{"id":6700,"date":"2024-06-24T03:55:15","date_gmt":"2024-06-24T06:55:15","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=6700"},"modified":"2024-06-24T06:47:12","modified_gmt":"2024-06-24T09:47:12","slug":"credinta-in-sfanta-treime","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/credinta-in-sfanta-treime\/","title":{"rendered":"CREDIN\u0162A \u00ceN SF\u00c2NTA TREIME"},"content":{"rendered":"

Ioan CAP\u0102T\u0102<\/em>, <\/strong>din <\/em>Biserica \u2013 Trupul lui Hristos<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>\u2013 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura de temelie a cre\u015ftinismului \u2013
\n<\/strong>Un adev\u0103r de credin\u0163\u0103, care, asemenea aurului, s-a limpezit, a ajuns str\u0103lucitor \u015fi curat \u00een focul unor fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri de aproape un veac \u015fi jum\u0103tate, este \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura despre Sf\u00e2nta Treime \u2013 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura de temelie a cre\u015ftinismului.
\nCredin\u0163a \u00een Sf\u00e2nta Treime are un temei l\u0103murit \u00een Biblie (Geneza 1, 26; 18, 1-3; Isaia 6, 3; Matei 28, 19; II Cor. 13, 13; I Petru 1, 2; I Ioan 5, 7; Apoc. 4, 8 ) \u015fi a fost de la \u00eenceput m\u0103rturisit\u0103 \u00een Biseric\u0103 \u2013 m\u0103car c\u0103 uneori (p\u00e2n\u0103 la Sinodul I de la Niceea), \u00eentr-o form\u0103 nu \u00een destul de l\u0103murit\u0103. Prilejul pentru ad\u00e2ncirea \u015fi l\u0103murirea acestei \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi, a fost o fr\u0103m\u00e2ntare, o r\u0103t\u0103cire care s-a ivit \u00een Biseric\u0103 pe la \u00eenceputul veacului al patrulea (319 d.H.) \u015fi anume erezia lui Arie, un preot din Alexandria (Egipt) care sus\u0163inea c\u0103 Domnul Iisus Hristos nu este deofiin\u0163\u0103 cu Tat\u0103l, ci ar fi doar o creatur\u0103 – de\u015fi cea dint\u00e2i \u2013 a Tat\u0103lui. Erezia aceasta a zguduit din temelii Biserica \u015fi a fost pricina unor fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri \u015fi dezbin\u0103ri, care, sub diferite forme, au durat aproape un veac \u015fi jum\u0103tate. Fr\u0103m\u00e2ntarea aceasta a f\u0103cut mult r\u0103u Bisericii, d\u00e2nd prilej p\u0103g\u00e2nilor s\u0103 batjocoreasc\u0103 \u015fi s\u0103 dispre\u0163uiasc\u0103 lucrarea Evangheliei. Totu\u015fi r\u0103ul acesta \u015fi-a avut \u015fi partea lui bun\u0103, c\u0103ci \u00een focul acestor fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri \u015fi lupte, s-a limpezit \u015fi s-a precizat, \u00een lumina \u015fi pe temeiul Sfintei Scripturi, adev\u0103rul \u00een ce prive\u015fte \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura despre Sf\u00e2nta Treime, adev\u0103r care este m\u0103rturisit ast\u0103zi \u2013 cu foarte mici excep\u0163ii \u2013 de \u00eentreaga cre\u015ftin\u0103tate.<\/p>\n

\u00cen primele patru sinoade ecumenice \u015fi cu deosebire \u00een primele dou\u0103, (Niceea \u2013 325 \u015fi Constantinopol \u2013 381), s-a precizat \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fit aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103. De la cele dint\u00e2i dou\u0103 sinoade ecumenice ne-a r\u0103mas simbolul credin\u0163ei, numit \u015fi simbolul de Niceea \u2013 Constantinopol care se cite\u015fte \u00een timpul Sfintei Liturghii.
\nPotrivit Bibliei \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii Bisericii, \u201eDumnezeu cel Unul \u00een fiin\u0163\u0103, este \u00eentreit \u00een persoane: Tat\u0103l, Fiul \u015fi Duhul Sf\u00e2nt\u2026 Tat\u0103l este Creatorul lumii, Dumnezeu din Care sunt toate \u015fi cauza m\u00e2ntuirii, \u00eentruc\u00e2t concep\u00e2nd planul ei din eternitate, \u00eel realizeaz\u0103 la plinirea vremii prin Fiul. Fiul este Cel prin Care toate s-au f\u0103cut, \u015fi anume \u015fi m\u00e2ntuirea. Iar Duhul Sf\u00e2nt, principiul de via\u0163\u0103, f\u0103c\u0103tor al sfin\u0163eniei, des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte orice lucrare a Tat\u0103lui \u015fi a Fiului \u015fi, \u00een special, preg\u0103te\u015fte m\u00e2ntuirea, gr\u0103ind prin profe\u0163i \u015fi realiz\u00e2nd Na\u015fterea \u015fi Ungerea Domnului. Tot El des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte opera m\u00e2ntuirii, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015find oamenilor bunurile Crucii \u015fi sfin\u0163indu-I \u00eentr-o leg\u0103tur\u0103 permanent\u0103 cu Tat\u0103l \u015fi cu Fiul\u201c[1]<\/a><\/p>\n

