\u0103\u015find numai din v\u00e2rfuri \u00een v\u00e2rfuri de astfel de mun\u0163i. \u015ei parc\u0103 Se opre\u015fte doar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd pe c\u00e2te un astfel de Tabor unde ne \u00eeng\u0103duie s\u0103-L vedem pentru o clip\u0103 transfigurat, prin mijlocirea c\u00e2te unui astfel de profet \u015fi de ales al S\u0103u.<\/p>\n

Ce uria\u015fe sunt astfel de v\u00e2rfuri de mun\u0163i \u015fi ce str\u0103lucite r\u0103m\u00e2n aceste taboruri dup\u0103 trecerea Lui peste ele! P\u0103rintele Pavel, p\u0103rintele Ioan Hrisostomul, P\u0103rintele Iosif!\u2026 Ce mare responsabilitate le r\u0103m\u00e2ne acelora care r\u0103m\u00e2n dup\u0103 ei \u015fi c\u0103rora le-a str\u0103lucit Hristos at\u00e2t de cutremur\u0103tor prin ace\u015ftia!\u2026 Ei au fost oameni ca \u015fi noi, dar noi n-am fost asemenea lor! Trebuie de acum \u00eenainte s\u0103 ne d\u0103m \u015fi noi toate silin\u0163ele s\u0103 suim p\u00e2n\u0103 unde ne va fi cu putin\u0163\u0103, pe urmele lor, spre Hristos, spre realizarea Lui \u00een noi \u015fi a noastr\u0103 \u00een El.<\/p>\n

Duminic\u0103<\/strong>, ziua \u00eentreag\u0103, s-au perindat prin fa\u0163a sicriului sute \u015fi sute de suflete \u00eendurerate din Sibiu \u015fi din toat\u0103 \u0163ara; nu numai fra\u0163i din Oastea Domnului, ci din toate cultele \u015fi familiile, to\u0163i cei care \u00eel cunoscuser\u0103 sau numai auziser\u0103 despre el \u015fi despre uria\u015fa lui lucrare, care \u00eel admirau \u015fi \u00eel iubeau pentru geniul s\u0103u, pentru marele lui suflet; veneau s\u0103-l vad\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi ia de la el ultimul r\u0103mas bun.<\/p>\n

Erau fo\u015fti orfani crescu\u0163i de el \u015fi \u00eengriji\u0163i \u00een orfelinatul pe care \u00eel condusese ca un p\u0103rinte bun \u015fi ocrotitor. Erau prieteni \u015fi cunoscu\u0163i din ora\u015f, germani, rom\u00e2ni, maghiari, preo\u0163i \u015fi pastori, luterani, catolici, bapti\u015fti, cre\u015ftini dup\u0103 Evanghelie – amesteca\u0163i printre fra\u0163ii \u015fi surorile din Oastea Domnului – to\u0163i veni\u0163i s\u0103 aduc\u0103 ultimul lor omagiu omului lui Dumnezeu a c\u0103rui lucrare \u00eei impresionase pe to\u0163i.<\/p>\n

Numai din partea Bisericii Sibiului nu venea nimeni.<\/p>\n

Toat\u0103 ziua \u015fi toat\u0103 noaptea continu\u0103 programul de vorbiri, de c\u00e2nt\u0103ri, de rug\u0103ciuni \u015fi lacrimi fierbin\u0163i ale fra\u0163ilor \u015fi surorilor str\u00e2n\u015fi p\u00e2n\u0103 pe afar\u0103 \u00een jurul sicriului s\u0103u. Numai dintre preo\u0163ii \u015fi c\u0103rturarii at\u00e2t de l\u0103uda\u0163i \u015fi l\u0103ud\u0103ro\u015fi din anii trecu\u0163i nu era nimeni.<\/p>\n

Printre cei care au vorbit duminic\u0103, amintim pe fra\u0163ii: Marini din Sibiu, I. Faur din S\u0103laj, I. Dr\u0103goescu, Ilie Pris\u0103caru, Gh. Comiza, I. Opri\u015f, Gh. Cosmeanu, Traian Dorz, Traian Ursu, Isaia Pele \u015fi mul\u0163i, mul\u0163i al\u0163ii.<\/p>\n

Luni diminea\u0163a<\/strong>, \u00eencep s\u0103 soseasc\u0103 cei mai dep\u0103rta\u0163i: Viorel Bujoreanu \u015fi sora Tili, Leon Andronic din Bucovina, Teodor Marin, Paraschiv S\u00e2rghie, Gh. Condruz din Moldova, un grup de fra\u0163i \u015fi surori din Bucure\u015fti. Fanfara \u015fi grupul fra\u0163ilor din S\u0103sciori \u015fi Sebe\u015f, inton\u00e2nd c\u00e2ntarea „Pas\u0103re m\u0103iastr\u0103”\u2026 C\u00e2nt\u0103m cu to\u0163ii \u00een hohote de pl\u00e2ns.<\/p>\n

Vin fra\u0163ii din Arad cu Simion Achim, din Lugoj cu Trandafir Munteanu, din Sighi\u015foara, din Cetatea Alb\u0103 cu p\u0103rintele Malcoci, din Vaslui cu fratele Tudusciuc, c\u00e2nt\u0103re\u0163ul at\u00e2t de cunoscut\u2026<\/p>\n

