{"id":6895,"date":"2011-06-29T16:23:42","date_gmt":"2011-06-29T19:23:42","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=6895"},"modified":"2011-06-29T16:23:42","modified_gmt":"2011-06-29T19:23:42","slug":"despre-gradele-de-comparatie-ale-adjectivelor-in-volumul-locurile-noastre-sfinte-de-traian-dorz","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/despre-gradele-de-comparatie-ale-adjectivelor-in-volumul-locurile-noastre-sfinte-de-traian-dorz\/","title":{"rendered":"DESPRE GRADELE DE COMPARA\u0162IE ALE ADJECTIVELOR \u00ceN VOLUMUL LOCURILE NOASTRE SFINTE, DE TRAIAN DORZ"},"content":{"rendered":"

<\/strong><\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

FLORINA-MARIA B\u0102CIL\u0102, Universitatea de Vest din Timi\u015foara<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Volumul intitulat Locurile noastre sfinte<\/em> se \u00eenscrie, cronologic, \u00een r\u00e2ndul lucr\u0103rilor pe care Traian Dorz[1]<\/a> le-a elaborat spre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii[2]<\/a>. Dup\u0103 ce, \u00een diverse ocazii, vizitase \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u0163iva dintre apropia\u0163ii s\u0103i o serie de monumente \u015fi locuri importante din \u0163ar\u0103, autorul \u2013 profund marcat de admirabilele (re)\u00eent\u00e2lniri cu semnifica\u0163iile arhetipale ale modelelor primordiale[3]<\/a> \u2013 avea s\u0103-\u015fi contureze ideea unei scrieri oarecum laice, care s\u0103 reflecte, \u00eentr-o manier\u0103 inedit\u0103, aceste peripluri ce i-au l\u0103sat o ad\u00e2nc\u0103 impresie[4]<\/a>.<\/p>\n

A\u015fa cum reiese chiar din subtitlu (Sfinte momente printre monumente, poezii \u015fi ilustra\u0163ii, eseuri \u015fi medita\u0163ii<\/em>), cartea cuprinde nu numai poeme religioase, ci \u015fi poezii de factur\u0103 istoric\u0103, patriotic\u0103 ori reflec\u0163ii despre valorile na\u0163ional-cre\u015ftine ale neamului nostru: \u201eMai \u00eenainte de a fi monumentele a fost Istoria. \u015ei mai \u00eenainte de Istorie au fost eroii care au f\u0103cut-o. Eroii au creat evenimentele, iar acestea le-au creat monumentele […]. Creatorii Istoriei au t\u0103cut, dar crea\u0163iile lor nu.\u201d[5]<\/a><\/p>\n

