{"id":6506,"date":"2011-05-16T15:45:26","date_gmt":"2011-05-16T18:45:26","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=6506"},"modified":"2011-05-16T15:47:27","modified_gmt":"2011-05-16T18:47:27","slug":"adjectivul-alb-in-volumul-osana-osana-de-traian-dorz","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/adjectivul-alb-in-volumul-osana-osana-de-traian-dorz\/","title":{"rendered":"Adjectivul ALB \u00een volumul OSANA, OSANA, de TRAIAN DORZ"},"content":{"rendered":"

<\/strong><\/p>\n

FLORINA-MARIA B\u0102CIL\u0102, <\/strong>Universitatea de Vest din Timi\u015foara<\/p>\n

\"\"<\/a>C\u0103r\u0163ile de versuri pentru copii C\u00e2ntarea \u00eengera\u015filor<\/em>, C\u00e2te-o povestire mic\u0103<\/em> \u015fi Osana, Osana<\/em>[1]<\/a>, precum \u015fi ciclul C\u00e2nt\u0103-mi, mam\u0103<\/em>[2]<\/a> <\/em>alc\u0103tuiesc tomul al IV-lea al colec\u0163iei de poezii C\u00e2nt\u0103ri Nemuritoare<\/em>, de Traian Dorz[3]<\/a>. C\u0103r\u0163ile cuprinse \u00een Osana, Osana<\/em> au fost publicate, pentru prima dat\u0103, \u00eentr-un singur volum \u015fi cu acela\u015fi titlu, \u00eenainte de anul 1980, la o editur\u0103 din str\u0103in\u0103tate care tip\u0103rea scrieri religioase. Textele sunt ilustrate de o desenatoare (r\u0103mas\u0103 anonim\u0103) dintr-o \u0163ar\u0103 din Apus, care a predat editurii un album de desene cu diverse scene din via\u0163a copiilor[4]<\/a>. \u201eC\u00e2nd a ap\u0103rut […] Osana, Osana<\/em>, con\u0163in\u00e2nd multe \u015fi variate poezii \u00eendeosebi pentru copii, mai \u00eembog\u0103\u0163it\u0103 \u015fi cu felurite ilustra\u0163ii colorate, nespus de frumoase, ea a devenit cartea drag\u0103 a tuturor copiilor.\u201d[5]<\/a><\/p>\n

Nu ne vom referi \u00een continuare la con\u0163inutul volumului Osana, Osana<\/em> ori la tematica sau la structura acestor crea\u0163ii lirice dedicate celor mici. Ne propunem, \u00een cele ce urmeaz\u0103, s\u0103 ne oprim asupra valen\u0163elor semantice ale unui element lexical din sfera cromaticii, utilizat cu inten\u0163ii expresive \u00een poeziile din volumul men\u0163ionat: adjectivul alb<\/em>. Pornim de la premisa conform c\u0103reia crea\u0163ia poetic\u0103 imprim\u0103 adesea, \u00een contexte figurate, accep\u0163ii noi termenilor obi\u015fnui\u0163i \u015fi \u201erealizeaz\u0103 prin variatele forme stilistice un nou relief al expresiei. Originalitatea limbii unui scriitor nu const\u0103 \u00een particularitatea vocabularului, ci mai ales \u00een noutatea imaginilor n\u0103scute din asocierea inedit\u0103 a cuvintelor capabile s\u0103 poten\u0163eze metaforic sfera de \u00een\u0163elesuri comune \u015fi s\u0103 le nuan\u0163eze pe acestea printr-un spor de semnifica\u0163ii plastice, sugestive.\u201d[6]<\/a><\/p>\n

De\u015fi aprecierile cromatice nu ocup\u0103 un loc \u00eensemnat \u00een sintaxa \u015fi semantica poeziilor din Osana, Osana<\/em>, totu\u015fi, imaginile surprinz\u0103toare create de asemenea asocieri au, nu o dat\u0103, func\u0163ie metaforic\u0103, particip\u00e2nd la configurarea unui univers liric de o complexitate \u015fi de o originalitate remarcabile[7]<\/a>.<\/p>\n

*<\/p>\n

Culoarea<\/em> este nu numai una dintre \u00eensu\u015firile cele mai pregnante ale obiectelor, ci \u015fi un fenomen psihic complex, ceea ce justific\u0103, de altfel, preocup\u0103rile multiple pentru analiza termenilor cromatici, concretizate \u00een numeroase studii de medicin\u0103, biofizic\u0103, biologie, psihologie, etnolingvistic\u0103, psiholingvistic\u0103, semantic\u0103, semiotic\u0103 etc. \u00cen istoria culturii \u015fi a civiliza\u0163iei, culorile au fascinat mereu prin prezen\u0163a lor \u00een natur\u0103, \u00een tehnic\u0103 \u015fi \u00een art\u0103: \u201ePercep\u0163ia optic\u0103, psihologia colectiv\u0103 \u015fi fidelitatea fa\u0163\u0103 de o anumit\u0103 tradi\u0163ie cultural\u0103 au f\u0103cut din semnifica\u0163iile diverse ale culorilor un limbaj simbolic coerent \u015fi extrem de expresiv.\u201d[8]<\/a><\/p>\n

