{"id":5130,"date":"2011-01-04T18:37:23","date_gmt":"2011-01-04T21:37:23","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=5130"},"modified":"2011-01-04T18:53:33","modified_gmt":"2011-01-04T21:53:33","slug":"adjectivul-dulce-in-volumul-osana-osana-de-traian-dorz","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/adjectivul-dulce-in-volumul-osana-osana-de-traian-dorz\/","title":{"rendered":"ADJECTIVUL DULCE \u00ceN VOLUMUL OSANA, OSANA, DE TRAIAN DORZ"},"content":{"rendered":"

\n

FLORINA-MARIA B\u0102CIL\u0102,<\/strong> Universitatea de Vest din Timi\u015foara<\/p>\n

\"\"<\/a>C\u0103r\u0163ile de versuri pentru copii C\u00e2ntarea \u00eengera\u015filor<\/em>, C\u00e2te-o povestire mic\u0103<\/em> \u015fi Osana, Osana<\/em>[1]<\/a>, precum \u015fi ciclul C\u00e2nt\u0103-mi, mam\u0103<\/em>[2]<\/a> <\/em>alc\u0103tuiesc tomul al IV-lea al colec\u0163iei de poezii C\u00e2nt\u0103ri Nemuritoare<\/em>, de Traian Dorz[3]<\/a>. C\u0103r\u0163ile cuprinse \u00een Osana, Osana<\/em> au fost publicate, pentru prima dat\u0103, \u00eentr-un singur volum \u015fi cu acela\u015fi titlu, \u00eenainte de anul 1980, la o editur\u0103 din str\u0103in\u0103tate care tip\u0103rea scrieri religioase. Textele sunt ilustrate de o desenatoare (r\u0103mas\u0103 anonim\u0103) dintr-o \u0163ar\u0103 din Apus, care a predat editurii un album de desene cu diverse scene din via\u0163a copiilor[4]<\/a>. \u201eC\u00e2nd a ap\u0103rut […] Osana, Osana<\/em>, con\u0163in\u00e2nd multe \u015fi variate poezii \u00eendeosebi pentru copii, mai \u00eembog\u0103\u0163it\u0103 \u015fi cu felurite ilustra\u0163ii colorate, nespus de frumoase, ea a devenit cartea drag\u0103 a tuturor copiilor.\u201d[5]<\/a><\/p>\n

Nu ne vom referi \u00een continuare la con\u0163inutul volumului Osana, Osana<\/em> ori la tematica sau la structura acestor crea\u0163ii lirice dedicate celor mici. Ne propunem, \u00een cele ce urmeaz\u0103, s\u0103 ne oprim asupra valen\u0163elor semantice ale unui element lexical utilizat frecvent cu inten\u0163ii expresive \u00een poeziile din volumul men\u0163ionat: adjectivul dulce<\/em>. Pornim de la premisa conform c\u0103reia crea\u0163ia poetic\u0103 imprim\u0103 adesea, \u00een contexte figurate, accep\u0163ii noi termenilor obi\u015fnui\u0163i \u015fi \u201erealizeaz\u0103 prin variatele forme stilistice un nou relief al expresiei. Originalitatea limbii unui scriitor nu const\u0103 \u00een particularitatea vocabularului, ci mai ales \u00een noutatea imaginilor n\u0103scute din asocierea inedit\u0103 a cuvintelor capabile s\u0103 poten\u0163eze metaforic sfera de \u00een\u0163elesuri comune \u015fi s\u0103 le nuan\u0163eze pe acestea printr-un spor de semnifica\u0163ii plastice, sugestive.\u201d[6]<\/a><\/p>\n

Ceea ce poate p\u0103rea surprinz\u0103tor este faptul c\u0103, de\u015fi poezia lui Traian Dorz se folose\u015fte de un vocabular simplu, pu\u0163in bogat, anumite lexeme din fondul vechi al limbii se \u0163es \u00een construc\u0163ii inedite \u015fi \u00ee\u015fi completeaz\u0103, astfel, paleta de sensuri datorit\u0103 a\u015fez\u0103rii lor \u00een vecin\u0103t\u0103\u0163i nea\u015fteptate, de o sensibilitate artistic\u0103 remarcabil\u0103.<\/p>\n

*<\/p>\n

Adjectivul dulce<\/em> \u2013 unul dintre cuvintele rom\u00e2ne\u015fti care s-a p\u0103strat \u00eentr-o form\u0103 foarte apropiat\u0103 de etimonul s\u0103u latinesc (d\u016dlcis<\/em>) \u2013 \u00eei este cunoscut oric\u0103rui vorbitor din sintagme precum dulce<\/strong> ca mierea<\/em> (\u00eentrebuin\u0163at\u0103, uneori, pentru a reda nuan\u0163a de superlativ) sau a face ochi<\/em> dulci<\/strong> \u201ea privi pe cineva cu dragoste\u201d, \u201ea curta\u201d, dar \u015fi prin intermediul unor unit\u0103\u0163i paremiologice: \u201eVorba dulce<\/strong> mult aduce.\u201d, \u201eVorba dulce<\/strong> oase fr\u00e2nge.\u201d, \u201eVorbele cele dulci<\/strong> deschid u\u015fa cea de fier.\u201d, \u201eCu vorbe dulci<\/strong> mai mult\u0103 p\u00e2ine m\u0103n\u00e2nci.\u201d (suger\u00e2nd ideea c\u0103 vorbele frumoase, pline de bl\u00e2nde\u0163e, ne avantajeaz\u0103 \u015fi ne ajut\u0103 s\u0103 dob\u00e2ndim ceea ce altminteri nu am fi putut primi)[7]<\/a>. \u00cen limba scrierilor mai vechi \u015fi mai noi, acest adjectiv ocup\u0103 un loc privilegiat \u015fi se \u00eent\u00e2lne\u015fte at\u00e2t cu sensurile lui curente, c\u00e2t \u015fi cu cele figurate; lucr\u0103rile de specialitate \u00eel \u00eencadreaz\u0103, de regul\u0103, \u00een categoria epitetelor stereotipe<\/em> \u2013 \u201eadev\u0103rate cli\u015fee stilistice<\/em> [subl. aut.]\u201d[8]<\/a> \u2013, impuse \u201eprin tradi\u0163ie \u015fi conven\u0163ie literar\u0103\u201d[9]<\/a>. Av\u00e2nd \u00een fa\u0163\u0103 modelul c\u0103r\u0163ilor de rug\u0103ciune \u015fi al textelor de factur\u0103 religioas\u0103, poe\u0163ii rom\u00e2ni (\u00eendeosebi preromanticii \u015fi romanticii) au folosit p\u00e2n\u0103 la epuizare acest element din fondul principal de cuvinte; s-ar putea transcrie pagini \u00eentregi reproduc\u00e2nd nenum\u0103ratele locuri \u00een care el apare, de exemplu, \u00een opera lui Bolintineanu, a lui Alecsandri, a lui Eminescu, a lui Vlahu\u0163\u0103 etc., singur sau \u00een combina\u0163ie cu alte epitete apreciative[10]<\/a>.<\/p>\n

Adjectivul polisemantic dulce<\/em> reprezint\u0103 o component\u0103 fundamental\u0103 a universului liricii lui Traian Dorz, o no\u0163iune familiar\u0103 g\u00e2ndirii \u015fi viziunii artistice a autorului, \u00eenvestit\u0103 cu o expresivitate aparte. \u00cen consecin\u0163\u0103, acest termen-cheie (care se bucur\u0103 de o frecven\u0163\u0103 notabil\u0103 nu numai \u00een volumul men\u0163ionat \u2013 unde am identificat aproape 80 de ocuren\u0163e \u2013, ci \u00een toat\u0103 crea\u0163ia sa) a putut dezvolta un num\u0103r impresionant de sensuri, multe dintre ele metaforice.<\/p>\n

Dic\u0163ionarele explicative consultate de noi[11]<\/a> fac, \u00een dreptul sensului de baz\u0103 al adjectivului \u00een discu\u0163ie, urm\u0103toarele preciz\u0103ri: \u201ecare are gustul caracteristic mierii sau zah\u0103rului\u201d. \u00cen poeziile din Osana, Osana<\/em>, capitolul semnifica\u0163iilor concrete este ilustrat prin sintagme unde dulce<\/em> (\u201ecare este produs de un pom fructifer altoit, av\u00e2nd gust dulce\u201d) trimite la o zon\u0103 senzorial\u0103 (relief\u00e2nd, a\u015fadar, ideea de \u201efruct gustos, delicios\u201d) \u015fi se asociaz\u0103 (prin coordonare copulativ\u0103) cu alte adjective-atribute sau nume predicative ce desemneaz\u0103 calit\u0103\u0163i ale unuia \u015fi aceluia\u015fi substantiv, \u00een dou\u0103 poeme consacrate unor luni ale anului (de altfel, cartea con\u0163ine 12 poezii \u00een care autorul surprinde, pe r\u00e2nd, farmecul fiec\u0103rui anotimp, bine-cunoscutele lui frumuse\u0163i \u015fi transpunerea lor \u00een plan spiritual): \u201e\u00cenmuguresc cire\u015fii, \/ cur\u00e2nd vor \u00eenflori \/ \u015fi-apoi cire\u015fe ro\u015fii \/ \u015fi dulci<\/strong> vor d\u0103rui.\u201d (O 43, Martie<\/em>[12]<\/a>); \u201eSe coc strugurii la vie, \/ albi \u015fi ro\u015fi, \/ c\u00e2t de buni \u015fi dulci<\/strong> sunt, Doamne, \/ \u015fi frumo\u015fi!…\u201d (O 105, Septembrie<\/em>).<\/p>\n