Pastorul de la Biserica Evanghelic\u0103 Luteran\u0103 din Sibiu roste\u015fte l\u00e2ng\u0103 sicriu o cuv\u00e2ntare \u015fi o rug\u0103ciune \u00een limba german\u0103, lu\u00e2ndu-\u015fi r\u0103mas bun cu ad\u00e2nc respect \u015fi dragoste, spun\u00e2nd: „La revedere, scumpul meu frate, \u00een Patria Cereasc\u0103\u2026”. Sora Tili \u015fi mul\u0163i al\u0163ii fac un leg\u0103m\u00e2nt: „Nu te vom uita niciodat\u0103 \u015fi vom urma totdeauna cuv\u00e2ntul t\u0103u, p\u0103rintele \u015fi binef\u0103c\u0103torul nostru\u2026”.<\/p>\n

\u00cen numele fra\u0163ilor din Moldova, fratele David B\u0103l\u0103u\u0163\u0103 spune, printre altele: „Am venit s\u0103 s\u0103rut pentru ultima dat\u0103, \u00een numele tuturor fra\u0163ilor, m\u00e2na cu care ne-a scris \u015fi ne-a binecuv\u00e2ntat P\u0103rintele Iosif. Ceea ce a f\u0103cut omul acesta pentru noi \u015fi pentru mul\u0163i nu a mai f\u0103cut \u015fi nu a mai putut face nimeni. C\u0103r\u0163ile lui m-au adus pe mine \u015fi pe mul\u0163i la via\u0163\u0103”\u2026<\/p>\n

Acela\u015fi lucru \u00eel spune \u015fi fratele Paraschiv S\u00e2rghie, \u00een numele misionarilor Oastei. \u015ei al\u0163ii, \u015fi al\u0163ii. Toat\u0103 ziua a decurs astfel, cei din\u0103untru f\u0103c\u00e2nd loc altora, care tot veneau, umpl\u00e2nd s\u0103lile, coridoarele, curtea, strada\u2026<\/p>\n

Luni am \u00eencercat din nou la Mitropolie\u2026 Era a treia zi de la moartea p\u0103rintelui\u2026 C\u0103utam \u00eenduplecarea lor, spre a nu ne obliga s\u0103 sf\u00e2\u015fiem de pe corpul ne\u00eensufle\u0163it al p\u0103rintelui reverenda veche pe care i-o \u00eembr\u0103casem. Era doar a treia zi de c\u00e2nd st\u0103 mortul \u00een cas\u0103 \u015fi \u015ftie lumea toat\u0103\u2026 \u015ei to\u0163i se \u00eentreab\u0103 mira\u0163i de ce nu-l mai \u00eenmorm\u00e2nt\u0103m.<\/p>\n

\u00cen zadar \u00eens\u0103! Hot\u0103r\u00e2rea mitropolitului era ne\u00eenduplecat\u0103. Nici un preot n-a vrut s\u0103 vin\u0103 nici ast\u0103zi s\u0103 fac\u0103 nici o rug\u0103ciune la sicriu. Toat\u0103 noaptea a patra l-au privegheat numai lacrimile, rug\u0103ciunile, cuv\u00e2nt\u0103rile \u015fi melodiile fr\u0103\u0163e\u015fti.<\/p>\n

Privegherile la mor\u0163i ale fra\u0163ilor sunt totdeauna ca \u00een vie\u0163ile sfin\u0163ilor, p\u0103trunse \u015fi c\u0103l\u0103uzite \u00een totul de Duhul \u015fi Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu\u2026 Dar aceste patru nop\u0163i \u015fi zile – petrecute chiar l\u00e2ng\u0103 sicriul aceluia care pentru prima dat\u0103, din vremea primilor cre\u015ftini, a \u00eenceput \u00een \u0163ara noastr\u0103 \u015fi \u00een poporul nostru astfel de privegheri – le-am tr\u0103it cu o deosebit\u0103 cutremurare a sufletului nostru.<\/p>\n

O, \u00een ce chip p\u0103g\u00e2nesc se desf\u0103\u015furau \u00eenainte de Oastea Domnului privegherile \u015fi chiar \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rile mor\u0163ilor \u00een poporul nostru!\u2026 Pe l\u00e2ng\u0103 b\u0103uturile \u00eemb\u0103t\u0103toare \u015fi jocul de c\u0103r\u0163i \u015fi fumul de tutun, \u00een jurul mortului se auzeau \u015fi se vedeau, de obicei, cele mai sc\u00e2rboase cuvinte \u015fi gesturi, \u015fi fapte. Parc\u0103 anume le scornise diavolul, ca s\u0103-\u015fi bat\u0103 joc de tot ce este cutremur\u0103tor \u015fi sf\u00e2nt \u00een credin\u0163a noastr\u0103 \u015fi \u00een fa\u0163a mor\u0163ii omului. Mai to\u0163i cei care erau \u00eenainte-vreme la acele privegheri r\u00e2deau \u015fi petreceau ca p\u0103g\u00e2nii, tocmai \u00een locul \u015fi \u00een timpul c\u00e2nd ar fi trebuit s\u0103 se roage \u015fi s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 cu cei care st\u0103teau \u00een casa aceea de jale \u015fi durere\u2026 \u015fi nimeni p\u00e2n\u0103 la P\u0103rintele Iosif nu se \u00eengrozise \u015fi nu se ridicase ca s\u0103 poat\u0103 opri aceste nelegiuiri. Nimeni p\u00e2n\u0103 la acest sf\u00e2nt care zace aici \u00een acest sicriu n-a putut opri \u015fi schimba nimic din aceste practici p\u0103g\u00e2ne\u015fti \u015fi satanice \u00een poporul \u015fi \u00een Biserica noastr\u0103. Dar acum, iat\u0103 ce minunat a lucrat Dumnezeu prin el \u015fi \u00een privin\u0163a asta, prin lumina puternic\u0103 a Duhului Sf\u00e2nt. Ori pe unde a p\u0103truns Oastea Domnului, au fost \u00eenl\u0103turate aceste vechi \u015fi ur\u00e2te obiceiuri. \u015ei \u00eenlocuite cu cuv\u00e2ntul, cu rug\u0103ciunea \u015fi c\u00e2ntarea Domnului. Alcoolul, jocurile de c\u0103r\u0163i, fumatul, vorbele \u015fi obiceiurile sc\u00e2rboase au fost aruncate afar\u0103 pe totdeauna \u015fi n-au ce s\u0103 mai caute cu nici o ocazie, nici la botezuri, nici la nun\u0163i \u015fi nici la \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri, \u00een casele cre\u015ftine\u015fti. Mai ales \u00een zilele \u015fi nop\u0163ile de jale \u015fi de cutremur sufletesc, la privegherile, \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rile sau parastasele celor care trec \u00een ve\u015fnicie.<\/p>\n