\u00centruc\u00e2t denumirile cromatice sunt str\u00e2ns legate de realitatea concret\u0103, ace\u015fti termeni se constituie \u00eentr-unul din cele mai bogate c\u00e2mpuri lexico-semantice, \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00eenregistr\u00e2ndu-se peste 200 de adjective[9]<\/a> ale c\u0103ror sensuri se definesc prin \u201eapreciere cromatic\u0103\u201d + \u201ede un anumit tip\u201d. Astfel, albul<\/em> este considerat a fi culoarea ob\u0163inut\u0103 prin suprapunerea tuturor componentelor spectrului luminii zilei. \u00cen con\u015ftiin\u0163a uman\u0103, albul a fost perceput, \u00eenc\u0103 din Antichitate, ca un element cu puternice valen\u0163e pozitive \u015fi a devenit, \u00een timp, cea mai important\u0103 culoare a culturii cre\u015ftine, \u00een rela\u0163ie direct\u0103 cu Divinitatea, cu lumina str\u0103lucitoare a harului lui Dumnezeu, cu puritatea sufletului \u015fi a trupului, cu credin\u0163a \u015fi bucuria existen\u0163ei, cu <\/strong>generozitatea \u015fi perfec\u0163iunea. \u00cencep\u00e2nd din Evul Mediu, albul avea s\u0103 fie asociat cu momentele importante din via\u0163a omului (botezul, prima \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fanie, c\u0103s\u0103toria); cultura clasic\u0103 \u00eel catalogheaz\u0103 ca fiind o culoare festiv\u0103, vesel\u0103, de bun augur. Dintotdeauna, hainele \u015fi accesoriile albe au avut menirea de a simboliza rena\u015fterea moral\u0103, sinceritatea, prospe\u0163imea, tinere\u0163ea \u015fi elegan\u0163a, sensibilitatea, optimismul, speran\u0163a \u015fi pacea l\u0103untric\u0103.<\/p>\n

Albul<\/em> \u2013 emblem\u0103 a zorilor \u015fi a luminii solare \u2013 sugereaz\u0103, \u00een concluzie, for\u0163ele diurne, active, frumuse\u0163ea f\u0103r\u0103 seam\u0103n, ging\u0103\u015fia, bun\u0103tatea, caracterul <\/strong>integru,<\/strong> triumful binelui \u015fi al adev\u0103rului, fericirea, eternitatea. Se \u015ftie \u00eens\u0103 c\u0103 una \u015fi aceea\u015fi culoare nu are \u00een toate culturile \u015fi \u00een toate epocile aceea\u015fi valoare: de pild\u0103, \u00een tradi\u0163ia popoarelor indo-europene, albul \u00eentruchipeaz\u0103 noble\u0163ea, aristocra\u0163ia \u015fi sentimentul onoarei, pe c\u00e2nd, \u00een civiliza\u0163iile orientale \u015fi \u00een unele culturi africane, albul este culoarea doliului \u015fi a mor\u0163ii, a spectrelor din lumea de dincolo[10]<\/a>.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00cen lucr\u0103rile lexicografice, sensul propriu al adjectivului rom\u00e2nesc alb<\/em> (< lat. albus<\/em>) se define\u015fte, cel mai adesea, prin intermediul unor compara\u0163ii precum: alb<\/strong> ca laptele<\/em> \/ ca spuma laptelui<\/em>, alb<\/strong> ca z\u0103pada<\/em> \/ ca neaua<\/em>, alb<\/strong> ca zah\u0103rul<\/em>, alb<\/strong> ca marmura<\/em> (cf. \u015fi alte structuri similare de tipul alb<\/strong> cum e ca\u015ful<\/em>, alb<\/strong> cum e crinul<\/em>, alb<\/strong> ca argintul<\/em>, alb<\/strong> ca leb\u0103da<\/em>, alb<\/strong> colilie<\/em> etc.)[11]<\/a>. Majoritatea dic\u0163ionarelor explicative propun, \u00een dreptul \u00een\u0163elesului de baz\u0103 al acestui adjectiv, defini\u0163ii ostensive (prin referin\u0163a la un obiect concret[12]<\/a>): \u201ede culoarea z\u0103pezii sau a laptelui\u201d, \u201e(despre culori) ca z\u0103pada sau ca laptele\u201d. Sigur c\u0103, \u00een reprezentarea prin obiect, pot ap\u0103rea diferen\u0163e (\u201eaproxim\u0103ri\u201d) ale culorii (\u00eentre lapte, z\u0103pad\u0103 \u015f.a. exist\u0103 distinc\u0163ii de nuan\u0163\u0103 a albului). \u201eC\u00e2nd un obiect este calificat \u00eens\u0103 ca \u00abalb\u00bb, detaliile concrete de manifestare a culorii nu mai sunt luate \u00een considera\u0163ie.\u201d[13]<\/a><\/p>\n