Sunt \u00eens\u0103 construc\u0163ii (deductibile din cele men\u0163ionate mai sus) care nu o dat\u0103 re\u0163in aten\u0163ia prin \u00eendr\u0103zneala asocierii \u015fi prin intermediul lor se face trecerea spre accep\u0163iile figurate. Astfel, adjectivul dulce<\/em> apare ca determinant atributiv al substantivului rod<\/em> (cu pluralul \u00eenvechit roduri<\/em>, \u00een loc de roade<\/em>), folosit cu sensuri abstracte, mai pu\u0163in frecvente (\u201erezultat al unei munci, al unei ac\u0163iuni\u201d, \u201ejertf\u0103\u201d, \u201eefort personal de natur\u0103 sufleteasc\u0103, generator de fapte bune\u201d), dar cu rezonan\u0163e biblice (vezi parabola sem\u0103n\u0103torului, prezentat\u0103 de trei dintre cei patru evangheli\u015fti: Matei \u2013 \u00een capitolul 13, Marcu \u2013 \u00een capitolul 4 \u015fi Luca \u2013 \u00een capitolul 8, sau referirile la \u201eroada<\/em> Duhului\u201d \u00een Galateni<\/em> 5:22-23). Exist\u0103 dou\u0103 asemenea situa\u0163ii \u00een Osana, Osana<\/em>: prima \u2013 \u00eentr-o poezie de urare dedicat\u0103 Cristinei (posibil prototip al sufletului curat de copil, de pretutindeni \u015fi din toate timpurile), ca inocen\u0163a caracteristic\u0103 acestor ani s\u0103-i r\u0103m\u00e2n\u0103 aceea\u015fi \u015fi la maturitate, drept cea mai de pre\u0163 ofrand\u0103 adus\u0103 lui Dumnezeu: \u201e\u015ei s\u0103-i fie firea \/ cald\u0103 ca iubirea \/ \u2013 dulce<\/strong> rod frumos \/ Domnului Hristos!\u201d (O 373, S\u0103 fie Cristina<\/em>); cealalt\u0103 \u2013 \u00eentr-un poem care subliniaz\u0103, ca \u015fi alte scrieri ale lui Traian Dorz, liantul indestructibil dintre dragoste<\/em> \u015fi c\u00e2ntare<\/em> (id est crea\u0163ie<\/em> \u2013 c\u0103ci aceasta este accep\u0163ia termenului \u00een ansamblul liricii dorziene) \u015fi \u00eempletirea lor fireasc\u0103 \u00een slujirea lui Dumnezeu, \u00eentru izvodirea experien\u0163elor \u00een\u0103l\u0163\u0103toare: \u201eC\u0103-n iubire \u015fi-n c\u00e2nt\u0103ri \/ sunt cele mai sfinte st\u0103ri \/ \u015fi din ele cresc mereu \/ roduri dulci<\/strong> lui Dumnezeu.\u201d (O 363, Cine seam\u0103n\u0103 iubire<\/em>)[13]<\/a>.<\/p>\n

Tot din sfera semnifica\u0163iilor ce amintesc de paginile C\u0103r\u0163ii Sfinte, este de semnalat ocuren\u0163a lui dulce<\/em> cu \u00een\u0163elesul \u201e(despre ap\u0103) care nu este s\u0103rat\u0103, care este bun\u0103 de b\u0103ut\u201d: \u201eC\u0103ci \u00een turma Ta, Iisuse, \/ bun p\u0103stor s\u0103 fiu a\u015f vrea, \/ hran\u0103 bun\u0103, \/ ap\u0103 dulce<\/strong> \/ s\u0103 pot da la turma Ta.\u201d (O 93, O Iisuse, Scump Iisuse<\/em>) \u2013 aluzie la \u201eapa odihnei\u201d pe care Dumnezeu-P\u0103storul cel Bun le-o ofer\u0103 celor ce-L slujesc (cf., de pild\u0103, Psalmul<\/em> 22<\/em> sau Ioan<\/em> 10:11, 14), a\u015fa \u00eenc\u00e2t ei, la r\u00e2ndu-le, s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 \u00eentr-un mod responsabil ca cei pe care-i p\u0103storesc s\u0103 nu duc\u0103 lips\u0103 de apa d\u0103t\u0103toare de via\u0163\u0103 (vezi, \u00een cartea a doua a Vechiului<\/em> Testament<\/em> \u2013 Ie\u015firea<\/em>, capitolul 15 \u2013, episodul c\u00e2nd Dumnezeu, prin Moise, a \u00eendulcit apa amar\u0103).<\/p>\n

*<\/p>\n

Prin extensiune semantic\u0103, generat\u0103 de \u00eembin\u0103rile inedite \u00een care intr\u0103, adjectivul dulce<\/em> a dob\u00e2ndit o multitudine de semnifica\u0163ii bogate \u00een valen\u0163e conotative, \u00eenregistrate \u00een dic\u0163ionarele explicative \u015fi amplu ilustrate \u00een crea\u0163ia poetic\u0103 a lui Traian Dorz. Astfel, ca determinant atributiv al unor substantive denumind p\u0103r\u0163i ale corpului, dulce<\/em> are urm\u0103toarele sensuri:<\/p>\n

\u25cf \u201epl\u0103cut la \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare, frumos, dr\u0103g\u0103la\u015f, fermec\u0103tor\u201d \u2013 cu referire la \u201eFa\u0163a Domnului\u201d (cf. \u015fi O 367): \u201e[…] cum se lumina, privind, \/ de Chipu-\u0162i dulce<\/strong> str\u0103lucind!\u201d (O 219, Iisuse, Sf\u00e2nt\u0103 Maica Ta<\/em>) sau la o tr\u0103s\u0103tur\u0103 a fizionomiei celei mai scumpe fiin\u0163e din lume: \u201e\u2013 Ce s\u0103-\u0163i aduc eu, mam\u0103, \/ s\u0103-\u0163i bucur ochii dulci<\/strong>?\u201d (O 177, Ce s\u0103-\u0163i aduc eu, mam\u0103?<\/em>);<\/p>\n

\u25cf \u201eginga\u015f, delicat, m\u00e2ng\u00e2ietor\u201d \u2013 \u00een poezia intitulat\u0103 Hai, nani-nani, pui\u015for<\/em> (O 119): \u201eD\u0103-\u0163i m\u00e2na dulce<\/strong> \u00eentr-a mea \/ c\u00e2nd ruga mi-o voi spune\u201d; sinonimele men\u0163ionate sunt absolut justificate, dat fiind c\u0103 poemul este conceput ca un c\u00e2ntec de leag\u0103n. Primele dou\u0103 versuri (\u201eHai, nani-nani, pui\u015for, \/ \u00eenchide-\u0163i geana dulce<\/strong>\u201d) \u00ee\u015fi g\u0103sesc ecou \u00een Luceaf\u0103rul<\/em> eminescian: \u201eI-atinge m\u00e2inile pe piept, \/ I-nchide geana dulce<\/strong>!\u201d[14]<\/a>; o asemenea sinecdoc\u0103 simpl\u0103, relev\u00e2nd st\u0103ri fiziologice sau momente unice prin expresivitatea lor, are menirea de a sublinia \u00eenchiderea ochilor, indiferent dac\u0103 e pricinuit\u0103 de somn sau de intensitatea tr\u0103irilor suflete\u015fti, pe care poetul le poten\u0163eaz\u0103 \u015fi \u00een aceast\u0103 manier\u0103.<\/p>\n

Sfera \u00een\u0163elesurilor lui dulce<\/em> vizeaz\u0103 \u015fi alte accep\u0163ii actualizate \u00een diverse combina\u0163ii deosebit de sugestive:<\/p>\n

\u25cf \u201e(despre lumin\u0103 sau surse de lumin\u0103) pu\u0163in intens, bl\u00e2nd, potolit\u201d \u2013 \u00eentr-o poezie dedicat\u0103 ceasului de tain\u0103 al rug\u0103ciunii la cump\u0103na dintre ani: \u201eCopilul meu cu suflet bun \/ \u015fi-n ochi cu dulci<\/strong> lumine, \/ e Anul Nou, \/ s\u0103-ngenunchem \/ \u015fi s\u0103 te rogi cu mine…\u201d (O 32, Copilul meu<\/em>); versurile con\u0163in pluralul \u2013 \u00eenvechit, dar mult mai plastic \u2013 lumine<\/em>[15]<\/a> <\/em>(\u00een loc de lumini<\/em>), fapt ce, desigur, nu trebuie pus exclusiv pe seama necesit\u0103\u0163ilor metrice. \u015ei, fiindc\u0103 aminteam de lumina candid\u0103, binef\u0103c\u0103toare, din ochii de copil, s\u0103 ne oprim \u015fi asupra unui fragment din poemul Iisuse scump <\/em>(O 41) \u2013 o m\u0103rturisire sincer\u0103 a dragostei celor mici pentru Iisus \u2013, unde adjectivul-atribut dulce<\/em> (cu forma sa antepus\u0103 de feminin singular) se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-un grup prepozi\u0163ional cu sensul \u201eprivire bl\u00e2nd\u0103, ocrotitoare, plin\u0103 de dragoste\u201d: \u201eIisuse, \u0163ine-m\u0103 mereu \/ sub dulcea<\/strong> Ta privire\u201d. Cu valoare adverbial\u0103 (\u015fi cu acela\u015fi \u00een\u0163eles), termenul \u00een discu\u0163ie apare ca determinant circumstan\u0163ial al verbului a lumina<\/em>, \u00eentrebuin\u0163at, la imperativ, \u00een poezia Dulcele iubirii Domn<\/em> (O 471), unde expresia artistic\u0103 devine, pe alocuri, redundant\u0103, iar dulce<\/em> este \u00eentrebuin\u0163at, cu diverse valen\u0163e semantice, de \u015fase ori (inclusiv \u00een titlu \u2013 vezi \u015fi infra<\/em>): \u201epara dragostei din noi \/ dulce<\/strong>-o lumineaz\u0103\u201d sunt versurile ce constituie un laitmotiv al strofei a doua, \u00eentr-o rug\u0103ciune de cerere adresat\u0103 lui Dumnezeu, Care poate s\u0103 reverse bel\u015fug de lumin\u0103 sf\u00e2nt\u0103 asupra leg\u0103turilor de iubire dintre cei uni\u0163i cu El sau \u00eentru numele Lui.<\/p>\n

\u25cf \u201e(despre somn) lini\u015ftit, calm, odihnitor, neagitat\u201d \u2013 sensuri eviden\u0163iate \u00een dou\u0103 poezii al c\u0103ror mesaj relev\u0103 ciclul zilnic al unei necesare st\u0103ri de vorb\u0103 cu Divinitatea, una venind \u00een continuarea (\u015fi \u00een completarea) celeilalte; astfel, prima este conceput\u0103 ca rug\u0103ciune de diminea\u0163\u0103: \u201e\u00ce\u0163i mul\u0163umesc c\u0103 somnul \/ din noaptea ce-a trecut \/ senin \u015fi lin, \u015fi dulce<\/strong>, \/ Iisuse, mi-ai f\u0103cut.\u201d (O 17, \u00ce\u0163i mul\u0163umesc, Iisuse<\/em>), iar a doua \u2013 ca rug\u0103 de sear\u0103: \u201eTrimite-mi \u00eengera\u015fii \/ s\u0103-mi fie p\u0103zitori, \/ s\u0103-mi fie somnul dulce<\/strong>, \/ Iisuse, p\u00e2n\u0103-n zori…\u201d (O 113, \u00ce\u0163i mul\u0163umesc, o Doamne<\/em>). Cu acest \u00een\u0163eles, dulce<\/em> este folosit \u015fi ca adverb, subordonat unui verb din acela\u015fi c\u00e2mp semantic ca \u015fi substantivul somn<\/em>: \u201es\u0103 doarm\u0103 dulce<\/strong> \/ \u015fi u\u015for\u201d (O 285, Demult, odat\u0103, undeva…<\/em>).<\/p>\n