Aceast\u0103 puternic\u0103 \u015fi necesar\u0103 schimbare, iat\u0103, numai Oastea Domnului a putut s-o fac\u0103. Chiar \u015fi numai pentru asta, c\u00e2t de mult\u0103 recuno\u015ftin\u0163\u0103 ar fi trebuit s\u0103-i arate Biserica \u015fi Poporul nostru acestui mare om al lui Dumnezeu \u015fi vrednic slujitor sf\u00e2nt! Pentru c\u0103 au fost destui preo\u0163i \u015fi p\u00e2n\u0103 la el care au v\u0103zut cu durere \u015fi cu ru\u015fine aceste lucruri, dar n-au f\u0103cut – ori n-au putut face – nimic, practic, pentru \u00eenl\u0103turarea \u015fi \u00eenlocuirea lor. Dar acum, de ani de zile, \u00een \u0163ara noastr\u0103 are loc, cu ocazia \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rilor, acel nou fel de privegheri \u015fi parastase cu totul \u00een duhul cre\u015ftin, cum cere Cuv\u00e2ntul Sf\u00e2nt al lui Dumnezeu s\u0103 fie acestea. \u015ei cum sunt acum l\u00e2ng\u0103 sicriul lui.<\/p>\n

L\u00e2ng\u0103 sicriul P\u0103rintelui Iosif toate privegherile au fost astfel. \u00cen inimile tuturor celor care au tr\u0103it acele zile \u015fi nop\u0163i, v\u0103rs\u00e2nd cele mai fierbin\u0163i lacrimi \u015fi \u00een\u0103l\u0163\u00e2nd cele mai \u00eenfiorate rug\u0103ciuni, au r\u0103mas de neuitat pe totdeauna cele v\u0103zute \u015fi tr\u0103ite acolo. Binecuv\u00e2ntat s\u0103 fie Numele Domnului Dumnezeului nostru pentru tot ce ne-a d\u0103ruit El Bisericii noastre \u015fi Neamului nostru prin acest mare fiu \u015fi slujitor al S\u0103u, \u00een anii vie\u0163ii \u015fi \u00een zilele mor\u0163ii lui.<\/p>\n

\u00cen ultima noapte de priveghere au curs cele mai multe \u015fi mai fierbin\u0163i lacrimi, rug\u0103ciuni, cuv\u00e2nt\u0103ri \u015fi m\u0103rturisiri fr\u0103\u0163e\u015fti. Atunci au mai sosit \u015fi al\u0163i mul\u0163i fra\u0163i cunoscu\u0163i din \u0163ar\u0103: Mermezan din Simeria, Mure\u015fan din Some\u015f, \u015eandru din Media\u015f, Farca\u015f din Turda, Urdea din Cluj. Sunt \u00een totul aici fra\u0163i din peste dou\u0103 sute de comune din patruzeci de jude\u0163e. \u00cen afar\u0103 de mul\u0163imea str\u0103inilor veni\u0163i \u015fi ei s\u0103-i arate recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi pre\u0163uire.<\/p>\n

Este a patra zi<\/strong> \u015fi Mitropolia st\u0103 ne\u00eenduplecat\u0103. Nici un preot nu vine din partea Bisericii ca s\u0103 se apropie de acest sicriu sf\u00e2nt, cu \u00eendeplinirea ultimelor \u00eendatoriri religioase, care se fac chiar \u015fi celor mai dec\u0103zu\u0163i oameni. La toate st\u0103ruin\u0163ele noastre, am primit acela\u015fi scurt \u015fi dur r\u0103spuns: „S\u0103-i scoate\u0163i haina de preot! Nu-i vrednic s-o poarte nici mort! Altfel nici un preot nu va fi autorizat s\u0103-i fac\u0103 slujba de \u00eenmorm\u00e2ntare, oric\u00e2t ar sta a\u015fa!”\u2026<\/p>\n

– Ce este de f\u0103cut? ne-am sf\u0103tuit noi.<\/p>\n

– N-avem dec\u00e2t s\u0103 ne supunem!<\/p>\n

– Dar cine s\u0103 mai scoat\u0103 haina aceasta acum, a patra zi, de pe corpul acesta \u00een\u0163epenit?<\/p>\n