*<\/p>\n

\u00cen poeziile din Osana, Osana<\/em>, capitolul accep\u0163iilor curente ale lui alb<\/em> este ilustrat prin sintagme unde adjectivul se afl\u0103 \u00een vecin\u0103tatea unor termeni din sfera vegetalului, fiind a\u015fezat \u00een fa\u0163a substantivului determinat, fapt ce poten\u0163eaz\u0103 semnifica\u0163ia poetic\u0103 a acestor grupuri nominale constituite din elemente perceptibile vizual: \u201ePrin frunzele c\u0103zute, \/ de fag \u015fi de stejar, \/ de sub z\u0103pad\u0103, veseli, \/ albi<\/strong> ghiocei<\/span> r\u0103sar.\u201d (O 43, Martie<\/em>[14]<\/a>); \u201e[…] au r\u0103s\u0103rit \/ doi cire\u015fei \u00eengem\u0103na\u0163i, \/ cu albe<\/strong> flori<\/span> \u00eencununa\u0163i\u201d (O 281, Demult, odat\u0103, undeva…<\/em>). \u00cen asemenea secven\u0163e de evocare a naturii, \u00een care cromatica e fidel\u0103 obiectului descris, alb<\/em> se afl\u0103 \u00een raport de coordonare copulativ\u0103 cu un alt adjectiv-atribut din acela\u015fi c\u00e2mp semantic, textul gener\u00e2nd veritabile sinestezii (versul al treilea con\u0163ine dou\u0103 adjective cu rol de nume predicative, ce desemneaz\u0103 calit\u0103\u0163i ale unuia \u015fi aceluia\u015fi substantiv, dar trimit la o alt\u0103 zon\u0103 senzorial\u0103 \u2013 gustativul): \u201eSe coc strugurii<\/span> la vie, \/ albi<\/strong> \u015fi ro\u015fi, \/ c\u00e2t de buni \u015fi dulci sunt, Doamne, \/ \u015fi frumo\u015fi!…\u201d (O 105, Septembrie<\/em>).<\/p>\n

Asocierea bine-cunoscut\u0103 a adjectivului alb<\/em> cu z\u0103pada<\/em> este u\u015for sesizabil\u0103 \u00een urm\u0103torul fragment consacrat descrierii unui peisaj hibernal, \u00een care sugestia vizual\u0103 a albului din natur\u0103 creeaz\u0103 impresia de \u00eentindere imens\u0103, \u00eentregit\u0103 de interven\u0163ia, \u00een ultimul vers, a unor forme ale existen\u0163ei umane: \u201eSufl\u0103 v\u00e2nt din Miaz\u0103-Noapte, \/ sufl\u0103 cu z\u0103pad\u0103, \/ coperind cu hain\u0103 alb\u0103<\/strong> \/ cas\u0103 \u015fi ograd\u0103…\u201d (O 37, Sufl\u0103 v\u00e2nt<\/em>). Privind \u00eens\u0103 lucrurile dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103, cea biblic\u0103, s\u0103 nu ignor\u0103m, \u00een contextul liricii dorziene, faptul c\u0103 expresia hain\u0103<\/em> alb\u0103<\/strong>, ca \u015fi altele similare \u2013 care se refer\u0103, \u00een general, la ideea de ve\u015fm\u00e2nt<\/em> alb<\/strong> (sintagme, de altfel, familiare autorului acestor poezii de factur\u0103 mistic\u0103) \u2013 apar de mai multe ori \u00een cartea Apocalipsei<\/em> (3:4-5,18; 4:4; 6:11; 7:9,13-14; 19:8,14; cf. \u015fi Apocalipsa<\/em> 22:14), dar \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i ale Sfintei Scripturi<\/em> (de exemplu, Daniel<\/em> 7:9, Faptele Apostolilor<\/em> 1:10), mai ales \u00een scenele care \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 lumea transcendent\u0103 (inclusiv fiin\u0163e precum Dumnezeu, \u00eengerii, credincio\u015fii m\u00e2ntui\u0163i). \u00cen plus, episodul biblic al Schimb\u0103rii la Fa\u0163\u0103 a lui Iisus pe Muntele Taborului (prezentat de trei dintre cei patru evangheli\u015fti: Matei \u2013 \u00een capitolul 17, Marcu \u2013 \u00een capitolul 9, Luca \u2013 \u00een capitolul 9) atest\u0103 faptul c\u0103 albul este \u015fi culoarea revela\u0163iei divine, a st\u0103rii de gra\u0163ie, a transfigur\u0103rii care uluie\u015fte \u015fi, deopotriv\u0103, anim\u0103 \u00eentregul univers.<\/p>\n