Cele trei persoane ale dumnezeirii, de\u015fi fiecare din ele este Dumnezeu \u00eentreg, totu\u015fi nu formeaz\u0103 trei dumnezei, ci un singur Dumnezeu. Ele sunt deosebite, \u00eentruc\u00e2t fiecare din ele este Dumnezeu \u015fi \u00een acela\u015fi timp sunt unite, \u00eentruc\u00e2t locuiesc una \u00een alta, neamestecat, Tat\u0103l \u00een Fiul \u015fi \u00een Duhul Sf\u00e2nt, Fiul \u00een Tat\u0103l (Ioan 14, 10-11; 15, 26-27; 17, 21; Evrei 1, 8-9) etc.
\n\u201eM\u0103rturisirile de credin\u0163\u0103 cre\u015ftine m\u0103rturisesc, \u00een general, treimea lui Dumnezeu, a\u015fa cum a m\u0103rturisit-o vechea Biseric\u0103 nedesp\u0103r\u0163it\u0103 \u015fi cum se g\u0103se\u015fte ca formulat\u0103 \u00een simboalele numite ecumenice, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd c\u0103 Dumnezeu \u00een fiin\u0163\u0103 este \u00eentreit \u00een ipostaze: Tat\u0103l, Fiul \u015fi Duhul Sf\u00e2nt , inseparabil uni\u0163i, sunt persoane de aceea\u015fi fiin\u0163\u0103 \u015fi egale \u00eentre ele. Se disting numai prin propriet\u0103\u0163ile numite personale, adic\u0103, Tat\u0103l ca nen\u0103scut \u015fi f\u0103r\u0103 \u00eenceput, Fiul ca n\u0103scut \u015fi Duhul ca purces\u201c[2]<\/a>.<\/p>\n

Aceasta este taina cea mare a Dumnezeirii \u00een treime, ne\u00een\u0163eleas\u0103 de minte, dar care poate fi primit\u0103 \u015fi crezut\u0103 pe deplin cu inima.
\nDup\u0103 arianism \u015fi \u2013 mai mult sau mai pu\u0163in \u2013 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu el, au urmat timp de aproape un veac \u015fi jum\u0103tate, alte r\u0103t\u0103ciri, cum au fost nestorianismul \u015fi monofizitismul, care \u00eenv\u0103\u0163au, de asemenea, lucruri r\u0103t\u0103cite \u00een leg\u0103tur\u0103 cu persoana Domnului Iisus Hristos. Nestorianismul t\u0103g\u0103duia unitatea celor dou\u0103 firi \u2013 dumnezeiasc\u0103 \u015fi omeneasc\u0103 \u2013 \u00een persoana Domnului Iisus Hristos, iar monofizitismul sus\u0163inea c\u0103 \u00een persoana Domnului Iisus Hristos nu exist\u0103 dec\u00e2t o singur\u0103 natur\u0103, cea dumnezeiasc\u0103. Sinodul din Calcedon (451) \u2013 al patrulea ecumenic \u2013 comb\u0103t\u00e2nd aceste r\u0103t\u0103ciri, \u00eenva\u0163\u0103 urm\u0103toarele:<\/p>\n