– S-o scoat\u0103 ei, cei care nu se cutremur\u0103 de acest sacrilegiu\u2026 Noi nu mai putem face acest lucru. Este o nelegiuire \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare. Cine s\u0103 poat\u0103 pune m\u00e2na s\u0103 mai sf\u00e2\u015fie haina aceasta de pe trupul acesta at\u00e2t de sf\u00e2\u015fiat?\u2026<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, totu\u015fi au f\u0103cut aceasta doi oameni de la serviciul \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri. Am ie\u015fit cu to\u0163ii sc\u00e2rbi\u0163i \u015fi \u00eendurera\u0163i afar\u0103, iar oamenii ace\u015ftia au sf\u00e2\u015fiat f\u00e2\u015fie cu f\u00e2\u015fie haina cea neagr\u0103 de pe trupul p\u0103rintelui, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd pe el numai ve\u015fmintele albe de pe sub ea. Cu aceasta, lumea \u00eei luase tot ce fusese al ei.<\/p>\n

S-a raportat Mitropoliei c\u0103 haina lui Iosif fusese sf\u00e2\u015fiat\u0103. Atunci a fost autorizat \u015fi protopopul Cioran s\u0103-i fac\u0103 o scurt\u0103 slujb\u0103 de \u00eenmorm\u00e2ntare \u015fi s\u0103 se trag\u0103 pentru el o singur\u0103 dat\u0103 clopotul de la o biseric\u0103.<\/p>\n

Am scos pentru slujb\u0103 sicriul p\u0103rintelui \u00een curtea casei.<\/p>\n

Pe atunci, \u00een jurul casei din Aleea Filosofilor, 18, era o curte foarte mare, iar l\u00e2ng\u0103 cas\u0103, mesteac\u0103nul alb \u015fi \u00eenalt sub care st\u0103tusem cu p\u0103rintele \u00een 12 septembrie anul trecut, c\u00e2nd se desf\u0103\u015furase consf\u0103tuirea pe \u0163ar\u0103 \u015fi c\u00e2nd m\u0103 rugasem \u00eengenuncheat l\u00e2ng\u0103 el, cu m\u00e2na mea pe um\u0103rul lui. De sub acest mesteac\u0103n ne vorbise el cu at\u00e2ta \u00eenfiorare profetic\u0103 atunci. Ce mul\u0163i eram \u015fi atunci \u00een jurul s\u0103u! Dar atunci el era altfel \u00een mijlocul nostru.<\/p>\n

Acum, iat\u0103, \u00eenc\u0103 \u015fi mai mul\u0163i fra\u0163i, dar el acum ne gr\u0103ie\u015fte despre acela\u015fi adev\u0103r \u00eentr-un fel \u015fi mai cutremur\u0103tor.<\/p>\n

Dovada mor\u0163ii este cea mai puternic\u0103 dovad\u0103, pentru Adev\u0103r, a celui care l-a propov\u0103duit. F\u0103r\u0103 dovada mor\u0163ii pentru el, nici un adev\u0103r n-are pecetea ve\u015fnic\u0103 \u015fi net\u0103g\u0103duit\u0103 a valorii sale, nici frumuse\u0163ea nemuritoare a profetului care l-a propov\u0103duit. Numai moartea biruitoare a profetului adevere\u015fte valoarea nemuritoare a soliei lui.<\/p>\n

T\u0103cerea p\u0103rintelui este acum vorbirea lui cea mai puternic\u0103 \u015fi atestarea cea mai \u00eenalt\u0103 a valorii tuturor celor ce ni le-a propov\u0103duit el p\u00e2n\u0103 acum. Toate cele propov\u0103duite erau promisiuni incomplete; doar aceast\u0103 moarte biruitoare este des\u0103v\u00e2r\u015fita lor \u00eemplinire. Adev\u0103ratul \u015fi credinciosul martor \u015fi martir al lui Hristos, profetul vremilor noastre, adusese suprema dovad\u0103 a Soliei lui dumnezeie\u015fti: jertfa vie\u0163ii sale \u00eens\u0103\u015fi. \u00cen trupul s\u0103u suferind \u00eemplinise \u015fi el des\u0103v\u00e2r\u015fit – ca \u015fi Sf\u00e2ntul Apostol Pavel, ca \u015fi Sf\u00e2ntul Ioan Hrisostomul – ceea ce mai lipsea suferin\u0163elor lui Hristos pentru Biserica Sa, pentru Lucrarea Oastei Lui. Prin sf\u00e2r\u015fitul s\u0103u sf\u00e2nt \u015fi cutremur\u0103tor adeverise c\u0103 tot ce \u00eencepuse \u015fi lucrase \u00een via\u0163a sa era adev\u0103rat \u015fi sf\u00e2nt.<\/p>\n

De la Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur (poate ultimul care mai f\u0103cuse o astfel de lucrare \u015fi mai avusese un astfel de curaj \u00een Biserica cre\u015ftin\u0103), nici un alt sicriu poate c\u0103 n-a mai gr\u0103it o at\u00e2t de puternic\u0103 predic\u0103.<\/p>\n