Legat \u00eentru c\u00e2tva de cele discutate, consemn\u0103m \u015fi sensul \u201eu\u015for, lini\u015ftit\u201d, \u00een contexte \u00een care dulce<\/em> func\u0163ioneaz\u0103 ca predicativ suplimentar (\u00een primul exemplu, este de remarcat, ca procedeu frecvent \u00eent\u00e2lnit \u00een structurile cu propozi\u0163ii comparative de egalitate, prezen\u0163a unui verb din familia lexical\u0103 a lui dulce<\/em>), ca atribut adjectival \u015fi, respectiv, ca nume predicativ: \u201ePrecum ne-ndulce\u015fte<\/span> gura \/ boaba lor, \/ s\u0103 fac \u015fi eu dulce<\/strong> via\u0163a \/ tuturor…\u201d (O 105, Septembrie<\/em>); \u201eLeag\u0103nul de aur, sf\u00e2nt, \/ este via\u0163a dulce <\/strong>\/ ce din ceruri pe p\u0103m\u00e2nt \/ Domnul ne-o aduce.\u201d (O 249, Leag\u0103nul de aur, sf\u00e2nt<\/em>); \u201eFrumosul viitor ce nou\u0103 \/ Hristos ni-l d\u0103, la cei mai mici, \/ e cel mai fericit \u015fi dulce<\/strong>, \/ iar el \u00eencepe de aici.\u201d (O 389, Frumosul viitor<\/em>) \u2013 unde dulce<\/em> se coordoneaz\u0103 cu un alt element av\u00e2nd aceea\u015fi func\u0163ie sintactic\u0103, purt\u0103tor al morfemelor superlativului (corespunz\u0103toare \u00eens\u0103 \u015fi adjectivului situat pe pozi\u0163ia a doua). Cu aceast\u0103 accep\u0163ie, dulce<\/em> apare \u015fi ca adverb (la comparativul de superioritate), \u00eentr-o structur\u0103 cu form\u0103 negativ\u0103 \u015fi cu sub\u00een\u0163elegerea copulativului a fi<\/em>, \u00een versuri care subliniaz\u0103 unicitatea vie\u0163ii cu Dumnezeu, mereu mai frumoas\u0103, mai lini\u015ftitoare, mai plin\u0103 de lumin\u0103, de ocrotire \u015fi de satisfac\u0163ii suflete\u015fti dec\u00e2t oricare alta: \u201eca la El nu-s nic\u0103ieri \/ bucurii \u015fi m\u00e2ng\u00e2ieri, \/ nici mai dulce<\/strong> \u015fi senin, \/ El e-al nostru har deplin\u201d (O 383, Spune tu, spune\u0163i voi<\/em>).<\/p>\n

O idee fundamental\u0103 ce r\u0103zbate din volumul Osana, Osana<\/em> (\u015fi din alte scrieri ale lui Traian Dorz) este aceea c\u0103 Dumnezeu vegheaz\u0103 constant, cu dragoste, \u00eentreaga noastr\u0103 existen\u0163\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, din momentul c\u00e2nd ne ivim pe lume p\u00e2n\u0103 la plecarea \u00een ve\u015fnicie (\u015fi textele poeziilor abund\u0103 \u00een elemente apar\u0163in\u00e2nd acestei sfere semantice). \u00cen consecin\u0163\u0103, adjectivul dulce<\/em> este \u00eentrebuin\u0163at, referitor la gesturi sau ac\u0163iuni (\u00een special, la purtarea de grij\u0103 a lui Dumnezeu pentru noi), cu semnifica\u0163iile \u201edelicat \u015fi, totodat\u0103, ocrotitor\u201d, \u201ecare aduce lini\u015fte \u015fi siguran\u0163\u0103\u201d: \u201e\u00ce\u0163i mul\u0163umesc, Iisuse bun, \/ c\u0103-n fiecare clip\u0103 \/ ai fost cu noi \u015fi ne-ai p\u0103zit \/ sub dulcea<\/strong> ta arip\u0103.\u201d (O 33, Copilul meu<\/em>); \u201eFie-\u0163i Fa\u0163a Domnului \/ paz\u0103 dulce<\/strong> somnului\u201d (O 367, Fie-\u0163i Fa\u0163a Domnului<\/em>). Cu sensurile men\u0163ionate, dulce<\/em> se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u00een primul vers din urm\u0103torul fragment excerptat dintr-o poezie de mul\u0163umire la adresa Tat\u0103lui Ceresc: \u201eDe toat\u0103 dulcea<\/strong> grij\u0103 care \/ ne-o por\u0163i Tu-n orice loc \u015fi ceas, \/ \u00ce\u0163i mul\u0163umim, P\u0103rinte Mare, \/ cu cel mai dulce<\/strong> g\u00e2nd \u015fi glas.\u201d (O 399, O, cum s\u0103-\u0162i mul\u0163umim?<\/em>). Dup\u0103 cum se observ\u0103, \u00een ultimul vers al strofei citate, dulce<\/em>, cu forma specific\u0103 superlativului relativ de superioritate, se raporteaz\u0103, concomitent, la dou\u0103 nominale regente (g\u00e2nd<\/em> \u015fi glas<\/em>) \u015fi \u00eencheag\u0103, practic, o construc\u0163ie simetric\u0103 (de altfel, simetriile caracterizeaz\u0103 lirica dorzian\u0103 \u00een ansamblu), schi\u0163\u00e2nd, \u00een planuri paralele, dou\u0103 perspective: ceea ce primim de la Creatorul nostru \u015fi ceea ce noi \u00cei putem \u201eoferi\u201d Lui \u2013 g\u00e2nduri \u00eenc\u0103rcate de recuno\u015ftin\u0163\u0103, de pio\u015fenie \u015fi de iubire, \u00eempreunate cu armoniile sacre ale rug\u0103ciunilor \u015fi ale c\u00e2nt\u0103rilor de slav\u0103 izvor\u00e2te din ad\u00e2ncul inimilor noastre.<\/p>\n

Pentru c\u0103 discutam, mai sus, despre sensul \u201eplin de m\u00e2ng\u00e2iere, de iubire, dar \u015fi protector\u201d, s\u0103 remarc\u0103m \u00eentrebuin\u0163area lui dulce<\/em> ca determinant al substantivului \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare<\/em> (amintind, prin originea sa verbal\u0103, de tandre\u0163ea unui gest manifestat, \u00een mod obi\u015fnuit, de cei lega\u0163i printr-un sentiment de afec\u0163iune), \u00eentr-o structur\u0103 sugestiv\u0103 ce con\u0163ine o compara\u0163ie de egalitate (poezia este o m\u0103rturisire sincer\u0103 despre dorul \u015fi n\u0103dejdea vie cu care cei credincio\u015fi privesc spre acel \u201eDincolo\u201d): \u201e\u0162ara iubitoare \/ unde vrem s\u0103 fim \/ ca pe-o-mbr\u0103\u0163i\u015fare \/ dulce<\/strong> o dorim.\u201d (O 253, \u0162ara Minunat\u0103<\/em>). Cu aceea\u015fi semnifica\u0163ie, dulce<\/em> (adverb la comparativul de superioritate) apare \u00eentr-o poezie-rug\u0103ciune prin care este implorat\u0103 permanenta ocrotire a lui Dumnezeu \u00een iure\u015ful at\u00e2tor provoc\u0103ri primejdioase pe calea credin\u0163ei: \u201eDoamne, str\u00e2nge-ne mai dulce<\/strong> \/ l\u00e2ng\u0103 s\u00e2nul pazei Tale.\u201d (O 479, Cu c\u00e2t sunt mai mul\u0163i…<\/em>).<\/p>\n

Seria \u00een\u0163elesurilor figurate ale adjectivului dulce<\/em> nu trebuie s\u0103 ignore construc\u0163iile \u00een care acesta se afl\u0103 \u00een vecin\u0103tatea unor regen\u0163i ce desemneaz\u0103 coordonate spa\u0163iale cu implica\u0163ii de natur\u0103 spiritual\u0103, proiectate, de regul\u0103, \u00een dimensiunea ve\u015fniciei. \u00cen situa\u0163iile de mai jos, dulce<\/em> \u2013 cu sensurile \u201eprimitor, \u00eembietor\u201d, \u201epl\u0103cut (inimii, spiritului), \u00eenc\u00e2nt\u0103tor\u201d, \u201eplin de farmec, de desf\u0103tare\u201d \u2013 este fie \u00eenso\u0163it de morfemul cel<\/em>, cu un evident rol emfatic: \u201e[…] a dat cerul Lui cel<\/strong> dulce<\/strong>\u201d (O 63, C\u00e2t de mare-a fost iubirea<\/em>), fie la superlativul relativ de superioritate[16]<\/a> (indic\u00e2nd \u00eensu\u015firea unui obiect la gradul extrem, perceput\u0103 \u00een mod absolut, f\u0103r\u0103 precizarea termenului-reper, sau raportat\u0103 direct la o colectivitate din care face parte purt\u0103torul calit\u0103\u0163ii exprimate de adjectiv): \u201e[…] tot ce Tu ne dai \/ e cel mai dulce<\/strong> rai\u201d (O 389, Frumosul viitor<\/em>); \u201eDintre c\u00e2te sunt pe lume \/ locuri de dulcea\u0163\u0103<\/span> pline, \/ Doamne, inima e locul \/ cel mai dulce<\/strong> pentru Tine.\u201d (O 379, Dintre c\u00e2te sunt pe lume<\/em>)[17]<\/a> (de semnalat \u015fi prezen\u0163a, \u00een text, a derivatului dulcea\u0163\u0103 <\/em>< dulce<\/em> + sufixul \u2011ea\u0163\u0103<\/em>). Acelea\u015fi semnifica\u0163ii se \u00eenscriu \u015fi pe coordonata temporal\u0103: duminica<\/em> (< lat. [dies] dominica<\/em>, adic\u0103 \u201eziua Domnului\u201d) este s\u0103rb\u0103toarea cea mai drag\u0103 eului liric \u2013 \u201eziua cea mai dulce<\/strong> mie\u201d (O 351, Ziu\u0103 scump\u0103, ziu\u0103 sf\u00e2nt\u0103…<\/em>) \u2013, ziua aduc\u0103toare de \u00eemplinire sufleteasc\u0103, de bucurie, de fericire \u015fi, mai presus de orice, ziua \u00eent\u00e2lnirii cu Dumnezeu.<\/p>\n