\u00cen unele poezii din Osana, Osana<\/em>, \u00een\u0163elesul figurat al lui alb<\/em> reflect\u0103 o component\u0103 important\u0103 a simbolisticii sale: inocen\u0163a, neprih\u0103nirea, candoarea. Augmentarea valen\u0163elor pozitive ale albului, muta\u0163ia semantic\u0103 de la concret (culoarea z\u0103pezii sau a florilor) la abstract (referirea \u2013 frecvent\u0103 \u00een ansamblul operei lui Traian Dorz \u2013 la cur\u0103\u0163ia sufletului) se realizeaz\u0103, \u00een text, prin intermediul unor compara\u0163ii de egalitate subordonate adjectivului-atribut alb(\u0103) <\/em>\u015fi marcate, intrapropozi\u0163ional, prin ca<\/em> sau interpropozi\u0163ional, prin cum (de)<\/em>: \u201e\u015ei cum de alb\u0103<\/strong> e z\u0103pada \/ c\u00e2nd str\u0103luce\u015fte minunat, \/ f\u0103-mi, Doamne, sufletul din mine \/ a\u015fa de alb<\/strong> \u015fi de curat.\u201d (O 35, Ianuarie<\/em>; \u00een aceste versuri, este de semnalat apari\u0163ia adjectivului nu numai \u00een regent\u0103, ci \u015fi \u00een propozi\u0163ia comparativ\u0103, cu rolul de a amplifica efectele stilistice); \u201eIisuse, d\u0103-mi \u015fi mie \/ bl\u00e2nde\u0163e ca de miel \/ \u015fi alba<\/strong> cur\u0103\u0163ie \/ cum are-un ghiocel.\u201d (O 43, Martie<\/em>); \u201eF\u0103-m\u0103, Dumnezeul meu, \/ ca pe floricele, \/ sufletul s\u0103-l am mereu \/ alb<\/strong> \u015fi sf\u00e2nt \/ ca ele.\u201d (O 77, C\u00e2nt\u0103 c\u00e2mpul<\/em>). \u00cen toate cele trei fragmente citate, alb<\/em> poate fi substituit prin nevinovat<\/em>, pur<\/em>, imaculat<\/em> \u2013 iar, \u00een atari condi\u0163ii, expresia poetic\u0103 devine aproape pleonastic\u0103, \u00een virtutea asocierii a dou\u0103 unit\u0103\u0163i lexicale (cvasi)sinonime, din aceea\u015fi clas\u0103 morfologic\u0103 (\u201ea\u015fa de alb<\/strong> \u015fi de curat<\/strong>\u201d, \u201ealb<\/strong> \u015fi sf\u00e2nt<\/strong>\u201d) sau din cauza prezen\u0163ei unui grup nominal \u00een structura c\u0103ruia semnifica\u0163ia determinantului este cuprins\u0103 \u00een aceea a determinatului <\/strong>(\u201ealba<\/strong> <\/em>cur\u0103\u0163ie<\/span>\u201d), fenomene valorificate de autor, \u00een mod evident, cu inten\u0163ii expresive \u2013 ori chiar prin adjective precum luminos<\/em>, senin<\/em>, fericit<\/em>[15]<\/a>.<\/p>\n

Alteori, sintagmele formate din adjectivul alb<\/em> \u015fi regentul s\u0103u genereaz\u0103 adev\u0103rate anomalii semantice: \u201e\u00cen noaptea asta c\u00e2nd coboar\u0103 \/ t\u0103cerea<\/span> alb\u0103<\/strong>-n fulgi de nea, \/ Iisus Iubit, \u00eent\u00e2ia oar\u0103 \/ eu \u00ce\u0163i predau inima mea.\u201d (O 134, \u00cen noaptea asta<\/em>). Incompatibilitatea de sens \u00een realizarea raportului atributiv intervine din urm\u0103toarele considerente: alb<\/em> exprim\u0103 o \u00eensu\u015fire improprie obiectului gramatical denumit de substantivul respectiv (t\u0103cerea nu e susceptibil\u0103 de culoare, iar acest epitet atribuie, aici, o caracterizare de tip cromatic unui fapt, perceput senzorial, din zona auditivului)[16]<\/a>. \u201eNeutralitatea epitetului fa\u0163\u0103 de substantivul pe care-l determin\u0103 realizeaz\u0103 o disonan\u0163\u0103 semantic\u0103 numai la nivelul sensului literal, denotativ al termenilor. Semnifica\u0163ia distrus\u0103 a acestor asocieri este restabilit\u0103 pe planul figurativ sau conotativ al limbajului poetic.\u201d[17]<\/a><\/p>\n

Asocierea unui termen din sfera acusticului (prin care se desemneaz\u0103 absen\u0163a oric\u0103rui sunet sau zgomot) cu un epitet dintr-o sfer\u0103 senzorial\u0103 diferit\u0103 (cromatica este, prin defini\u0163ie, apanajul vizualului[18]<\/a>) confer\u0103 textului o putere de evocare superioar\u0103 \u00een descrierea naturii (care nu e o lume nemi\u015fcat\u0103, f\u0103r\u0103 fream\u0103t, ci are \u2013 a\u015fa cum se \u015ftie \u2013 manifest\u0103ri sonore specifice). Al\u0103turarea celor dou\u0103 elemente are menirea de a intensifica sugestia de lini\u015fte a firii \u00eenconjur\u0103toare \u00een timpul ninsorii, corelat\u0103 cu emo\u0163ia unic\u0103 a fericitei clipe \u00een care o fiin\u0163\u0103 uman\u0103 decide, \u00een chip tainic, s\u0103 se \u00eencredin\u0163eze, pentru tot restul vie\u0163ii, \u00een M\u00e2na Creatorului, dup\u0103 ce a \u00een\u0163eles, mai \u00eent\u00e2i, rosturile reale ale \u00eentrup\u0103rii Fiului lui Dumnezeu, ale jertfei Lui m\u00e2ntuitoare \u015fi ale \u00eenvierii Sale din mor\u0163i. \u00cen asemenea momente, omul este invitat \u201es\u0103 fac\u0103 t\u0103cere \u00een sine […] pentru a auzi un discurs pe care discontinuitatea cuvintelor nu \u00eel mai poate transmite\u201d[19]<\/a>: t\u0103cerea \u201etraduce\u201d, astfel, fuziunea unor tr\u0103iri continue pe care cuvintele ar fi, probabil, incapabile s\u0103 le redea. S\u0103 ne amintim, \u00een acest sens, c\u0103 tradi\u0163ia cre\u015ftin\u0103 cultiv\u0103 \u201egustul\u201d pentru t\u0103cere \u2013 privit\u0103 ca \u201elimbaj\u201d al Cerului \u015fi, concomitent, ca \u201erezerv\u0103 inepuizabil\u0103 de sens\u201d[20]<\/a> \u2013, subliniind for\u0163a ei irezistibil\u0103 \u00een rela\u0163ia cu Divinitatea. \u015ei \u00een zilele noastre, mul\u0163i credincio\u015fi I se adreseaz\u0103 lui Dumnezeu, \u00een rug\u0103ciune, \u201eprintr-o vorbire interioar\u0103 al c\u0103rei statut aparent este t\u0103cerea, \u00eens\u0103 cu o inten\u0163ie activ\u0103\u201d[21]<\/a>; \u00een definitiv, limbajul \u00eensu\u015fi \u201enu exist\u0103 f\u0103r\u0103 scurtele t\u0103ceri care \u00eel fac inteligibil.\u201d[22]<\/a><\/p>\n