\u015ei acel mare \u015fi curajos sf\u00e2nt a fost caterisit, prigonit, chinuit, nedrept\u0103\u0163it \u015fi martirizat ca acesta, murind \u015fi el ori fiind omor\u00e2t undeva, tot pe drumul exilului. Dar ce minunat i-a f\u0103cut dreptate Dumnezeu! Ast\u0103zi, Sf\u00e2ntul Ioan, ca Sf\u00e2ntul Pavel, str\u0103luce\u015fte \u00een fa\u0163a lumii, \u00een fa\u0163a Bisericii, \u00een fa\u0163a ve\u015fniciei, \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu cu o aureol\u0103 nemuritoare. Dreptatea lor a biruit, numele lor este str\u0103lucitor, cauza lor a triumfat pe totdeauna fiindc\u0103 ei au luptat p\u00e2n\u0103 la moarte pentru Hristos, pentru Adev\u0103r, pentru biruin\u0163a Evangheliei Ve\u015fnice.<\/p>\n

Dar unde sunt acum vr\u0103jma\u015fii \u015fi prigonitorii lor? Uitarea \u015fi iadul i-a \u00eenghi\u0163it pe to\u0163i \u015fi pentru totdeauna. A\u015fa se va \u00eent\u00e2mpla p\u00e2n\u0103 \u00een veci cu to\u0163i acei care prigonesc Adev\u0103rul \u015fi \u00eei ucid pe profe\u0163ii lui Dumnezeu care sunt trimi\u015fi s\u0103 l \u00eenal\u0163e \u015fi s\u0103-l apere.<\/p>\n

Iat\u0103 acum aici un alt sicriu al altui mare profet. \u00cen el este o jertf\u0103 a c\u0103rei m\u0103rime noi \u00eenc\u0103 nu o putem m\u0103sura. Suntem \u00eenc\u0103 prea aproape de muntele acesta. Dar va veni vremea c\u00e2nd Dumnezeu \u015fi Istoria vor face dreptate \u015fi acestui uria\u015f, foarte aproape de m\u0103re\u0163ia celor doi de dinaintea sa.<\/p>\n

Abia atunci se va putea vedea cu adev\u0103rat \u015fi c\u00e2t de mici, de netrebnici \u015fi de vinova\u0163i au fost acei contemporani ai s\u0103i care au f\u0103cut tot ce le-a stat \u00een putin\u0163\u0103 ca s\u0103 z\u0103d\u0103rniceasc\u0103 planul ales \u015fi sf\u00e2nt. C\u00e2t de nedreapt\u0103 \u015fi de uciga\u015f\u0103 a fost r\u0103zbunarea lor \u00eempotriva lui. \u015ei c\u00e2t de mare crim\u0103 au f\u0103cut ei nu numai \u00eempotriva acestei sfinte victime, ci \u015fi \u00eempotriva Bisericii \u015fi Poporului acestuia, pentru salvarea c\u0103rora fusese trimis profetul \u015fi solia lui. \u015ei \u00eempotriva Adev\u0103rului divin, etern \u015fi m\u00e2ntuitor pentru care venise el.<\/p>\n

Deocamdat\u0103, iat\u0103 totu\u015fi cum Dumnezeu ocrote\u015fte totul \u00een chip minunat \u015fi puternic. Domnul \u00censu\u015fi a \u00eengrijit ca noi s\u0103 avem acum o foaie prin care s\u0103-i putem \u00een\u015ftiin\u0163a pe fra\u0163i de tot ce se petrece. \u015ei un loc unde s\u0103 ne putem \u00eemplini fa\u0163\u0103 de acest profet \u015fi martir al Evangheliei \u015fi Bisericii lui Hristos ultimele \u00eendatoriri p\u0103m\u00e2nte\u015fti \u015fi cre\u015ftine\u015fti \u00een chip corespunz\u0103tor.<\/p>\n

Dup\u0103 o scurt\u0103 slujb\u0103, ca pentru cei mai s\u0103raci, mai necunoscu\u0163i \u015fi mai din urm\u0103 oameni, oficiat\u0103 de c\u0103tre protopopul Cioran, mai vorbesc c\u00e2\u0163iva fra\u0163i pentru luarea ultimului r\u0103mas-bun de la cel ce pleac\u0103 trupe\u015fte dintre noi\u2026 To\u0163i \u00eei spun p\u0103rintelui nostru sufletesc: la revedere, scumpul nostru, Acolo Sus la Domnul, unde dorim s\u0103 ajungem \u015fi noi l\u00e2ng\u0103 tine, dup\u0103 ce \u015fi noi ne vom fi sf\u00e2r\u015fit cu bine lucrarea. \u015ei ne vom fi \u00eemplinit deplin leg\u0103m\u00e2ntul, ca tine, p\u00e2n\u0103 la moarte\u2026<\/p>\n

\u00cenainte de a se \u00eenchide sicriul, se apropie \u015fi depune pe fruntea p\u0103rintelui ultima s\u0103rutare un trimis al Mitropoliei Greco-Catolice de la Blaj, care venise s\u0103-i aduc\u0103 omagiul \u015fi pre\u0163uirea acestei Biserici-surori, dintre ai c\u0103rei fii duhovnice\u015fti fac parte ast\u0103zi multe zeci de mii \u00een Oastea Domnului, ren\u0103scu\u0163i la o via\u0163\u0103 nou\u0103 prin acest om al lui Dumnezeu. Era preotul Dr. Dumitru Neda, profesor la Teologia Blajului \u015fi scriitor de valoare la revista „Unirea”. \u00cen c\u00e2teva cuvinte rostite pl\u00e2ng\u00e2nd, acest ales prieten \u015fi admirator al P\u0103rintelui Iosif a vorbit despre marea valoare pe care a avut-o el \u00een Biseric\u0103 \u015fi \u00een Evanghelie. Despre pierderea lui de ne\u00eenlocuit pe care o las\u0103 plecarea lui dintre oameni\u2026 Gestul lui ne-a cutremurat pe to\u0163i. Nici un alt prieten nu a mai f\u0103cut a\u015fa. Dup\u0103 Biserica Luteran\u0103, iat\u0103, \u015fi Biserica Greco-Catolic\u0103 \u015fi-a trimis cuv\u00e2ntul ei de pre\u0163uire \u015fi dragoste. Numai din Biserica Ortodox\u0103, care era cea mai datoare, nu s-a spus nici un cuv\u00e2nt. Nici m\u0103car protopopul Cioran, care oficiase scurta slujb\u0103, n-a spus nici o vorb\u0103. Nici m\u0103car una, cum se spune obi\u015fnuit la oricare mort, oricare ar fi fost el. Nemaipomenit ce mare \u015fi ru\u015finoas\u0103 gre\u015feal\u0103!\u2026 Ve\u015fnic\u0103 \u015fi neiertat\u0103 va fi josnicia aceasta.<\/p>\n