Cele mai multe ocuren\u0163e ale adjectivului dulce<\/em> \u00een volumul Osana, Osana<\/em> actualizeaz\u0103 sensul figurat \u201e(despre oameni sau alte fiin\u0163e) iubit, drag, scump\u201d, \u00eenregistrat, de altfel, \u00een toate lucr\u0103rile lexicografice consultate de noi \u015fi \u00eentrebuin\u0163at cu o cert\u0103 valoare hipocoristic\u0103 at\u00e2t \u00een sintagmele de adresare (cu vocativul), c\u00e2t \u015fi \u00een cele ce fac referire la fiin\u0163ele iubite. \u00cen lumina statisticii \u2013 av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 axa \u00een jurul c\u0103reia graviteaz\u0103 universul liricii dorziene este leg\u0103tura intim\u0103 cu Divinitatea \u2013, pe locul \u00eent\u00e2i se situeaz\u0103, evident, asocierile adjectivului \u00een discu\u0163ie cu numele lui Dumnezeu (\u00een diverse variante) sau cu substitutele contextuale ale acestuia: \u201e[…] \u015ei-a dat pe Fiul<\/span> dulce<\/strong>\u201d (O 63, C\u00e2t de mare-a fost iubirea<\/em>); \u201eIisus, Iisuse<\/span> Dulce<\/strong>\u201d (O 329, Iisus, Iisuse<\/span> <\/em>Dulce<\/strong> \u2013 \u00een titlu \u015fi \u00een primul vers); \u201eVa veni odat\u0103 \/ dulcele<\/strong> Iisus<\/span>\u201d (O 411, Va veni odat\u0103…<\/em>); \u201eDulcele<\/strong> Iisus<\/span>\u201d (O 413 \u2013 sintagma apare de dou\u0103 ori \u00een poezia Pe-ale m\u00e2ntuirii c\u0103i<\/em>); \u201edulcele<\/strong> Iisus<\/span>\u201d (O 431, Cre\u015fti, fiu\u0163ul meu…<\/em>); \u201ebinecuv\u00e2nteaz\u0103, \/ dulce<\/strong> har<\/span> ceresc\u201d (O 449, Binecuv\u00e2nteaz\u0103, Doamne<\/em>); \u201eDulce<\/strong> Domnul<\/span> meu Ceresc\u201d (O 455, Mul\u0163umescu-\u0162i, mul\u0163umesc<\/em>; de re\u0163inut, \u00een cazul de fa\u0163\u0103 \u2013 ca \u015fi \u00een altele de acest gen \u2013, un fenomen caracteristic limbajului popular \u015fi \u00eenvechit: nearticularea adjectivului antepus, de\u015fi el preced\u0103 un substantiv articulat \u00een structura ini\u0163ial\u0103); \u201eDulce<\/strong> \u015fi iubit Iisus<\/span>\u201d (O 463, Dulce<\/strong> \u015fi iubit<\/em> Iisus<\/span><\/em> \u2013 \u00een titlu \u015fi \u00een primul vers); \u201eDulce<\/strong> Domnul<\/span> nostru Sf\u00e2nt\u201d (ibidem<\/em>); \u201eNume<\/span> dulce<\/strong> \u015fi frumos, \/ Nume-al Domnului Hristos\u201d (O 465, Pentru ziua ce-a sf\u00e2r\u015fit<\/em>); \u201eDulcele<\/strong> iubirii Domn<\/span>\u201d (O 471, Dulcele<\/strong> iubirii<\/em> Domn<\/span><\/em> \u2013 \u00een titlu \u015fi \u00een primul vers); \u201eDulcele<\/strong> iubirii Foc<\/span>\u201d (ibidem<\/em>); \u201eDulcele<\/strong> iubirii Drag<\/span>\u201d (ibidem<\/em>).<\/p>\n

Cu acela\u015fi \u00een\u0163eles, adjectivul \u00een discu\u0163ie este \u015fi determinant al unor substantive desemn\u00e2nd alte fiin\u0163e dragi \u2013 Fecioara Maria: \u201eIisuse, dulce<\/strong> Maica<\/span> Ta\u201d (O 219, Iisuse, Sf\u00e2nt\u0103 Maica Ta<\/em>), \u00eengerul p\u0103zitor: \u201eDulce<\/strong> \u00eengera\u015ful<\/span> meu, \/ \u00eenso\u0163e\u015fte-m\u0103 mereu\u201d (O 21, \u00cengera\u015ful meu cel sf\u00e2nt<\/em>), fratele: \u201eHai, nani-nani, \/ dulce<\/strong> fr\u0103\u0163ior<\/span>\u201d (O 98, Copii r\u0103ma\u015fi<\/em>) sau mama: \u201eMai mult ca mama<\/span> cea mai<\/strong> dulce<\/strong>\u201d (O 143, Mai mult ca mama<\/em>); \u201eDe ce se uit\u0103-n sus, ori are \/ Acolo Sus, \u00een Cer, \u015fi ea \/ vreo mam\u0103<\/span> dulce<\/strong> care-o \u00eenva\u0163\u0103 \/ \u015fi care-i d\u0103 mereu ceva?\u201d (O 167, De ce se uit\u0103 p\u0103s\u0103rica?<\/em>); \u201ete roag\u0103, mam\u0103<\/span> dulce<\/strong>\u201d (O 185, C\u00e2nd fulger\u0103 \u015fi tun\u0103<\/em> \u2013 versul apare at\u00e2t \u00een strofa a patra, c\u00e2t \u015fi \u00een strofa a \u015fasea); cf. \u015fi referirea la numele mamei \u00een urm\u0103torul fragment: \u201eMam\u0103, azi e s\u0103rb\u0103toarea \/ dulcelui<\/strong> t\u0103u nume<\/span>.\u201d (O 485, Mam\u0103, azi e s\u0103rb\u0103toare<\/em>).<\/p>\n

Demn\u0103 de consemnat este \u015fi apari\u0163ia lui dulce<\/em> (cu sensul men\u0163ionat mai sus), ca atribut al substantivului nume<\/em>, \u00eentr-una dintre cele mai frumoase \u015fi mai profunde crea\u0163ii lirice dedicate celor mici, unde stilul de poveste alterneaz\u0103 cu pasajele descriptive, subliniindu-se, ca \u015fi \u00een alte scrieri ale lui Traian Dorz, unicitatea lui Iisus. E vorba de poezia intitulat\u0103 A fost odat\u0103-un Copila\u015f<\/em> \u2013 o \u201eevanghelie\u201d \u00een miniatur\u0103, repovestit\u0103 copiilor, despre na\u015fterea lui Hristos, despre activitatea Lui p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, despre jertfa, \u00eenvierea \u015fi modul Lui de a lucra ast\u0103zi \u00een via\u0163a celor credincio\u015fi: \u201eei ascultau cu g\u00e2ndul dus \/ c\u00e2nt\u0103ri cum nimeni n-a adus, \/ pove\u015fti cum nimeni n-a mai spus, \/ de z\u0103ri cu<\/span> dulce<\/strong> nume<\/span>.\u201d (O 267, A fost odat\u0103-un Copila\u015f<\/em>).<\/p>\n

\u00cen situa\u0163ii de felul celor discutate \u00een ultimele trei paragrafe, am identificat \u015fi \u00eentrebuin\u0163area lui dulce<\/em> \u00een derivate cu iz arhaic construite cu prefixul prea-<\/em>[18]<\/a>: \u201elui Hristos, lui Hristos<\/span> \/ Cel Preadulce<\/strong> \u015fi Frumos.\u201d (O 371, Soare cu apus frumos<\/em>) \u2013 \u00een acest caz, adjectivul subliniat este \u00eenso\u0163it de morfemul cel<\/em>, <\/em>ca \u201emarc\u0103 suplimentar\u0103 de individualizare\u201d[19]<\/a> (neacordat \u00eens\u0103 \u00een caz cu nominalul regent, probabil \u015fi din necesit\u0103\u0163i metrice), \u00een asociere cu un alt adjectiv care-i amplific\u0103 valoarea semantic\u0103; \u201ePreadulce<\/strong> \u00eenger<\/span> care \/ mi-e\u015fti dat de Dumnezeu\u201d (O 179 \u2013 sunt primele dou\u0103 \u015fi ultimele dou\u0103 versuri ale poeziei intitulate Preadulce<\/strong> \u00eenger<\/span><\/em>). Asemenea forma\u0163ii lexicale au rolul de a reda mai sugestiv ideea de superlativ absolut[20]<\/a>, altfel spus, intensificarea \u00eensu\u015firii respective, din nevoia de a exprima anumite st\u0103ri afective (\u00een spe\u0163\u0103, dragostea pentru Dumnezeu-Fiul sau pentru \u00eengerul trimis de Sus, pe p\u0103m\u00e2nt, spre a fi ocrotitor fiec\u0103ruia dintre noi).<\/p>\n