*<\/p>\n

Dup\u0103 cum se observ\u0103 din cele de mai sus, de\u015fi adjectivul alb<\/em> nu apare cu o frecven\u0163\u0103 ridicat\u0103 \u00een volumul Osana, Osana<\/em>, de Traian Dorz (iar semnifica\u0163iile sale sunt, \u00een majoritate, cele uzuale), ocuren\u0163a acestui epitet cromatic genereaz\u0103, uneori, veritabile spa\u0163ii de poeticitate[23]<\/a>, a c\u0103ror abordare nu poate fi epuizat\u0103 \u00eentr-o cercetare ca cea de fa\u0163\u0103; scopul nostru a fost ca, la o prim\u0103 semnalare \u015fi analiz\u0103 elementar\u0103, s\u0103 eviden\u0163iem faptul c\u0103 sensurile lui devin repere necesare \u00een lunga cale a \u201edescifr\u0103rii\u201d textului: \u201eEpitetul cromatic este acela care d\u0103 poetului modern posibilitatea distan\u0163\u0103rii de real, transfigur\u00e2ndu-l, intensific\u00e2ndu-l.\u201d[24]<\/a><\/p>\n

De re\u0163inut c\u0103 adjectivul \u00een discu\u0163ie se \u00eent\u00e2lne\u015fte mai ales \u00een secven\u0163ele consacrate mirificului din natur\u0103 sau \u00een cele dedicate unor luni ale anului: cartea con\u0163ine 12 poeme \u00een care autorul surprinde, pe r\u00e2nd, farmecul fiec\u0103rui anotimp, bine-cunoscutele lui frumuse\u0163i \u015fi transpunerea lor \u00een plan spiritual. De altfel, crea\u0163iile lirice dorziene (fie c\u0103 sunt poeme pentru copii \u015fi tineri, con\u0163in\u00e2nd precepte cu caracter moral-religios, adecvate v\u00e2rstei lor, fie c\u0103 sunt colinde sau psalmi versifica\u0163i, fie c\u0103 sunt poezii concepute \u00eentr-un registru apropiat pricesnelor etc.) \u00ee\u015fi \u00eenscriu mesajul vizionar \u2013 \u00een mod explicit sau indirect \u2013 pe aceste coordonate, centr\u00e2ndu-se pe aspectele generale sau particulare ale rela\u0163iei omului cu Dumnezeu, cu toate implica\u0163iile ei (inclusiv \u00een via\u0163a cotidian\u0103 ori \u00een perspectiva ve\u015fniciei). \u201eEu n-am vrut s\u0103 scriu versuri, poeme \u015fi c\u00e2nt\u0103ri \/ ce g\u00e2dil\u0103 urechea \u015fi inima o-nmoaie, \/ ci-am vrut s\u0103 rup z\u0103voare, am vrut s\u0103 sparg c\u0103r\u0103ri \/ spre cer \u015fi libertate, din iad \u015fi din noroaie. \/\/ […] \/\/ … O, dragi c\u00e2nt\u0103ri a\u2019 mele, pleca\u0163i cum v-am dorit, \/ \u00een linii largi de lupt\u0103 pe-ntins din zare-n zare \/ \u015fi nu mai sta\u0163i din drumul viteaz \u015fi str\u0103lucit \/ dec\u00e2t c\u00e2nd o s\u0103 sune Cereasca \u00cencetare. \/\/ […] \/\/ Pleca\u0163i-mi, r\u00e2nduri sfinte, mai multe an cu an, \/ mai \u00eendr\u0103zne\u0163, mai sigur, mai ager \u00een mi\u015fcare, \/ cu fiece s\u0103geat\u0103 s\u0103-nfr\u00e2nge\u0163i un du\u015fman. \/ \u2013 A\u015fa s\u0103 v\u0103 g\u0103seasc\u0103 Hristos pe fiecare!\u201d \u2013 scrie Traian Dorz \u00eentr-una dintre artele sale poetice[25]<\/a>. \u00centr-adev\u0103r \u2013 dup\u0103 cum afirm\u0103 Zoe Dumitrescu Bu\u015fulenga \u2013, \u201efor\u0163a mesajului s\u0103u duhovnicesc dep\u0103\u015fe\u015fte valoarea expresiei estetice, a\u015fez\u00e2ndu-l pe acest \u00eemp\u0103timit al credin\u0163ei \u00een r\u00e2ndul poe\u0163ilor religio\u015fi trecu\u0163i prin cumplita gheen\u0103 a \u00eenchisorilor din anii negri ai ateismului comunist, dup\u0103 Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr \u015fi ceilal\u0163i care au \u00een\u0103l\u0163at, asemenea lui, de dup\u0103 gratii, ruga lor c\u0103tre Domnul Izb\u0103vitorul.\u201d[26]<\/a><\/p>\n