\u00centr-o atare carte-album (\u201ejurnal de c\u0103l\u0103torie \u015fi de bucurie\u201d[6]<\/a>, \u00een care se \u00eembin\u0103, \u00een chip fericit \u015fi original, poezia \u015fi proza de factur\u0103 meditativ\u0103), \u201elocurile, evenimentele \u015fi personalit\u0103\u0163ile istoriei noastre nu sunt privite doar sub aspectul lor real. Poetul scoate \u00een eviden\u0163\u0103 planul spiritual al acestora, f\u0103c\u00e2ndu-ne s\u0103 vedem partea lor nev\u0103zut\u0103 cu ochiul omenesc, dar devenind palpabil\u0103 prin ochiul credin\u0163ei.\u201d[7]<\/a> \u00centr-adev\u0103r, volumul are un pronun\u0163at caracter educativ, pedagogic, viz\u00e2nd, \u00een mod deliberat, genera\u0163iile de toate v\u00e2rstele \u2013 de ieri, de azi \u015fi de m\u00e2ine: \u201eVeni\u0163i s\u0103 d\u0103m un sf\u00e2nt \/ s\u0103rut \/ acestor semne sfinte, \/ s\u0103 nu l\u0103s\u0103m acest Trecut \/ pe veci \/ s\u0103 se-nmorminte!\u201d[8]<\/a> Astfel, personalit\u0103\u0163i reprezentative pentru spiritul rom\u00e2nesc (voievozi, conduc\u0103tori, eroi, arti\u015fti reali sau legendari: Mihai Viteazul, Horea, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, Me\u015fterul Manole \u015fi Ana), puncte cu rezonan\u0163\u0103 istoric\u0103 sau cultural\u0103 (Alba Iulia, \u0162ebea, C\u00e2mpia de la Blaj, Curtea de Arge\u015f, Cetatea Sucevei, Mausoleul de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, ansamblul sculptural de la T\u00e2rgu-Jiu: Masa T\u0103cerii, Poarta S\u0103rutului, Coloana Infinitului), repere geografice (Mure\u015ful, Oltul, Carpa\u0163ii, Retezatul, Ceahl\u0103ul, Caraimanul), biserici \u015fi m\u0103n\u0103stiri (Cozia, Tismana, Putna, Vorone\u0163), s\u0103rb\u0103torile rom\u00e2nilor, al\u0103turi de orice \u201eizvor, \/ \u015fi piatr\u0103, \/ \u015fi c\u0103rare\u201d[9]<\/a> din inconfundabila \u201eAcas\u0103\u201d[10]<\/a> \u2013 toate acestea, transpuse \u00een plan spiritual, \u201edevin sau personaje, sau locuri emblematice ale spa\u0163iului nostru mioritic\u201d[11]<\/a>. Dar abordarea tematicii sau a structurii unei asemenea opere literare nu poate fi \u00eentreprins\u0103 cu deplin succes f\u0103r\u0103 a lua \u00een considerare \u015fi cercetarea elementelor lingvistice prin intermediul c\u0103rora se configureaz\u0103 coordonatele esen\u0163iale ale universului liric dorzian, impregnat de un puternic filon mistico-religios. De aceea, \u00een cele ce urmeaz\u0103, ne vom opri asupra unui fapt semnalat de majoritatea celor care se ocup\u0103 de studierea limbii artistice a unui scriitor: valen\u0163ele stilistice<\/em> ale gradelor de compara\u0163ie<\/em>. Pornim de la premisa c\u0103 procedeele expresive de redare a intensit\u0103\u0163ii de\u0163in o importan\u0163\u0103 major\u0103 \u00een textul beletristic, constituind unul dintre mijloacele frecvent \u00eentrebuin\u0163ate pentru a da culoare \u015fi relief stilului, \u00eendeosebi atunci c\u00e2nd construc\u0163iile respective constituie o deviere de la norm\u0103. \u00cen limbajul poetic mai ales, superlativul, de pild\u0103, creeaz\u0103 efecte unice din punctul de vedere al con\u0163inutului \u015fi al expresiei estetice, reflect\u00e2nd, nu o dat\u0103, originalitatea creatorului de versuri, for\u0163a lui de imagina\u0163ie \u015fi de prelucrare artistic\u0103 a limbii.<\/p>\n

*<\/p>\n

Specific\u0103 adjectivului \u015fi adverbului, categoria gramatical\u0103 a compara\u0163iei<\/em> a prilejuit discu\u0163ii multiple \u00een literatura de specialitate, fiind definit\u0103 \u015fi prezentat\u0103 din varii unghiuri de vedere \u00een lucr\u0103rile de gramatic\u0103 sau \u00een studiile care i-au fost consacrate \u00een lingvistica rom\u00e2neasc\u0103 ori \u00een cea str\u0103in\u0103. Controversele[12]<\/a> privesc, \u00een esen\u0163\u0103, terminologia folosit\u0103 de cercet\u0103tori, \u00een direct\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu statutul acestei categorii gramaticale (compara\u0163ie<\/em> vs intensitate<\/em>[13]<\/a>) \u015fi cu sistemul ei de valori, inventarul faptelor de limb\u0103 subsumate compara\u0163iei, clasificarea \u015fi interpretarea lor \u2013 opinii divergente determinate, \u00een general, de concep\u0163ia diferit\u0103 a autorilor \u015fi de metodele utilizate \u00een analiz\u0103.<\/p>\n