\u201eMerg\u00e2nd pe urmele Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i, noi propov\u0103duim to\u0163i \u00eentr-un glas \u015fi \u00een comun acord c\u0103 trebuie a m\u0103rturisi c\u0103 Iisus Hristos, Domnul nostru, este Fiul Unul N\u0103scut al lui Dumnezeu, c\u0103 El este Dumnezeu adev\u0103rat \u015fi om adev\u0103rat, c\u0103 este des\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een una \u015fi cealalt\u0103 natur\u0103, c\u0103, ca om, El are un trup \u015fi un suflet ra\u0163ionabil, c\u0103 este de aceea\u015fi substan\u0163\u0103 ca \u015fi p\u0103rintele s\u0103u dup\u0103 dumnezeire \u015fi de aceea\u015fi substan\u0163\u0103 ca \u015fi noi dup\u0103 omenire, c\u0103 este asemenea cu noi \u00een toate, afar\u0103 de p\u0103cat, c\u0103 s-a n\u0103scut din P\u0103rintele S\u0103u mai \u00eenainte de to\u0163i vecii, dup\u0103 dumnezeire, \u015fi c\u0103 \u00een anii cei mai de pe urm\u0103 S-a n\u0103scut pentru noi \u015fi pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103 din Fecioara Maria, Maica lui Dumnezeu, c\u0103 Acela\u015fi Iisus Hristos, Unul N\u0103scut, Fiu al lui Dumnezeu, e recunoscut \u00een dou\u0103 naturi, f\u0103r\u0103 amestecare, f\u0103r\u0103 desp\u0103r\u0163ire, f\u0103r\u0103 diviziune, f\u0103r\u0103 schimbare, c\u0103ci unirea celor dou\u0103 naturi, departe de a distruge deosebirea lor, le p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u015fi mai mult cu propriet\u0103\u0163ile lor, c\u0103 aceste dou\u0103 naturi exist\u0103 prin aceea\u015fi substan\u0163\u0103 cu Iisus Hristos Domnul nostru, Unul N\u0103scut Fiu al lui Dumnezeu, Care este Unul \u015fi nu e divizat, nici \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een dou\u0103 persoane, dup\u0103 cum proorocii \u015fi \u00censu\u015fi Iisus Hristos \u00eenv\u0103\u0163a \u015fi dup\u0103 cum cuprinde Simbolul\u201c[3]<\/a>.<\/p>\n

\u00cenv\u0103\u0163\u0103tura despre Sf\u00e2nta Treime, a\u015fa cum a fost precizat\u0103 de Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i \u015fi de Sinoadele ecumenice, este \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura de temelie nu numai a Bisericii Ortodoxe, ci a \u00eentregului cre\u015ftinism, fiind m\u0103rturisit\u0103 nu numai de Biserica Ortodox\u0103 ci \u015fi de cea Catolic\u0103, precum \u015fi de protestan\u0163i. Doar c\u00e2teva mici ramuri ale cre\u015ftinismului, urma\u015fi ai monofizi\u0163ilor \u015fi nestorienilor de odinioar\u0103, precum \u015fi unele ramifica\u0163ii protestante cum sunt la noi \u00een \u0163ar\u0103, unitarienii, studen\u0163ii \u00een Biblie, martorii lui Iehova, resping aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103. Noi \u00eens\u0103, ca unii care \u015ftim de la cine \u015fi prin cine am primit adev\u0103rul pe care \u00eel m\u0103rturisim (I Ioan 1, 3; 2, 24-26) s\u0103 r\u0103m\u00e2nem tari \u00een m\u0103rturisirea noastr\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne abatem \u00een nici un fel de la n\u0103dejdea Evangheliei, pentru ca la venirea Domnului Iisus Hristos s\u0103 ni se fac\u0103 parte \u015fi nou\u0103 de cununa nevestejit\u0103 a slavei (II Timotei 4, 7-8).<\/p>\n

\n

[1]<\/a> Andrutsos: Dogmatica,<\/em> pag. 80-85, trad. De dr. D. St\u0103niloae.<\/p>\n

[2]<\/a> Idem, Simbolica<\/em>, trad. De Iustin Moisescu, Ed. Centrului mitropolitan al Olteniei, pag. 123-124.<\/p>\n

[3]<\/a> Pr. C. Dron, Canoanele,<\/em> pag. 155.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ioan CAP\u0102T\u0102, din Biserica \u2013 Trupul lui Hristos \u2013 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura de temelie a cre\u015ftinismului \u2013 Un adev\u0103r de credin\u0163\u0103, care, asemenea aurului, s-a limpezit, a ajuns str\u0103lucitor \u015fi curat \u00een focul unor fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri de aproape un veac \u015fi jum\u0103tate, este \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura despre Sf\u00e2nta Treime \u2013 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura de temelie a cre\u015ftinismului. Credin\u0163a \u00een Sf\u00e2nta Treime are <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-6700","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-patericale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6700","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6700"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6700\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26915,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6700\/revisions\/26915"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6700"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6700"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6700"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}