\n

\n

[1]<\/a> Aceste trei c\u0103r\u0163i au fost tip\u0103rite \u00eentr-un singur volum cu titlul Osana, Osana<\/em>, ap\u0103rut la Sibiu, \u00een Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2005.<\/p>\n

[2]<\/a> Ap\u0103rut tot la Sibiu, \u00een Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 1998.<\/p>\n

[3]<\/a> TRAIAN DORZ <\/strong>s-a n\u0103scut la 25 decembrie 1914, \u00een satul R\u00e2turi (azi, Livada Beiu\u015fului), jude\u0163ul Bihor. La v\u00e2rsta de 16 ani, ader\u0103 la \u201eOastea Domnului\u201d, mi\u015fcare religioas\u0103 ini\u0163iat\u0103 de preotul Iosif Trifa la Sibiu \u00een 1923, av\u00e2nd drept scop rena\u015fterea spiritual\u0103 \u201ea Bisericii noastre [Ortodoxe \u2013 n.n. F.\u2011M.B.] \u015fi saltul calitativ moral, cultural \u015fi social, \u00een Hristos, al poporului nostru\u201d (Traian Dorz, Hristos, m\u0103rturia mea<\/em>, Simeria, Editura \u201eTraian Dorz\u201d, 1993, p. 242). De prin 1933 \u00eencepe s\u0103 scrie poezii de factur\u0103 mistic\u0103, pe care le trimite spre publicare la Centrul \u201eOastei Domnului\u201d din Sibiu. \u00cencep\u00e2nd din 1934, Dorz devine colaborator apropiat al preotului Trifa, iar un an mai t\u00e2rziu \u00eei apare primul volum de versuri, intitulat La Golgota<\/em>. Continu\u0103 s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 publice \u00een libertate p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lui 1947, c\u00e2nd este arestat de Securitate. Cu foarte pu\u0163ine \u00eentreruperi, a petrecut 17 ani \u00een \u00eenchisorile comuniste, acuzat fiind pentru apartenen\u0163a sa la mi\u015fcarea \u201eOastea Domnului\u201d (organiza\u0163ie ce fusese scoas\u0103 \u00een afara legii), pentru activitatea intens\u0103 \u015fi bogat\u0103 \u00een cadrul acesteia, pentru implicarea \u00een coordonarea ei la nivel na\u0163ional, pentru scrierea, posesia \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea de materiale religioase neautorizate. \u00cen ciuda condi\u0163iilor de deten\u0163ie, a repetatelor arest\u0103ri, anchete, perchezi\u0163ii, amenin\u0163\u0103ri, amenzi etc., Traian Dorz creeaz\u0103 sute \u015fi mii de poezii, deschiz\u00e2nd lunga serie a C\u00e2nt\u0103rilor Nemuritoare<\/em>; cele mai multe au fost puse pe note \u015fi constituie un veritabil tezaur muzical al asocia\u0163iei \u201eOastea Domnului\u201d, \u00eens\u0103 ele au ajuns s\u0103 fie cunoscute \u015fi de c\u0103tre membrii altor confesiuni cre\u015ftine. \u00cen perioada regimului comunist, volumele sale au putut circula numai sub form\u0103 dactilografiat\u0103 sau copiate de m\u00e2n\u0103, iar o parte dintre poezii au v\u0103zut lumina tiparului \u00een str\u0103in\u0103tate, prin bun\u0103voin\u0163a unor cre\u015ftini care au apreciat talentul creator, spiritul profund religios \u015fi voca\u0163ia de \u201emisionar laic\u201d a acestui poet rom\u00e2n. Traian Dorz a trecut la cele ve\u015fnice la 20 iunie 1989, \u00een localitatea natal\u0103. Dup\u0103 1990, multe dintre scrierile sale (poezii, memorii sau medita\u0163ii) au fost publicate \u00een \u0163ar\u0103, la edituri precum \u201eOastea Domnului\u201d din Sibiu sau \u201eTraian Dorz\u201d din Simeria.<\/p>\n

[4]<\/a> Vezi Not\u0103 asupra edi\u0163iei<\/em>, \u00een Traian Dorz, Osana, Osana<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2005, p.\u00a04-5.<\/p>\n

[5]<\/a> Traian Dorz, Istoria unei jertfe<\/em>, vol. IV. P\u00e2rga<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2002, p. 69.<\/p>\n

[6]<\/a> Gh. Bulg\u0103r, Despre sensurile lui <\/em>ad\u00e2nc<\/strong> \u00een poezia lui Eminescu<\/em>, \u00een \u201eLimba rom\u00e2n\u0103\u201d, VII (1958), nr. 6, p. 51.<\/p>\n