\u00cen gramatica tradi\u0163ional\u0103, se vorbe\u015fte despre trei grade de compara\u0163ie: pozitivul<\/em>, comparativul<\/em>, superlativul<\/em> (ultimele dou\u0103 \u2013 cu anumite subcategorii), afirm\u00e2ndu-se, totodat\u0103, c\u0103 superlativul absolut<\/em> reprezint\u0103 gradul intensit\u0103\u0163ii maxime \/ extreme a unei \u00eensu\u015firi, \u201eprivit\u0103 exclusiv \u00een sine\u201d[14]<\/a>, \u201ef\u0103r\u0103 o evaluare prin raportare la alte repere\u201d[15]<\/a>, a\u015fadar, f\u0103r\u0103 a presupune o referire comparativ\u0103 explicit\u0103 (direct\u0103) la alte obiecte ori la acela\u015fi obiect \u00een situa\u0163ii diferite[16]<\/a>. <\/strong><\/p>\n

Exprimarea intensit\u0103\u0163ii maxime, ca act tipic al aprecierii subiective, al implic\u0103rii afective, dispune \u00een toate limbile de m\u0103rci numeroase \u015fi variate, care prezint\u0103 o serie de aspecte gramaticale \u015fi stilistice specifice. <\/strong>\u00cen rom\u00e2n\u0103, ideea de superlativ poate fi redat\u0103 (sau numai sugerat\u0103) prin mijloace analitice ori printr-o gam\u0103 larg\u0103 de procedee \u2013 mai mult sau mai pu\u0163in gramaticalizate \u2013 de natur\u0103 morfosintactic\u0103, fonetic\u0103 (prozodic\u0103), lexical\u0103 (cuvinte \/ construc\u0163ii echivalente semantic cu superlativul \u015fi \u00eenso\u0163ite de nota expresivit\u0103\u0163ii)[17]<\/a>. <\/strong>Evident, limba tinde spre \u00eenlocuirea m\u0103rcilor uzate \u015fi spre \u00eennoirea continu\u0103 a modalit\u0103\u0163ilor de expresie, pentru a nuan\u0163a mereu intensitatea deosebit\u0103 a unor calit\u0103\u0163i care-i surprind pe vorbitori \u015fi pentru a \u201etraduce\u201d uimirea lor \u00een fa\u0163a unor ipostaze impresionante ale vie\u0163ii, ale realit\u0103\u0163ii, ale experien\u0163ei umane \u00een genere[18]<\/a>.<\/p>\n

*<\/p>\n

Lucr\u0103rile de specialitate precizeaz\u0103, \u00een unanimitate, c\u0103 procedeul gramaticalizat de redare a superlativului absolut const\u0103 \u00een asocierea adverbului foarte <\/em>(substituibil, mai ales \u00een limbajul popular, prin sinonimul tare<\/em>) cu forma-tip (cea de pozitiv) a adjectivului. \u00centruc\u00e2t, din cauza \u00eentrebuin\u0163\u0103rii lor repetate, morfemele \u201eclasice\u201d s-au abstractizat complet, \u00een registrul colocvial, dar \u015fi \u00een stilul publicistic ori \u00een cel beletristic, se recurge la altele, apte s\u0103 ilustreze c\u00e2t mai plastic amploarea diverselor st\u0103ri afective[19]<\/a>. Dintre acestea, o frecven\u0163\u0103 notabil\u0103 o cunoa\u015fte construirea superlativului absolut pe baza pozitivului precedat de numeroase adverbe (cvasi)sinonime (multe dintre ele \u2013 neologisme provenite, prin conversiune, din adjective), al c\u0103ror con\u0163inut include nuan\u0163a de intensitate[20]<\/a>; ele prezint\u0103 diferite grade de expresivitate \u015fi sunt legate de adjectivul la care se refer\u0103 prin prepozi\u0163ia de<\/em>[21]<\/a>. \u00cen interiorul clasei, se disting c\u00e2teva grupe semantice, susceptibile de permanent\u0103 \u00eembog\u0103\u0163ire \u015fi diversificare[22]<\/a>.<\/p>\n