Evident, din paleta de sensuri a adjectivului dulce<\/em> nu puteau lipsi referirile la tr\u0103s\u0103turile cuv\u00e2ntului<\/em> (\u201ecare place, desfat\u0103, m\u00e2ng\u00e2ie, alin\u0103 \u015fi alint\u0103\u201d), mai \u00eent\u00e2i, \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu calitatea noastr\u0103 de \u00eemplinitori ai poruncilor divine, revelate \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103: \u201eCuv\u00e2ntul dulce<\/strong> s\u0103-\u0162i ascult\u201d (O 49, At\u00e2t de mult<\/em>). \u00cen pozi\u0163ie de predicativ suplimentar (subordonat imperativului f\u0103<\/em> \u2013 form\u0103 verbal\u0103 frecvent\u0103 \u00een versurile ce descriu momentul rug\u0103ciunii \u2013 \u015fi, concomitent, nominalului cuv\u00e2ntul<\/em>), dulce<\/em> este \u00eentrebuin\u0163at cu accep\u0163iile \u201ebl\u00e2nd\u201d, \u201esmerit\u201d, \u201eplin de dragoste\u201d, \u00eentr-o asociere aproape pleonastic\u0103: \u201eMireasma Ta, \/ o Doamne, d\u0103-mi, \/ cuv\u00e2ntul, bl\u00e2nd \/ \u015fi dulce<\/strong>, f\u0103-mi!\u201d (O 75, Mai<\/em>). Prin defini\u0163ie, cuv\u00e2ntul<\/em> dulce<\/em> lumineaz\u0103 mintea \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, \u00eenfrumuse\u0163eaz\u0103 inima, o dezmiard\u0103, \u00eei stinge durerile \u015fi o umple de bucurie, de bun\u0103tate, de pace cov\u00e2r\u015fitoare, de dragoste \u015fi de dor ad\u00e2nc dup\u0103 minunat\u0103 \u015fi sf\u00e2nt\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103[21]<\/a>. Cei ce se iubesc \u00ee\u015fi spun unul altuia vorbe dulci<\/em>, dar numai harul dumnezeiesc poate d\u0103rui cuv\u00e2ntului veritabila intensitate a dulce\u0163ii (\u00een\u0163eleas\u0103, a\u015fadar, pe deplin numai \u00een interiorul realit\u0103\u0163ii duhovnice\u015fti; cf. \u015fi \u00eendemnul din Psalmul<\/em> 33:8:\u00a0\u201eGusta\u0163i \u015fi vede\u0163i c\u0103 bun este Domnul<\/strong> […].\u201d; I Petru<\/em> 2:3:\u00a0\u201e[…] a\u0163i gustat \u015fi a\u0163i v\u0103zut c\u0103 bun este Domnul<\/strong>.\u201d). Ideea este relevat\u0103 \u00eentr-o poezie-invita\u0163ie la ascultarea ne\u00eent\u00e2rziat\u0103 a tainicelor chem\u0103ri divine: \u201eIisus v\u0103 cheam\u0103, auzi\u0163i \/ ce dulce<\/strong> v\u0103 gr\u0103ie\u015fte\u201d (O 85, Veni\u0163i, veni\u0163i<\/em>) \u2013 versuri \u00een care dulce<\/em> are comportament adverbial, ilustr\u00e2nd valen\u0163ele semantice pe care le-am men\u0163ionat, \u00een treac\u0103t, mai sus: \u201ecu bl\u00e2nde\u0163e, cu ging\u0103\u015fie\u201d, \u201eduios, afectuos, tandru, \u00een\u0163eleg\u0103tor\u201d. \u00cen plus, felul nostru de a comunica, fie \u015fi cu cei mai ne\u00eensemna\u0163i dintre semeni, trebuie s\u0103 poarte amprenta dulce\u0163ii din Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu: \u201eVoi, ce-l \u00eent\u00e2lni\u0163i, \/ dulce<\/strong> s\u0103-i vorbi\u0163i\u201d (O 407, Drag copil orfan<\/em>).<\/p>\n

Tot cu valoare de adverb, remarc\u0103m prezen\u0163a lui dulce<\/em> ca determinant circumstan\u0163ial de mod al unui verb ce desemneaz\u0103 ac\u0163iunea copiilor mici de a scoate sunete disparate, nearticulate \u00een cuvinte: \u201e[…] dulce-dulce<\/strong> g\u00e2ngurea\u201d (O 277, Demult, odat\u0103, undeva…<\/em>), \u00eentr-un poem (cu mireasm\u0103 de legend\u0103) despre doi cire\u015fi r\u0103s\u0103ri\u0163i din lacrimile unei mame \u2013 preambul al \u201epove\u015ftii\u201d adev\u0103rate despre infinita dragoste a lui Hristos pentru \u00eentreaga omenire. Repetarea lui dulce<\/em>, tr\u0103d\u00e2nd (dincolo de orice) implicarea afectiv\u0103 a eului liric, este, de altfel, un procedeu sintactic mult mai sugestiv de exprimare a superlativului absolut.<\/p>\n

\u00cen unele poezii din volumul Osana, Osana<\/em>, adjectivul dulce<\/em> (care \u2013 dup\u0103 cum precizam la \u00eenceput \u2013 se \u00eencadreaz\u0103, prin \u00een\u0163elesul s\u0103u propriu, \u00een zona senzorialului) este plasat, paradoxal, \u00een vecin\u0103tatea unor substantive ce denumesc no\u0163iuni abstracte \u015fi are urm\u0103toarele semnifica\u0163ii: \u201ebinef\u0103c\u0103tor, benefic\u201d, \u201ecare provoac\u0103 mul\u0163umire, \u00eenc\u00e2ntare\u201d, \u201ecare pune cap\u0103t durerilor\u201d, \u201ecare \u00eempline\u015fte, \u00eendestuleaz\u0103 sufletul\u201d. Fiindc\u0103 este vorba despre accep\u0163ii str\u00e2ns legate de coordonatele pe care se \u00eenscriu aspira\u0163iile de tip spiritual ale fiin\u0163ei umane (privite mai ales \u00een perspectiva ve\u015fniciei), dulce<\/em> apare, \u00een aproape toate aceste situa\u0163ii, fie ca determinant atributiv antepus unui nominal, pentru a sublinia caracteristica acestuia (\u015fi, \u00eentruc\u00e2t preced\u0103 substantivul regent, i se ata\u015feaz\u0103, ca semn al puternicei individualiz\u0103ri, articolul hot\u0103r\u00e2t enclitic): \u201epentru mine preg\u0103te\u015fti \/ dulcea<\/strong> fericire.\u201d (O 197, Pentru mine<\/em>); \u201ePe genunchii lui Iisus \/ afli dulcea<\/strong> stare\u201d (O 247, Pe genunchii lui Iisus<\/em>); \u201eziua dulcii<\/strong> m\u00e2ng\u00e2ieri\u201d (O 351, Ziu\u0103 scump\u0103, ziu\u0103 sf\u00e2nt\u0103…<\/em>), fie ca nume predicativ, \u00een sintagme cu valoare de superlativ (redat, pe l\u00e2ng\u0103 procedeele gramaticalizate, \u015fi prin anumite mijloace marcate stilistic, cum este, de pild\u0103, postpunerea supinului fa\u0163\u0103 de adjectiv): \u201ePe genunchii lui Iisus \/ […] \/ starea-i dulce<\/strong> de nespus<\/em>\u201d (O 247, Pe genunchii lui Iisus<\/em>); \u201eDintre c\u00e2te-averi pe lume \/ sunt mai scumpe \u015fi mai grele, \/ m\u00e2ntuirea-i cea mai scump\u0103 \/ \u015fi mai dulce<\/strong> dintre ele.\u201d (O 415, Dintre c\u00e2te-averi<\/em>; \u00een acest caz, e vorba despre dou\u0103 superlative relative coordonate, referitoare la acela\u015fi substantiv \u015fi av\u00e2nd \u00een comun termenul-reper al compara\u0163iei, motiv pentru care cel<\/em> apare o singur\u0103 dat\u0103, \u00eenso\u0163ind numai primul element, de\u015fi celelalte morfeme ale superlativului se repet\u0103).<\/p>\n

\u015ei substantivul dragoste <\/em>(trimi\u0163\u00e2nd, \u00een context, la <\/em>iubirea unic\u0103 a lui Dumnezeu pentru om) se num\u0103r\u0103 printre nominalele cu sens abstract la care se raporteaz\u0103 adjectivul dulce<\/em>, \u00eentrebuin\u0163at, la r\u00e2ndul lui, ca regent al unor propozi\u0163ii comparative introduse prin adverbele relative cum<\/em> sau c\u00e2t<\/em>, \u00een construc\u0163ii prin intermediul c\u0103rora se exprim\u0103 gradul cel mai \u00eenalt al \u00eensu\u015firii respective[22]<\/a> (cf., \u00een primul exemplu, prezen\u0163a adverbului at\u00e2t<\/em> urmat de prepozi\u0163ia de<\/em>, cu rolul de a nuan\u0163a echivalen\u0163a cu superlativul absolut): <\/em>\u201eFrumoasa dragoste ce nou\u0103 \/ Hristos ne-o d\u0103 nem\u0103surat \/ e-at\u00e2t de<\/em> dulce<\/strong> cum pe lume \/ mul\u0163i oameni mari nici n-au gustat.\u201d (O 389, Frumosul viitor<\/em>); \u201eDragoste-a lui Dumnezeu, \/ […] \/ dulce<\/strong> e\u015fti c\u00e2t nu \u015ftiu grai\u201d (O 419, Dragoste-a lui Dumnezeu<\/em>); \u201edulce<\/strong> e\u015fti c\u00e2t nu-i nectar\u201d (ibidem<\/em>). \u00centr-adev\u0103r, dragostea cre\u015ftin\u0103, de tip agape<\/em> \u2013 dup\u0103 modelul dragostei lui Dumnezeu fa\u0163\u0103 de noi \u2013, presupune, \u00een mod necesar, o generozitate f\u0103r\u0103 repro\u015furi, o bun\u0103voin\u0163\u0103 inegalabil\u0103, atotcuprinz\u0103toare, izvor\u00e2t\u0103 dintr-o inim\u0103 care, pur \u015fi simplu, nu caut\u0103 niciodat\u0103 altceva dec\u00e2t binele suprem al celuilalt, indiferent dac\u0103 acesta merit\u0103 sau nu s\u0103 fie iubit, deci independent de ceea ce face sau de ceea ce este el (cf. Matei<\/em> 5:43-45). Sinonim al Divinit\u0103\u0163ii (vezi I Ioan<\/em> 4:8, 16) \u015fi \u00eencununare a tuturor tr\u0103irilor l\u0103untrice binecuv\u00e2ntate (cf. I Corinteni<\/em> 13), iubirea este condi\u0163ia sine qua non a miracolului vie\u0163ii: \u201eDragoste, prin tine s\u00eent[23]<\/a> \/ c\u00e2te-s dulci<\/strong> pe-acest p\u0103m\u00e2nt\u201d (O 419, Dragoste-a lui Dumnezeu<\/em>).<\/p>\n