[7]<\/a> \u00cen acest sens, \u00een lucrarea intitulat\u0103 Poezie \u015fi semioz\u0103<\/em>, Timi\u015foara, Editura Marineasa, 1999, p. 117-118, Ileana Oancea face urm\u0103toarele preciz\u0103ri: \u201eEpitetul cromatic acord\u0103 substantivului un sens prin excelen\u0163\u0103 emo\u0163ional. Legat nu at\u00e2t de impresiile vizuale (de concrete\u0163ea lui), ci de aura subiectiv\u0103 (conotativ\u0103) care scald\u0103 toate aceste impresii\u201d.<\/p>\n

[8]<\/a> Mirela-Ioana Borchin, Paradigme ale comunic\u0103rii: limbaje \u015fi limbi<\/em>, Timi\u015foara, Editura Excelsior, 2001, p. 53.<\/p>\n

[9]<\/a> Vezi Ion Coteanu, Narcisa For\u0103scu, Angela Bidu-Vr\u0103nceanu, Limba rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103. Vocabularul<\/em>, edi\u0163ie revizuit\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Bucure\u015fti, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, 1985, p. 138 \u015f.u.<\/p>\n

[10]<\/a> Pentru discu\u0163ia despre simbolismul acestei culori, vezi, de pild\u0103, Ivan Evseev, Enciclopedia semnelor \u015fi simbolurilor culturale<\/em>, Timi\u015foara, Editura Amarcord, 1999, p. 15, s.v.; Mirela-Ioana Borchin, op. cit.<\/em>, p. 53-55 passim<\/em>.<\/p>\n

[11]<\/a> Pentru definirea sensurilor adjectivului alb<\/em>, vezi * * *, Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne<\/em>, tomul I, partea I (A<\/em>–B<\/em>), Bucure\u015fti, 1913, s.v.; * * *, Micul dic\u0163ionar academic<\/em>, volumul I, literele A<\/em>–C<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Univers Enciclopedic, 2001, s.v.; * * *, Dic\u0163ionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne<\/em>, edi\u0163ia a II-a, Bucure\u015fti, Editura Univers Enciclopedic, 1996, s.v.; * * *, Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne literare contemporane<\/em>, volumul I (A<\/em>–C<\/em>), Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1955, s.v.; * * *, Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne moderne<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1958, s.v.; Laz\u0103r \u015e\u0103ineanu, Dic\u0163ionar universal al limbei rom\u00e2ne<\/em>, edi\u0163ia a V-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Craiova, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, [1925], s.v.; I.-A. Candrea, Gh. Adamescu, Dic\u0163ionarul enciclopedic ilustrat<\/em>. Partea I: Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne din trecut \u015fi de ast\u0103zi<\/em>, de I.-A. Candrea. Partea a II-a: Dic\u0163ionarul istoric \u015fi geografic universal<\/em>, de Gh. Adamescu, Bucure\u015fti, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, [1926-1931], s.v.; August Scriban, Dic\u0163ionaru <\/em>(sic!) limbii rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, Ia\u015fi, 1939, s.v.; * * *, Mic dic\u0163ionar enciclopedic<\/em>, edi\u0163ia a III-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, 1986, s.v.; Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Z\u0103stroiu, Noul dic\u0163ionar universal al limbii rom\u00e2ne<\/em>, edi\u0163ia a II-a, Bucure\u015fti \u2013 Chi\u015fin\u0103u, Editura Litera Interna\u0163ional, 2007, s.v.; cf. \u015fi Alexandru Cior\u0103nescu, Dic\u0163ionarul etimologic al limbii rom\u00e2ne<\/em>. Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi traducere din limba spaniol\u0103 de Tudora \u015eandru Mehedin\u0163i \u015fi Magdalena Popescu-Marin, Bucure\u015fti, Editura Saeculum I.O., 2001, s.v.; * * *, Dic\u0163ionarul limbii poetice a lui Eminescu<\/em>, sub redac\u0163ia acad. Tudor Vianu, Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1968, s.v.<\/p>\n

[12]<\/a> Vezi \u015fi Silvia Pitiriciu, Din terminologia cromatic\u0103: <\/em>verde<\/strong> \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, \u00een \u201eAnalele Universit\u0103\u0163ii de Vest din Timi\u015foara\u201d. Seria \u015ftiin\u0163e filologice, XLVII (2009), p. 115: \u201eDefini\u0163iile termenilor cromatici includ reprezentarea unui obiect concret, a c\u0103rui caracteristic\u0103 este culoarea respectiv\u0103. De aceea aspectul referen\u0163ial este foarte important \u00een descrierea numelor de culori. El este \u015fi cel care faciliteaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area termenilor cromatici.\u201d<\/p>\n