\u00cen atari situa\u0163ii, ideea de superlativ se datoreaz\u0103 valen\u0163elor expresive ale adverbului, purt\u0103tor al unor seme care indic\u0103 gradul maxim al unei cantit\u0103\u0163i (colosal<\/em>, enorm<\/em>, imens<\/em>, infinit<\/em>), dep\u0103\u015firea unei anumite limite (exagerat<\/em>, excesiv<\/em>), \u00eendep\u0103rtarea maxim\u0103 fa\u0163\u0103 de un punct de referin\u0163\u0103 (extrem<\/em>) sau al unor seme superlative din zona calit\u0103\u0163ii (des\u0103v\u00e2r\u015fit<\/em>, extraordinar<\/em>, fantastic<\/em>, formidabil<\/em>)[23]<\/a>; alteori, evaluarea intensit\u0103\u0163ii este corelat\u0103 cu o reac\u0163ie afectiv\u0103, iar adverbele respective introduc \u00een enun\u0163, concomitent cu sensul gramatical de superlativ, \u015fi atitudinea apreciativ\u0103 a vorbitorului (admirabil<\/em>, uimitor<\/em>, uluitor<\/em>, z\u0103p\u0103citor<\/em>).<\/p>\n

Exist\u0103 \u015fi elemente care \u201enu con\u0163in \u00een matricea lor semantic\u0103 aprecieri graduale \u015fi cantitative, apar\u0163in\u00e2nd […] zonei pur calitative<\/em> [subl. aut.] […]. Aprecierea gradual\u0103 se realizeaz\u0103 aici indirect <\/em>[subl. aut.], determinantul adverbial devenind o consecin\u0163\u0103, pe plan semantic, a gradului \u00een care este posedat\u0103 calitatea (sau caracteristica) de c\u0103tre regent. […] Acest tip de construc\u0163ie apare, de preferin\u0163\u0103, \u00een aspectul cult \u2013 scris al limbii, extinderea ei fiind de dat\u0103 recent\u0103 \u015fi limit\u00e2ndu-se la critica literar\u0103 \u015fi beletristic\u0103.\u201d[24]<\/a> Este cazul unor structuri din poezia dorzian\u0103 intitulat\u0103 Acasa mea<\/em> \u2013 un imn \u00een registru minor dedicat sacralit\u0103\u0163ii din izb\u0103vitoarea \u201eAcas\u0103\u201d a eului liric, acolo unde spa\u0163iul \u015fi timpul se circumscriu pe coordonatele singulare (\u015fi etern durabile) ale rememor\u0103rii: \u201eAcasa mea, \/ ce grai divin<\/strong> \/ de dulce <\/strong>\u015fi<\/span> fierbinte<\/strong>, \/ ce lacrimi \/ \u015fi fiori \u00eemi vin \/ c\u00e2nd mi te-aduc aminte!\u201d[25]<\/a> Sintagma subliniat\u0103 reia, sub forma unei posibile echivalen\u0163e a semnifica\u0163iilor, \u00eentregul mesaj din primul vers: \u201eAcasa mea\u201d (\u00een\u0163eleas\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, \u00een interiorul realit\u0103\u0163ii duhovnice\u015fti) este, prin defini\u0163ie, sinonim\u0103 cu graiul<\/em> (\u201ecuv\u00e2ntul\u201d, dar \u015fi \u201efelul de a vorbi\u201d, \u201eglasul\u201d originilor, cu inimitabila lor chemare \u2013 a se vedea bine-cunoscuta zical\u0103: \u201eNic\u0103ieri nu e ca acas\u0103<\/em>.\u201d!) care are \u00eensu\u015firea de a fi dulce<\/em> \u015fi fierbinte<\/em> (adic\u0103 place, desfat\u0103, m\u00e2ng\u00e2ie, alin\u0103 \u015fi alint\u0103, dar, deopotriv\u0103, \u00eemb\u0103rb\u0103teaz\u0103, d\u0103 vitalitate \u015fi entuziasm) \u00eentr-o asemenea manier\u0103, \u00eenc\u00e2t devine divin<\/em>, impregnat, \u00een chip tainic, de lumina harului dumnezeiesc, proprie comunic\u0103rii dintre om \u015fi Creator; \u00een atari momente de intimitate, rug\u0103ciunea \u2013 purt\u0103toare sui generis a unui conglomerat inepuizabil de sensuri \u2013 are drept urmare, \u00een mod firesc, pacea cov\u00e2r\u015fitoare a sufletului mereu fascinat de perspectiva ve\u015fniciei.<\/p>\n