Dup\u0103 aceasta, sicriul a fost ridicat pe umeri de c\u0103tre fra\u0163i\u2026 S-a format un cortegiu cum nu mai v\u0103zuse Sibiul niciodat\u0103. Mii de oameni mergeau \u00een urma sicriului, pl\u00e2ng\u00e2nd. A\u015fa a mers mult\u0103 parte din drum, purtat de m\u00e2inile fra\u0163ilor, sicriul u\u015for \u015fi drag \u015fi urmat de lacrimile lor grele \u015fi fierbin\u0163i.<\/p>\n

De la un loc, sicriul a fost a\u015fezat \u00een carul funebru care venea \u00een urm\u0103. La trecerea pe l\u00e2ng\u0103 pr\u0103v\u0103lii \u015fi case, to\u0163i locuitorii ie\u015feau afar\u0103 \u015fi nu erau ochi care s\u0103 nu fie plini de lacrimi, v\u0103z\u00e2nd aceast\u0103 zguduitoare priveli\u015fte. La trecerea pe l\u00e2ng\u0103 caz\u0103rmile regimentelor, gorni\u015ftii acestora \u0163ineau s\u0103 dea ultimul onor aceluia care a fost unul dintre cei mai mari gorni\u015fti ai lui Hristos din lumea aceasta.<\/p>\n

Dup\u0103 dou\u0103 ore de mers, convoiul a ajuns la cimitir. Dar sicriul nu este cobor\u00e2t \u00een morm\u00e2nt; era a\u015fteptat \u015fi p\u0103rintele Vladimir, care trebuia s\u0103 soseasc\u0103, pentru a fi \u015fi el \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i fra\u0163ii \u00een momentul solemn al leg\u0103m\u00e2ntului ce urma s\u0103-l facem cu to\u0163ii \u00een fa\u0163a morm\u00e2ntului p\u0103rintelui nostru \u015fi l\u00e2ng\u0103 sicriul lui.<\/p>\n

La sosirea p\u0103rintelui Vladimir<\/strong>, \u00een cel mai cutremur\u0103tor \u015fi neuitat moment, rug\u00e2ndu-se el, rug\u00e2ndu-ne noi to\u0163i, am pus pe sicriul lui \u015fi \u00een fa\u0163a morm\u00e2ntului s\u0103u un unanim \u015fi ve\u015fnic leg\u0103m\u00e2nt: c\u0103 vom urma \u00eentocmai, cu to\u0163ii \u015fi pentru totdeauna, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui \u015fi pilda lui \u00een Oastea Domnului, \u00een Biserica str\u0103bun\u0103 \u015fi \u00een mijlocul Poporului nostru. Neab\u0103tu\u0163i niciodat\u0103 \u015fi de nimic de la p\u0103strarea \u015fi ap\u0103rarea acestor valori prin munca \u015fi lupta noastr\u0103 evanghelic\u0103, \u00een slujba lui Iisus Hristos, Domnul \u015fi Dumnezeul nostru. C\u0103 nu ne vom abate niciodat\u0103 \u015fi nu ne vom lep\u0103da nici de Domnul, nici de Oastea Lui \u015fi nici de p\u0103rintele nostru sufletesc care ne-a n\u0103scut pe noi \u00een Evanghelia lui Hristos. <\/em><\/p>\n

Dup\u0103 depunerea acestui zguduitor leg\u0103m\u00e2nt de statornicie \u015fi ascultare p\u00e2n\u0103 la moarte pe calea Oastei \u015fi \u00een slujba lui Hristos, dup\u0103 pilda \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura p\u0103rintelui, sicriul s\u0103u a fost cobor\u00e2t \u00een morm\u00e2nt.<\/p>\n

C\u00e2nd primii bulg\u0103ri de p\u0103m\u00e2nt au \u00eenceput s\u0103 r\u0103sune, c\u0103z\u00e2nd pe sicriu, un hohot de pl\u00e2ns unanim a izbucnit din toate miile de piepturi care erau \u00een jur, p\u00e2n\u0103 departe. Pe atunci, de la morm\u00e2ntul acesta \u00eencolo nu mai era nimic dec\u00e2t loc gol, acum plin de mul\u0163ime.<\/p>\n