[13]<\/a> Ion Coteanu, Narcisa For\u0103scu, Angela Bidu-Vr\u0103nceanu, op. cit.<\/em>, p. 140; cf. \u015fi Marius Sala, Aventurile unor cuvinte rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Univers Enciclopedic, 2005, p. 70, unde se arat\u0103 c\u0103, de\u015fi lat. albus<\/em> este un cuv\u00e2nt mo\u015ftenit de toate limbile romanice, \u201enumai \u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een alte dou\u0103 limbi surori (\u00eentr-un dialect al retoromanei vorbite \u00een Elve\u0163ia \u015fi \u00eentr-unul al sardei) se folose\u015fte pentru a denumi culoarea z\u0103pezii \u015fi a laptelui. \u00cen celelalte limbi romanice (fr. blanc<\/em>, sp. blanco<\/em>, it. bianco<\/em>) se folose\u015fte pentru numele acestei culori un cuv\u00e2nt germanic: *blank<\/em>. […] albus<\/em> s-a transmis tuturor limbilor romanice, dar \u00een celelalte limbi romanice are alt\u0103 semnifica\u0163ie, \u00eenseamn\u0103 \u00abzori\u00bb: fr. aube<\/em>, it., sp. alba<\/em>\u201d.<\/p>\n

[14]<\/a> Spre a nu \u00eengreuna parcurgerea notelor, am optat, \u00een studiul de fa\u0163\u0103, pentru notarea, \u00een text, a trimiterilor la volumul Osana, Osana<\/em> prin abrevierea O, urmat\u0103 de num\u0103rul paginii la care se afl\u0103 fragmentul respectiv. Toate sublinierile din versurile citate ne apar\u0163in.<\/p>\n

[15]<\/a> Vezi Laz\u0103r \u015e\u0103ineanu, op. cit.<\/em>, s.v.; Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Z\u0103stroiu, op. cit.<\/em>, s.v.; cf. \u015fi Alexandru Cior\u0103nescu, op. cit.<\/em>, s.v.<\/p>\n

[16]<\/a> \u00cen studiul intitulat Epitetul \u00een poezia rom\u00e2n\u0103 modern\u0103 (I)<\/em>, ap\u0103rut \u00een \u201eStudii \u015fi cercet\u0103ri lingvistice\u201d, XXIII (1972), nr. 2, p. 145, Paula Diaconescu semnaleaz\u0103 existen\u0163a a dou\u0103 tipuri fundamentale de anomalii semantice \u00een care poate fi implicat un epitet: improprietate de gradul I (categorie \u00een care se \u00eencadreaz\u0103 \u015fi exemplul discutat de noi) \u015fi improprietate de gradul II (improprietatea \u00eensu\u015firii pe care epitetul o atribuie obiectului exprimat de substantivul determinat se realizeaz\u0103 la nivelul membrilor clasei acelei \u00eensu\u015firi; de exemplu, lapte<\/em> albastru<\/strong> \u2013 laptele are culoare, dar nu culoarea albastr\u0103).<\/p>\n

[17]<\/a> Id., ibid.<\/em>, p. 146.<\/p>\n

[18]<\/a> Pentru aceast\u0103 idee, vezi Angela Bidu-Vr\u0103nceanu, Structura vocabularului limbii rom\u00e2ne contemporane. Probleme teoretice \u015fi aplica\u0163ii practice<\/em>, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, 1986, p. 154.<\/p>\n

[19]<\/a> David Le Breton, Despre t\u0103cere<\/em>. Traducere de Constantin Zaharia, Bucure\u015fti, Editura ALL, 2001, p. 186.<\/p>\n

[20]<\/a> Id., ibid.<\/em>, p. 186.<\/p>\n

[21]<\/a> Id., ibid.<\/em>, p. 187.<\/p>\n

[22]<\/a> Id., ibid.<\/em>, p. 28; vezi \u015fi id., ibid.<\/em>, p. 26: \u201eT\u0103cerea nu este niciodat\u0103 vidul, ci suflul dintre cuvinte\u201d.<\/p>\n

[23]<\/a> Ileana Oancea, op. cit.<\/em>, p. 118, precizeaz\u0103 c\u0103 epitetul este \u201eun indice revelator al capacit\u0103\u0163ii afectiv-imaginative a creatorului de poezie\u201d.<\/p>\n

[24]<\/a> Id., ibid.<\/em>, p. 113.<\/p>\n

[25]<\/a> Este vorba despre poezia C\u00e2nt\u0103ri lupt\u0103toare<\/em>, publicat\u0103 \u00een volumul cu acela\u015fi titlu, ap\u0103rut la Sibiu, \u00een Editura \u201eOastea Domnului\u201d (seria \u201eC\u00e2nt\u0103ri Nemuritoare\u201d), 2005, p. 6-7.<\/p>\n

[26]<\/a> Zoe Dumitrescu Bu\u015fulenga, C\u00e2teva cuvinte…<\/em>, \u00een Traian Dorz, Din pragul ve\u015fniciei<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 1999, p. 5.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

FLORINA-MARIA B\u0102CIL\u0102, Universitatea de Vest din Timi\u015foara C\u0103r\u0163ile de versuri pentru copii C\u00e2ntarea \u00eengera\u015filor, C\u00e2te-o povestire mic\u0103 \u015fi Osana, Osana[1], precum \u015fi ciclul C\u00e2nt\u0103-mi, mam\u0103[2] alc\u0103tuiesc tomul al IV-lea al colec\u0163iei de poezii C\u00e2nt\u0103ri Nemuritoare, de Traian Dorz[3]. C\u0103r\u0163ile cuprinse \u00een Osana, Osana au fost publicate, pentru prima dat\u0103, \u00eentr-un singur volum \u015fi cu acela\u015fi <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-6506","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6506","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6506"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6506\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6506"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6506"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6506"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}