\u00cen finalul discu\u0163iei despre semnifica\u0163iile adjectivului dulce<\/em> \u00een Osana, Osana<\/em>, de Traian Dorz, ne propunem s\u0103 punct\u0103m c\u00e2teva aspecte referitoare la dou\u0103 fragmente lirice care ne-au atras aten\u0163ia prin faptul c\u0103 textele din edi\u0163ia publicat\u0103 la Sibiu \u00een 2005 nu concord\u0103 cu cele din prima edi\u0163ie a acestui volum (tip\u0103rit\u0103 \u2013 a\u015fa cum men\u0163ionam la \u00eenceput \u2013 \u00eenainte de 1980, la o editur\u0103 din str\u0103in\u0103tate). Astfel, \u00een urm\u0103toarele versuri con\u0163in\u00e2nd o rug\u0103ciune c\u0103tre \u00eengerul p\u0103zitor: \u201e\u00cengera\u015ful meu curat \/ care Domnul mi te-a dat, \/ fii-mi dulce<\/strong>–ndur\u0103tor<\/span>, \/ s\u0103 cresc bun \/ \u015fi-ascult\u0103tor.\u201d (O 21, \u00cengera\u015ful meu cel sf\u00e2nt<\/em>), dulce<\/em> pare a avea comportament adverbial \u00een vecin\u0103tatea regentului (\u00ee)ndur\u0103tor<\/em> (adjectiv cu func\u0163ie sintactic\u0103 de nume predicativ), intensific\u00e2ndu-l semantic \u015fi apropiindu-se de rolul unei m\u0103rci a superlativului absolut (\u201efii nespus de \u00eendur\u0103tor<\/em> cu mine\u201d)[24]<\/a>. \u00cen realitate, avem de-a face aici cu o eroare (cel mai probabil, o gre\u015feal\u0103 de tipar, f\u0103r\u0103 niciun alt substrat), c\u0103ci, dac\u0103 se va consulta edi\u0163ia I a volumului Osana, Osana<\/em> (p. 159), se va constata c\u0103 versul al treilea din strofa citat\u0103 (\u201efii-mi dulce<\/strong>–ndrum\u0103tor<\/span>\u201d) ilustreaz\u0103 clar semnifica\u0163ia pe care poetul i-a conferit-o ini\u0163ial lui dulce<\/em>: \u201eiubit, drag, scump\u201d, frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103 atunci c\u00e2nd acest adjectiv \u00eenso\u0163e\u015fte substantive ce denumesc fiin\u0163e \u2013 \u00een cazul de fa\u0163\u0103, (\u00ee)ndrum\u0103tor<\/em>, cu referire la ocrotitorul trimis de Dumnezeu fiec\u0103ruia dintre noi, rugat s\u0103 ne r\u0103m\u00e2n\u0103 c\u0103l\u0103uz\u0103 iubitoare, pov\u0103\u0163uitor neobosit nu numai \u00een anii copil\u0103riei, ci \u015fi la maturitate.<\/p>\n

\u00cen edi\u0163ia publicat\u0103 \u00een 2005, versurile: \u201e… S\u0103rut\u0103,<\/span><\/strong> mam\u0103,<\/strong><\/span> dulce<\/strong>, c\u0103ci fa\u0163a ta durut\u0103 \/ \u015fi inima ta fr\u00e2nt\u0103 \/ doar Domnul le s\u0103rut\u0103.\u201d (O 195, S\u0103rut\u0103, mam\u0103<\/em>) \u2013 \u00een care virgulele izoleaz\u0103 substantivul mam\u0103 <\/em>\u00een vocativ \u2013 con\u0163in, aparent, adverbul dulce<\/em>, determinant circumstan\u0163ial al verbului la imperativ s\u0103rut\u0103<\/em>, construc\u0163ia av\u00e2nd sensul \u201es\u0103rut\u0103 tandru, cu duio\u015fie, cu drag\u201d. \u00cen edi\u0163ia I a volumului \u00een discu\u0163ie (p. 323), virgula apare numai dup\u0103 dulce<\/em>, nu \u015fi \u00eenaintea acestuia, nefiind \u00eens\u0103 marcat\u0103 nici \u00een fa\u0163a substantivului mam\u0103<\/em>[25]<\/a>. \u00cenclin\u0103m s\u0103 credem c\u0103 e vorba despre un grup nominal \u00een vocativ, alc\u0103tuit din termenul regent mam\u0103<\/em> \u015fi atributul adjectival dulce<\/em> (mai ales c\u0103 sintagma mam\u0103<\/em> dulce<\/strong> se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u015fi \u00een alte poezii, inclusiv \u00een cazul adres\u0103rii directe \u2013 vezi supra<\/em>). R\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 o \u00eentrebare de natur\u0103 filologic\u0103: totu\u015fi, care e varianta corect\u0103 a pasajului citat, adic\u0103 versiunea cea mai apropiat\u0103 de inten\u0163ia autorului? Incontestabil, \u201edilema\u201d \u015fi-ar putea g\u0103si r\u0103spunsul \u00een manuscrisele dorziene, prin compara\u0163ie, eventual, cu alte situa\u0163ii similare[26]<\/a>.<\/p>\n

*<\/p>\n

Dup\u0103 cum se observ\u0103, adjectivul dulce<\/em> reprezint\u0103 unul dintre elementele lexicale de baz\u0103 ocurente \u00een volumul Osana, Osana<\/em>, de Traian Dorz, prin intermediul c\u0103rora autorul izbute\u015fte s\u0103 configureze, \u00eentr-o viziune proprie, impregnat\u0103 de o deosebit\u0103 for\u0163\u0103 sugestiv\u0103, lumea copil\u0103riei, antren\u00e2nd lexeme din fondul vechi al limbii \u00een numeroase construc\u0163ii bogate \u00een valen\u0163e conotative. De altfel, este cunoscut faptul c\u0103 scriitorii nu pl\u0103smuiesc neap\u0103rat cuvinte sau \u00eembin\u0103ri noi, ci fac apel la cele existente, dar folosesc alte tipuri de unit\u0103\u0163i \u00een componen\u0163a lor, d\u00e2nd na\u015ftere unor asocieri surprinz\u0103toare[27]<\/a>.<\/p>\n

Am ar\u0103tat, exemplific\u00e2nd, modul cum crea\u0163ia poetic\u0103 este capabil\u0103 s\u0103 extind\u0103 sinonimia, \u00een anumite cazuri, p\u00e2n\u0103 departe, sporind num\u0103rul de accep\u0163ii figurate ale unui termen comun. G\u00e2ndirea \u015fi sensibilitatea artistic\u0103 a lui Traian Dorz se mi\u015fc\u0103 pe toate direc\u0163iile sugerate de cuv\u00e2ntul dulce<\/em>, utilizat singur sau \u00een perechi \/ \u00een lan\u0163uri de epitete coordonate \u00eentre ele[28]<\/a>. Prin urmare, nu trebuie s\u0103 ignor\u0103m nici faptul c\u0103 varietatea \u015fi noutatea valorilor de sens exprimate de acest adjectiv sunt frecvent determinate de vecin\u0103t\u0103\u0163ile multiple \u00een care el a fost a\u015fezat de poet, \u00een contexte \u00een care dob\u00e2nde\u015fte adesea rol stilistic de epitet[29]<\/a>; poate tocmai de aceea s-a afirmat c\u0103 \u201estudiul epitetelor folosite de un scriitor este […] una din c\u0103ile cele mai indicate pentru cunoa\u015fterea lui.\u201d[30]<\/a><\/p>\n

Dincolo de simpla actualizare a unor semnifica\u0163ii mai mult sau mai pu\u0163in r\u0103sp\u00e2ndite, bog\u0103\u0163ia semantic\u0103 a lui dulce<\/em> \u00een lirica dorzian\u0103 pune \u00een lumin\u0103 anumite aspecte caracteristice concep\u0163iei autorului despre via\u0163\u0103, prezent\u00e2nd, \u00een acela\u015fi timp, conexiuni inedite mai ales cu viziunea sa asupra Divinit\u0103\u0163ii, conturat\u0103 \u00eentr-un univers de maxim\u0103 profunzime, de o complexitate \u015fi de o originalitate \u00een stare s\u0103-i captiveze pe cititorii de totdeauna ai acestor poeme; \u201e[…] timpul \u015fi munca de nop\u0163i \u015fi ani le-a \u00eenfl\u0103c\u0103rat \u015fi \u015flefuit (sic!) p\u00e2n\u0103 ce au ajuns a\u015fa cum s-au rev\u0103rsat \u00een lume \u015fi \u00een nemurire.\u201d[31]<\/a> \u015ei au devenit \u2013 dup\u0103 cum \u00eensu\u015fi poetul preconizase \u2013 C\u00e2nt\u0103ri Nemuritoare<\/em>.<\/p>\n

*<\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

Not\u0103<\/span><\/strong>:<\/p>\n

Articolul a fost publicat, ini\u0163ial, \u00een \u201eAnalele Universit\u0103\u0163ii de Vest din Timi\u015foara\u201d. Seria \u015ftiin\u0163e filologice, XLVIII (2010), p. 44-58.<\/p>\n

\n

[1]<\/a> Aceste trei c\u0103r\u0163i au fost tip\u0103rite \u00eentr-un singur volum cu titlul Osana, Osana<\/em>, ap\u0103rut la Sibiu, \u00een Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2005.<\/p>\n

\n

[2]<\/a> Ap\u0103rut tot la Sibiu, \u00een Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 1998.<\/p>\n

[3]<\/a> TRAIAN DORZ <\/strong>s-a n\u0103scut la 25 decembrie 1914, \u00een satul R\u00e2turi (azi, Livada Beiu\u015fului), jude\u0163ul Bihor. La v\u00e2rsta de 16 ani, ader\u0103 la \u201eOastea Domnului\u201d, mi\u015fcare religioas\u0103 ini\u0163iat\u0103 de preotul Iosif Trifa la Sibiu \u00een 1923, av\u00e2nd drept scop rena\u015fterea spiritual\u0103 \u201ea Bisericii noastre [Ortodoxe \u2013 n.n. F.\u2011M.B.] \u015fi saltul calitativ moral, cultural \u015fi social, \u00een Hristos, al poporului nostru\u201d (Traian Dorz, Hristos, m\u0103rturia mea<\/em>, Simeria, Editura \u201eTraian Dorz\u201d, 1993, p. 242). De prin 1933 \u00eencepe s\u0103 scrie poezii de factur\u0103 mistic\u0103, pe care le trimite spre publicare la Centrul \u201eOastei Domnului\u201d din Sibiu. \u00cencep\u00e2nd din 1934, Dorz devine colaborator apropiat al preotului Trifa, iar un an mai t\u00e2rziu \u00eei apare primul volum de versuri, intitulat La Golgota<\/em>. Continu\u0103 s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 publice \u00een libertate p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lui 1947, c\u00e2nd este arestat de Securitate. Cu foarte pu\u0163ine \u00eentreruperi, a petrecut 17 ani \u00een \u00eenchisorile comuniste, acuzat fiind pentru apartenen\u0163a sa la mi\u015fcarea \u201eOastea Domnului\u201d (organiza\u0163ie ce fusese scoas\u0103 \u00een afara legii), pentru activitatea intens\u0103 \u015fi bogat\u0103 \u00een cadrul acesteia, pentru implicarea \u00een coordonarea ei la nivel na\u0163ional, pentru scrierea, posesia \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea de materiale religioase neautorizate. \u00cen ciuda condi\u0163iilor de deten\u0163ie, a repetatelor arest\u0103ri, anchete, perchezi\u0163ii, amenin\u0163\u0103ri, amenzi etc., Traian Dorz creeaz\u0103 sute \u015fi mii de poezii, deschiz\u00e2nd lunga serie a C\u00e2nt\u0103rilor Nemuritoare<\/em>; cele mai multe au fost puse pe note \u015fi constituie un veritabil tezaur muzical al asocia\u0163iei \u201eOastea Domnului\u201d, \u00eens\u0103 ele au ajuns s\u0103 fie cunoscute \u015fi de c\u0103tre membrii altor confesiuni cre\u015ftine. \u00cen perioada regimului comunist, volumele sale au putut circula numai sub form\u0103 dactilografiat\u0103 sau copiate de m\u00e2n\u0103, iar o parte dintre poezii au v\u0103zut lumina tiparului \u00een str\u0103in\u0103tate, prin bun\u0103voin\u0163a unor cre\u015ftini care au apreciat talentul creator, spiritul profund religios \u015fi voca\u0163ia de \u201emisionar laic\u201d a acestui poet rom\u00e2n. Traian Dorz a trecut la cele ve\u015fnice la 20 iunie 1989, \u00een localitatea natal\u0103. Dup\u0103 1990, multe dintre scrierile sale (poezii sau medita\u0163ii) au fost publicate \u00een \u0163ar\u0103, la edituri precum \u201eOastea Domnului\u201d din Sibiu sau \u201eTraian Dorz\u201d din Simeria.<\/p>\n