Nu era dezn\u0103dejde \u00een acest uria\u015f hohot de pl\u00e2ns. Ci era dovada nemaiv\u0103zut\u0103 a unei unice \u015fi mari iubiri cu care era petrecut un p\u0103rinte adev\u0103rat de c\u0103tre to\u0163i fiii s\u0103i recunosc\u0103tori, care nu vor putea uita niciodat\u0103 marele bine pe care li l-a f\u0103cut acela care i-a n\u0103scut pentru via\u0163a ve\u015fnic\u0103. Nici un alt bine, pe care ni l-ar mai putea face vreun om p\u0103m\u00e2ntean, nu poate fi at\u00e2t de mare ca acesta. De ce atunci s\u0103 se poat\u0103 mira cineva c\u0103 durerea noastr\u0103 era at\u00e2t de mare \u015fi pl\u00e2nsul nostru at\u00e2t de sf\u00e2\u015fietor? Nu dezn\u0103dejdea, ci dragostea are pl\u00e2nsul cel mai dureros \u015fi lacrimile cele mai amare din lume.<\/p>\n

Abia c\u0103zur\u0103 primele lope\u0163i de p\u0103m\u00e2nt peste sicriu \u015fi, \u00een mijlocul hohotelor de pl\u00e2ns, fratele Trandafir Munteanu, ridic\u00e2nd \u00een sus coroana adus\u0103 de fra\u0163ii din Lugoj, a aruncat-o peste sicriu \u00een morm\u00e2nt. P\u0103m\u00e2ntul a acoperit-o o dat\u0103 cu sicriul, acolo, peste el\u2026<\/p>\n

C\u00e2nd dup\u0103 aproape treizeci \u015fi opt de ani – \u00een noiembrie 1975 – \u00eel \u00eenmorm\u00e2ntar\u0103m tot acolo pe fiul P\u0103rintelui Iosif, pe fratele Titus, cei doi s\u0103p\u0103tori au scos afar\u0103 r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele \u00eenc\u0103 \u00eentregi din coroana aruncat\u0103 \u00een morm\u00e2nt atunci. Mai s\u0103p\u00e2nd pu\u0163in, cei doi au descoperit sicriul \u00eentreg al p\u0103rintelui \u015fi at\u00e2t de rezistent, \u00eenc\u00e2t \u00eei \u0163inea pe capacul lui pe am\u00e2ndoi, f\u0103r\u0103 s\u0103 se rup\u0103. Eram de fa\u0163\u0103 cinci fra\u0163i \u015fi trei s\u0103p\u0103tori. \u015ei am fost convin\u015fi atunci c\u0103, dac\u0103 sicriul n-a putrezit de treizeci \u015fi opt de ani \u00een p\u0103m\u00e2nt, n-a putrezit nici sf\u00e2ntul din sicriu, dup\u0103 cum este scris: „\u2026\u015fi nu vei \u00eeng\u0103dui ca sf\u00e2ntul T\u0103u s\u0103 vad\u0103 putrezirea”\u2026<\/p>\n

Dar n-am vrut s\u0103 deschidem sicriul, pentru c\u0103 minunea ar fi str\u00e2ns \u00eendat\u0103 acolo tot ora\u015ful. Iar aceasta ar fi \u00eensemnat, \u00een vremea aceea, o mare primejdie at\u00e2t pentru moa\u015ftele sf\u00e2ntului p\u0103rinte, care erau acolo, c\u00e2t \u015fi pentru noi, care eram atunci \u0163inu\u0163i sub cea mai aspr\u0103 observa\u0163ie \u015fi amenin\u0163are.<\/p>\n

Acesta era deci cel de-al doilea mare Adev\u0103r. \u015ei aceasta cea de-a doua mare Zi. Ziua \u015fi Adev\u0103rul acestui cutremur\u0103tor leg\u0103m\u00e2nt pus \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu \u015fi \u00een fa\u0163a morm\u00e2ntului sf\u00e2nt al marelui S\u0103u profet, c\u0103 vom urma neab\u0103tu\u0163i \u015fi nedezbina\u0163i calea \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura sa. C\u0103 vom tr\u0103i \u015fi vom ap\u0103ra principiile \u015fi cauza Oastei Domnului a\u015fa cum Dumnezeu ni le-a f\u0103cut cunoscute \u015fi a\u015fezate prin el.<\/p>\n

Acest cutremur\u0103tor moment \u015fi leg\u0103m\u00e2nt f\u0103cut de \u00eenainta\u015fii no\u015ftri \u015fi de noi pentru prezent \u015fi pentru tot viitorul s\u0103 ne r\u0103m\u00e2n\u0103 de neuitat \u015fi de ne\u00eenlocuit tuturor celor care urm\u0103m \u015fi vom mai urma Domnului \u015fi lor \u00een aceast\u0103 Lucrare a Oastei Domnului.<\/p>\n

El este obligatoriu \u015fi ve\u015fnic at\u00e2t pentru noi, c\u00e2t \u015fi pentru urma\u015fii no\u015ftri, iar de c\u0103lcarea lui s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 vinova\u0163i \u015fi r\u0103spunz\u0103tori \u00een fa\u0163a Judec\u0103\u0163ii lui Hristos to\u0163i acei care \u00eel vor c\u0103lca, precum \u015fi acei care vor \u00eeng\u0103dui altora s\u0103-l calce, p\u00e2n\u0103 \u00een vecii vecilor.<\/p>\n

Preabunule Doamne \u015fi Dumnezeul nostru, \u00een fa\u0163a acestui sf\u00e2nt sicriu \u015fi \u00een fa\u0163a acestei cutremur\u0103toare jertfe pe care Lucrarea Oastei Tale o aduce acum \u00een fa\u0163a Ta, Te rug\u0103m, binecuv\u00e2nteaz\u0103 \u015fi pecetluie\u015fte cu puterea Duhului T\u0103u Sf\u00e2nt leg\u0103m\u00e2ntul acesta zguduitor \u015fi mare.<\/p>\n