[4]<\/a> Vezi Not\u0103 asupra edi\u0163iei<\/em>, \u00een Traian Dorz, Osana, Osana<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2005, p.\u00a04-5.<\/p>\n

[5]<\/a> Traian Dorz, Istoria unei jertfe<\/em>, vol. IV. P\u00e2rga<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2002, p. 69.<\/p>\n

[6]<\/a> Gh. Bulg\u0103r, Despre sensurile lui <\/em>ad\u00e2nc<\/strong> \u00een poezia lui Eminescu<\/em>, \u00een \u201eLimba rom\u00e2n\u0103\u201d, VII (1958), nr. 6, p. 51.<\/p>\n

[7]<\/a> Aceast\u0103 idee este u\u015for sesizabil\u0103 \u00een multe pasaje din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103; cit\u0103m, \u00een continuare, din Pildele<\/em> (sau Proverbele<\/em>) lui Solomon<\/em> (pentru toate ilustr\u0103rile din Biblie<\/em>, am folosit edi\u0163ia ap\u0103rut\u0103 la Bucure\u015fti, \u00een Editura Institutului Biblic \u015fi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, 1988):\u00a0\u201eLimba dulce este pom al vie\u0163ii, iar limba viclean\u0103 zdrobe\u015fte inima.\u201d (Pilde<\/em> 15:4); \u201eCel ce este \u00een\u0163elept se cheam\u0103 priceput; dulcea\u0163a cuvintelor de pe buzele lui \u00eenmul\u0163e\u015fte \u015ftiin\u0163a.\u201d (Pilde<\/em> 16:21); \u201eCuvintele frumoase sunt un fagure de miere, dulcea\u0163\u0103 pentru suflet \u015fi t\u0103m\u0103duire pentru oase.\u201d\u00a0(Pilde<\/em> 16:24); \u201ePrin r\u0103bdare se poate \u00eendupleca un om m\u00e2nios \u015fi o limb\u0103 dulce \u00eenmoaie oase.\u201d (Pilde<\/em> 25:15) etc.<\/p>\n

[8]<\/a> Ileana Oancea, Poezie \u015fi semioz\u0103<\/em>, Timi\u015foara, Editura Marineasa, 1999, p. 89.<\/p>\n

[9]<\/a> Tudor Vianu, Epitetul eminescian<\/em>, \u00een idem, Studii de stilistic\u0103<\/em>. Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 cu studiu introductiv \u015fi note de Sorin Alexandrescu, Bucure\u015fti, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, 1968, p. 163; vezi \u015fi Ileana Oancea, op. cit.<\/em>, p. 92.<\/p>\n

[10]<\/a> Tudor Vianu (op. cit.<\/em>, p. 161) afirm\u0103 c\u0103 dulce<\/em> este \u201eunul dintre epitetele de care epoca nu numai a uzat, dar a \u015fi abuzat.\u201d Acesta poate constitui \u015fi unul dintre motivele pentru care, \u00een limba actual\u0103, adjectivul \u00een discu\u0163ie tinde s\u0103 fie privit adesea ca un termen banal, \u00eentrebuin\u0163at cu nuan\u0163\u0103 peiorativ\u0103 sau chiar ironic\u0103.<\/p>\n

[11]<\/a> Pentru a defini sensurile adjectivului dulce<\/em>, am consultat urm\u0103toarele lucr\u0103ri lexicografice: * * *, Micul dic\u0163ionar academic<\/em>, volumul II, literele D<\/em>–H<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Univers Enciclopedic, 2002, s.v.; * * *, Dic\u0163ionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne<\/em>, edi\u0163ia a II-a, Bucure\u015fti, Editura Univers Enciclopedic, 1996, s.v.; * * *, Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne literare contemporane<\/em>, volumul al II-lea (D<\/em>–L<\/em>), Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1956, s.v.; * * *, Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne moderne<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1958, s.v.; Laz\u0103r \u015e\u0103ineanu, Dic\u0163ionar universal al limbei rom\u00e2ne<\/em>, edi\u0163ia a V-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Craiova, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, [1925], s.v.; I.-A. Candrea, Gh. Adamescu, Dic\u0163ionarul enciclopedic ilustrat<\/em>. Partea I: Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne din trecut \u015fi de ast\u0103zi<\/em>, de I.-A. Candrea. Partea a II-a: Dic\u0163ionarul istoric \u015fi geografic universal<\/em>, de Gh. Adamescu, Bucure\u015fti, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, [1926-1931], s.v.; August Scriban, Dic\u0163ionaru <\/em>(sic!) limbii rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, Ia\u015fi, 1939, s.v.; * * *, Mic dic\u0163ionar enciclopedic<\/em>, edi\u0163ia a III-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, 1986, s.v.; Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Z\u0103stroiu, Noul dic\u0163ionar universal al limbii rom\u00e2ne<\/em>, edi\u0163ia a II-a, Bucure\u015fti \u2013 Chi\u015fin\u0103u, Editura Litera Interna\u0163ional, 2007, s.v.; cf. \u015fi Alexandru Cior\u0103nescu, Dic\u0163ionarul etimologic al limbii rom\u00e2ne<\/em>. Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi traducere din limba spaniol\u0103 de Tudora \u015eandru Mehedin\u0163i \u015fi Magdalena Popescu-Marin, Bucure\u015fti, Editura Saeculum I.O., 2001, s.v.; * * *, Dic\u0163ionarul limbii poetice a lui Eminescu<\/em>, sub redac\u0163ia acad. Tudor Vianu, Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1968, s.v.<\/p>\n

[12]<\/a> Spre a nu \u00eengreuna parcurgerea notelor de subsol, am optat, \u00een studiul de fa\u0163\u0103, pentru notarea, \u00een text, a trimiterilor la volumul Osana, Osana<\/em> prin abrevierea O, urmat\u0103 de num\u0103rul paginii la care se afl\u0103 fragmentul respectiv. Toate sublinierile din versurile citate ne apar\u0163in.<\/p>\n

[13]<\/a> Ideea este prezent\u0103 \u00een multe alte crea\u0163ii lirice ale lui Traian Dorz; cf., de pild\u0103, urm\u0103torul pasaj din poezia intitulat\u0103 C\u00e2nd ai s\u0103 vii<\/em> (\u00een idem, Din cele mai frumoase poezii<\/em>, edi\u0163ie completat\u0103, Simeria, Editura \u201eTraian Dorz\u201d, 2004, p. 127): \u201eCu cele mai cere\u015fti c\u00e2nt\u0103ri \/ \u00ce\u0163i voi \u00eent\u00e2mpina privirea \/ \u015fi-n toate-a\u2019 inimii c\u0103m\u0103ri \/ va str\u0103luci arz\u00e2nd iubirea. \/\/ Cel mai de pre\u0163 m\u0103rg\u0103ritar \/ p\u0103strat cu greu at\u00e2ta cale \/ am s\u0103-l a\u015fez ca pe-un altar \/ \u00een zarea alb\u0103-a M\u00e2inii Tale.\u201d<\/p>\n

[14]<\/a> Mihai Eminescu, Luceaf\u0103rul<\/em>, \u00een idem, Poezii. III<\/em>. Edi\u0163ie critic\u0103 de D. Mur\u0103ra\u015fu, Bucure\u015fti, Editura Minerva, 1982, p. 104.<\/p>\n

[15]<\/a> Aceast\u0103 form\u0103 veche de plural \u00een -e<\/em> apare frecvent, de pild\u0103, \u015fi \u00een postumele lui Eminescu \u2013 vezi G. I. Toh\u0103neanu, Expresia artistic\u0103 eminescian\u0103<\/em>, Timi\u015foara, Editura Facla, 1975, p. 150; * * *, Dic\u0163ionarul limbii poetice a lui Eminescu<\/em>, s.v. lumin\u0103<\/em>.<\/p>\n

[16]<\/a> \u00cen Gramatica pentru to\u0163i<\/em>, edi\u0163ia a II-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Bucure\u015fti, Editura Humanitas, 1997, p. 124, Mioara Avram precizeaz\u0103 c\u0103, datorit\u0103 at\u00e2t sensului, c\u00e2t \u015fi morfemului cel<\/em> din structura sa, \u201esuperlativul relativ este prin excelen\u0163\u0103 individualizat \u015fi element de individualizare.\u201d<\/p>\n

[17]<\/a> Pasajul citat \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte rezonan\u0163e \u00een anumite versete biblice care subliniaz\u0103 aceea\u015fi idee: \u201eD\u0103-mi, fiule, Mie inima ta \u015fi ochii t\u0103i s\u0103 simt\u0103 pl\u0103cere pentru c\u0103ile Mele\u201d (Pilde<\/em> 23:26); \u201e[…] \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu este \u00een\u0103untrul vostru.\u201d <\/em>(Luca<\/em> 17:21).<\/p>\n

[18]<\/a> Cf. * * *, Gramatica limbii rom\u00e2ne. I. Cuv\u00e2ntul<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2005, p. 164: \u201eProcedeul se situeaz\u0103 la limita dintre morfologie \u015fi vocabular. Derivatele […] respective nu sunt \u00eens\u0103 forme de superlativ ale cuv\u00e2ntului de baz\u0103, ci reprezint\u0103 cuvinte noi, a c\u0103ror semnifica\u0163ie cuprinde tr\u0103s\u0103tura \u00absuperlativ\u00bb\u201d.<\/p>\n

[19]<\/a> Idem, ibidem<\/em>, p. 246.<\/p>\n

[20]<\/a> Prefixul prea-<\/em> apare frecvent cu aceast\u0103 func\u0163ie \u00een limba veche a primelor texte rom\u00e2ne\u015fti, marc\u00e2nd mai expresiv treapta extrem\u0103 a unei calit\u0103\u0163i, adic\u0103 faptul c\u0103 s-a trecut dincolo de limita obi\u015fnuit\u0103 a acesteia. Derivatele cu prea-<\/em> sunt, \u00een special, adjective (adesea substantivizate): prea<\/strong>bun<\/em>, prea<\/strong>cinstit<\/em>, prea<\/strong>curat<\/em>, prea<\/strong>cuvios<\/em>, prea<\/strong>fericit<\/em>, prea<\/strong>iubit<\/em>, prea<\/strong>\u00eenalt<\/em>, prea<\/strong>\u00een\u0163elept<\/em>, prea<\/strong>luminat<\/em>, prea<\/strong>milostiv<\/em>, prea<\/strong>plecat<\/em>, prea<\/strong>puternic<\/em>, prea<\/strong>sf\u00e2nt<\/em>, prea<\/strong>sl\u0103vit<\/em> etc. De\u015fi a fost, \u00een trecut, un prefix foarte productiv, prea- <\/em>se \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 rar \u00een rom\u00e2na contemporan\u0103 \u015fi se \u00eent\u00e2lne\u015fte mai ales \u00een derivate specifice terminologiei biserice\u015fti, ca atribute date preo\u0163ilor sau c\u0103lug\u0103rilor, ca epitete conferite Maicii Domnului sau unor sfin\u0163i; asemenea forma\u0163ii circul\u0103 \u015fi \u00een diferite produc\u0163ii populare (cum sunt, de pild\u0103, basmele), \u00een stilul arhaizant al literaturii artistice (vezi, \u00een romanele istorice, titlurile date unor \u00eemp\u0103ra\u0163i sau unor domnitori) \u015fi \u00een limbajul poetic. Pentru aspecte privind originea controversat\u0103 a prefixului rom\u00e2nesc prea-<\/em> \u015fi pentru prezentarea detaliat\u0103 a situa\u0163iilor \u00een care se utilizeaz\u0103 acesta, vezi I. Rizescu, Prefixul<\/em> pre- <\/strong>\u00een<\/em> limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, \u00een * * *, Studii \u015fi materiale privitoare la formarea cuvintelor \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, vol. I. Redactori responsabili: Al. Graur \u015fi Jacques Byck, Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1959, p. 5-16; Rodica Oche\u015feanu, Prefixele superlative \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, \u00een vol. cit.<\/em>, \u00een special p. 32-36; I. Rizescu, Pre- (pri-, pr\u0103-1<\/sub>, pe-), prea-<\/em><\/strong>, \u00een * * *, Formarea cuvintelor \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, volumul al II-lea. Prefixele<\/em>. Redactori responsabili: Al. Graur \u015fi Mioara Avram, Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1978, p. 192-198.<\/p>\n

[21]<\/a> Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i chiar vorbesc despre cuvintele Scripturii cele mai dulci dec\u00e2t mierea \u015fi fagurele, c\u0103ci numai ele \u00eendestuleaz\u0103 sufletul; \u201eC\u00e2t <\/strong>sunt de dulci<\/strong> limbii mele cuvintele Tale, mai mult dec\u00e2t mierea, \u00een gura mea!\u201d \u2013 se spune \u00een Psalmul<\/em> 118:103 (vezi \u015fi Psalmul<\/em> 18:10-11; Iezechiel<\/em> 3:3).<\/p>\n

[22]<\/a> Ideea de superlativ, neexprimat\u0103 aici gramatical, ci numai semantic, e stabilit\u0103 \u00een rela\u0163ie cu ceea ce se cunoa\u015fte \u00een mod curent despre cele redate \u00een subordonatele respective, fixate ca puncte de reper \u2013 vezi, \u00een acest sens, * * *, Gramatica limbii rom\u00e2ne. I. Cuv\u00e2ntul<\/em>, p. 155.<\/p>\n

[23]<\/a> \u00cen textele poeziilor lui Traian Dorz publicate, la noi, \u00een ultimii ani, \u00eent\u00e2lnim, de regul\u0103, forma sunt<\/em> (\u00een conformitate cu norma actual\u0103 de flexiune a verbului a fi<\/em>), de\u015fi se pare c\u0103 \u00eentotdeauna poetul \u015fi-a manifestat, explicit sau indirect, preferin\u0163a pentru s\u00eent<\/em> \u2013 form\u0103 verbal\u0103 \u00eentrebuin\u0163at\u0103 \u00een toate volumele sale tip\u0103rite la edituri din str\u0103in\u0103tate \u00eenainte de 1989 \u015fi realizate exclusiv pe baza manuscriselor \u2013, motiv pentru care a \u015fi a\u015fezat-o, de nenum\u0103rate ori, \u00een rime. Cei ce s-au \u00eengrijit de reeditarea volumului Osana, Osana<\/em> (Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2005) au optat pentru s\u00eent<\/em> \u00een fragmentul citat, probabil din considerentele amintite de natur\u0103 prozodic\u0103, a\u015fa cum apare, de altfel, \u015fi \u00een edi\u0163ia I a volumului Osana, Osana<\/em> (p. 75), care a v\u0103zut lumina tiparului dincolo de grani\u0163ele Rom\u00e2niei.<\/p>\n

[24]<\/a> Cf. \u015fi Tudor Vianu, op. cit.<\/em>, p. 168, unde se men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 o categorie special\u0103 a perechilor de epitete este \u201eaceea \u00een care primul epitet apare ca determinativ adverbial (f\u0103r\u0103 flexiune dup\u0103 num\u0103r, gen \u015fi caz) al celui de-al doilea. […] Astfel de construc\u0163ii \u00eeng\u0103duie poetului s\u0103 nuan\u0163eze caracteriz\u0103rile sale \u00een forma cea mai concis\u0103 cu putin\u0163\u0103.\u201d<\/p>\n

[25]<\/a> De notat c\u0103, \u00een toate culegerile de poezii ale lui Traian Dorz ap\u0103rute \u00een str\u0103in\u0103tate, substantivele \u00een vocativ nu sunt \u00eencadrate \u00eentre virgule.<\/p>\n

[26]<\/a> Ne-am fi dorit s\u0103 oferim o solu\u0163ie ferm\u0103, f\u0103r\u0103 dubii sau posibilit\u0103\u0163i de interpretare, pentru situa\u0163ia discutat\u0103 mai sus (\u015fi pentru altele de acest gen \u2013 numeroase, de altfel, date fiind condi\u0163iile \u00een care s-a tip\u0103rit, de-a lungul timpului, crea\u0163ia liric\u0103 dorzian\u0103). Din motivele cele mai obiective cu putin\u0163\u0103, nu avem nicio cale de acces la manuscrise, a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 realiz\u0103m o edi\u0163ie critic\u0103 a operei poetice a lui Traian Dorz \u2013 demers de importan\u0163\u0103 major\u0103 pentru studierea anumitor elemente lexicale sau a unor construc\u0163ii gramaticale cu poten\u0163ial expresiv.<\/p>\n

[27]<\/a> Vezi Al. Tudoric\u0103, Despre inova\u0163ie \u00een limbajul poetic<\/em>, \u00een \u201eLimba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103\u201d, IV (VII) (1978), nr. 2, p. 17, unde se precizeaz\u0103 c\u0103 \u201enoutatea \u00een acest domeniu […] reiese mai ales din contextele personale \u00een care creatorii poe\u0163i a\u015faz\u0103 cuvintele limbii.\u201d<\/p>\n

[28]<\/a> Cf. \u015fi Tudor Vianu, op. cit.<\/em>, p. 167: \u201eDe\u015fi juxtapunerea sau coordonarea perechilor de epitete este adeseori determinat\u0103 de necesit\u0103\u0163ile m\u0103surii versului \u015fi ale ritmului, se poate observa pe alocuri \u015fi o inten\u0163ie stilistic\u0103 \u00een folosirea uneia sau alteia dintre aceste dou\u0103 forme ale construc\u0163iei. […] Formele construc\u0163iilor de rela\u0163ie v\u0103desc deci din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u00e2te o semnifica\u0163ie stilistic\u0103.\u201d<\/p>\n

[29]<\/a> Vezi \u015fi idem, ibidem<\/em>, p. 144: \u201ePrintre feluritele mijloace stilistice ale unei opere literare, epitetul este unul din cele mai potrivite pentru a pune \u00een lumin\u0103 puterea de observa\u0163ie \u015fi de reprezentare a scriitorului, direc\u0163ia g\u00e2ndirii \u015fi a imagina\u0163iei lui, sentimentele \u015fi impulsiile care \u00eel st\u0103p\u00e2nesc mai cu dinadinsul \u015fi care precizeaz\u0103 atitudinea lui fa\u0163\u0103 de lume \u015fi societate. Autorul unei opere literare ob\u0163ine, prin epitetele sale, relieful obiectelor pe care dore\u015fte s\u0103 le evoce \u00een fantezia cititorului \u015fi, prin alegerea unora anumite din c\u00e2te ar fi fost posibile, exprim\u0103 care anume din tr\u0103s\u0103turile realit\u0103\u0163ii a vorbit mai puternic \u00eenchipuirii \u015fi sensibilit\u0103\u0163ii lui.\u201d<\/p>\n

[30]<\/a> Idem, ibidem<\/em>, p. 144.<\/p>\n

[31]<\/a> Traian Dorz, Hristos, m\u0103rturia mea<\/em>, p. 277.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

FLORINA-MARIA B\u0102CIL\u0102, Universitatea de Vest din Timi\u015foara C\u0103r\u0163ile de versuri pentru copii C\u00e2ntarea \u00eengera\u015filor, C\u00e2te-o povestire mic\u0103 \u015fi Osana, Osana[1], precum \u015fi ciclul C\u00e2nt\u0103-mi, mam\u0103[2] alc\u0103tuiesc tomul al IV-lea al colec\u0163iei de poezii C\u00e2nt\u0103ri Nemuritoare, de Traian Dorz[3]. C\u0103r\u0163ile cuprinse \u00een Osana, Osana au fost publicate, pentru prima dat\u0103, \u00eentr-un singur volum \u015fi cu acela\u015fi <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-5130","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5130","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5130"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5130\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5130"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5130"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5130"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}