D\u0103ruie\u015fte-ne tuturor osta\u015filor T\u0103i prezen\u0163i \u015fi viitori puterea \u015fi ajutorul de a ni-l \u0163ine p\u00e2n\u0103 la moarte. \u015ei nu ne l\u0103sa pe nici unul s\u0103 ni-l c\u0103lc\u0103m vreodat\u0103. Ca, lupt\u00e2nd biruitori \u015fi murind biruitori \u015fi statornici \u00een Oastea Ta, s\u0103 ajungem cu bine la cununa biruin\u0163ei ve\u015fnice la care a ajuns acum profetul T\u0103u \u015fi p\u0103rintele nostru iubit. Amin.<\/p>\n

* * *<\/p>\n

Dulcea\u0163a Crucii<\/h3>\n

Lemnul care a \u00eendulcit apa israeli\u0163ilor \u00een pustie \u00eenchipuie Crucea \u015fi Jertfa Domnului Iisus (Exod 15, 22-25).<\/p>\n

Amar\u0103 este \u015fi apa vie\u0163ii noastre \u015fi de multe ori parc\u0103 n-o mai putem bea. Arunca\u0163i atunci lemnul Crucii \u00een apa am\u0103r\u0103ciunilor voastre, \u015fi ea se va \u00eendulci. Chema\u0163i Crucea \u015fi Jertfa M\u00e2ntuitorului \u015fi darurile ei \u00een durerile voastre, \u00een necazurile \u015fi bolile voastre, \u015fi \u00eendat\u0103 apele voastre amare se vor \u00eendulci. V\u0103 spune aceasta unul dintre cei care au \u00eencercat \u015fi au v\u0103zut ce dulce este Crucea Domnului Iisus.<\/p>\n

P\u0103rintele Iosif Trifa<\/strong><\/em><\/p>\n

C\u00c2ND TREBUIE O JERTF\u0102<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd trebuie o jertf\u0103, eu m\u0103 g\u00e2ndesc la tine,
\nIubirea mea cereasc\u0103, frumos \u015fi drag copil,
\n\u015fi simt c\u0103 tu e\u015fti pre\u0163ul izb\u00e2nzilor divine
\n\u015fi-a\u015ftept s\u0103 vin\u0103-altarul, s\u0103-l v\u0103d, cer\u00e2ndu-\u0163i-l.<\/p>\n

C\u00e2nd gloatele s\u0103rmane t\u00e2njesc spre dezrobire
\n\u015fi pentru-a lor salvare se cere-un pre\u0163 amar,
\neu \u015ftiu c\u0103 tu e\u015fti pre\u0163ul, frumoasa mea iubire,
\ntu ai s\u0103 arzi, ca al\u0163ii s-ajung\u0103-n st\u0103ri de har.<\/p>\n

C\u00e2nd gurile fl\u0103m\u00e2nde vor le\u015fina-n pustie
\n\u015fi pentru-a lor via\u0163\u0103 se cere dat un pre\u0163,
\neu \u015ftiu c\u0103 tu e\u015fti pre\u0163ul, iubire scump\u0103 mie,
\n\u015fi-ai s\u0103 te fr\u00e2ngi pe tine, s\u0103 scapi a’ lor vie\u0163i.<\/p>\n

C\u00e2nd m\u00e2inile crispate vor cere-o r\u0103stignire
\n\u015fi pentru-a lumii ur\u0103 se cere-un pre\u0163 de dat,
\neu \u015ftiu c\u0103 tu e\u015fti pre\u0163ul, frumoasa mea iubire,
\nc\u0103ci cerul nu prime\u015fte dec\u00e2t un dar curat.<\/p>\n

C\u00e2nd trebuie o jertf\u0103, iubirea mea t\u0103cut\u0103,
\ntu s\u0103 n-a\u015ftep\u0163i ca al\u0163ii s\u0103 fie r\u0103stigni\u0163i;
\np\u0103\u015fe\u015fte tu nainte \u015fi crucea ne-o s\u0103rut\u0103,
\ntu \u015ftii c-am fost \u00een lume la asta r\u00e2ndui\u0163i!<\/p>\n

\u2026Atunci \u015fi c\u00e2nd veni-va Hristos \u00een str\u0103lucire
\ncu r\u0103spl\u0103tirea celor ce-au ars pe-al Lui altar,
\nr\u0103bdarea ta smerit\u0103, frumoasa mea iubire,
\nva fi-ntre-a Lui podoabe un scump m\u0103rg\u0103ritar.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Traian Dorz, Zile \u015fi adev\u0103ruri istorice Cine are o via\u0163\u0103 grea are o moarte u\u015foar\u0103; \u015fi cine are o via\u0163\u0103 u\u015foar\u0103 are o moarte grea. Acesta este un adev\u0103r pe care to\u0163i \u00eel v\u0103d la sf\u00e2r\u015fit, dar pu\u0163ini \u00eel v\u0103d la \u00eenceput. De aceea, c\u00e2nd \u00eei merge r\u0103u, cel cu via\u0163a grea pl\u00e2nge prea m\u00e2hnit, <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14],"tags":[],"class_list":["post-510","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-slujirea"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/510","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=510"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/510\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=510"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=510"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=510"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}