O situa\u0163ie similar\u0103 se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een urm\u0103torul fragment dintr-un poem dedicat Fecioarei Maria \u2013 <\/strong>model de smerenie \u015fi de ascultare necondi\u0163ionat\u0103 a voii lui Dumnezeu: \u201eCa-n chipul t\u0103u, pe lume unic<\/strong> \/ de umil <\/strong>\u015fi<\/span> de glorios<\/strong>, <\/strong>\/ nici Suferin\u0163a, nici Iertarea \/ nu str\u0103lucesc mai dureros.\u201d[26]<\/a> \u015ei aceast\u0103 construc\u0163ie se interpreteaz\u0103, contextual, astfel: chipul Maicii Domnului are calitatea de a fi umil<\/em> \u015fi glorios<\/em> \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103, \u00eenc\u00e2t r\u0103m\u00e2ne, ipso facto, unic pe acest p\u0103m\u00e2nt, neasemuit prin pietatea, dar \u015fi prin str\u0103lucirea sa, impun\u00e2nd, \u00een mod constant, profunda admira\u0163ie a tuturor celor ce o sl\u0103vesc.<\/p>\n

O serie de alte adverbe, provenind din forma negativ\u0103 a unor verbe la supin (\u00een construc\u0163ii inversate), apropiate ca sens de precedentele, \u00eencorporeaz\u0103 informa\u0163ii semantice care sugereaz\u0103 c\u0103 intensitatea maxim\u0103 este o consecin\u0163\u0103 a rarit\u0103\u0163ii (neb\u0103nuit<\/em>, negr\u0103it<\/em>, ne\u00eenchipuit<\/em>, nemaiauzit<\/em>, nemaipomenit<\/em>, nesf\u00e2r\u015fit<\/em>, nespus<\/em> etc.). De exemplu, versurile: \u201e\u00cen\u0163elepciunea lor e-un bun \/ nepre\u0163uit de mare<\/strong>, \/ ce-l las\u0103 sufletul str\u0103bun \/ coloanei viitoare.\u201d[27]<\/a> certific\u0103 faptul c\u0103 mesajul transmis, peste veacuri, de str\u0103mo\u015fii no\u015ftri, filozofia lor de via\u0163\u0103 (deloc perimat\u0103!) sunt de o importan\u0163\u0103 de-a dreptul cov\u00e2r\u015fitoare, \u00eenc\u00e2t amprenta \u015fi impactul lor asupra posterit\u0103\u0163ii dob\u00e2ndesc o valoare inestimabil\u0103.<\/p>\n

Indicarea indirect\u0103 a aprecierii graduale superlative, ca efect al gradului \u00een care obiectul posed\u0103 \u00eensu\u015firea respectiv\u0103[28]<\/a>, poate fi sesizat\u0103 \u015fi \u00eentr-un alt fragment din poemul \u00eenchinat Fecioarei Maria: \u201e\u00cen via\u0163a ta, cum nicio mam\u0103 \/ din lumea asta n-a avut, \/ e-o pace negr\u0103it de dulce<\/strong> \/ \u015fi-un zbucium nep\u0103truns de mut<\/strong>.\u201d[29]<\/a> \u2013 \u00een care sintagmele subliniate relev\u0103, \u00een mod conving\u0103tor, ideea c\u0103 sentimentul plenar al p\u0103cii \u015fi, \u00een contrast cu aceasta, enigmatica fr\u0103m\u00e2ntare l\u0103untric\u0103 a Maicii lui Iisus, \u00eendurerata-i jertf\u0103 (\u00eengem\u0103nat\u0103 cu sacrificiul suprem al Fiului s\u0103u) nu pot fi nici m\u0103surate, nici (mai cu seam\u0103) \u00een\u0163elese pe deplin ori cuprinse \u00een tiparul \u00eengust al cuvintelor; aprecierea men\u0163ionat\u0103 apare deci \u201eca o consecin\u0163\u0103 a imposibilit\u0103\u0163ii de \u00abverbalizare\u00bb\u201d[30]<\/a> a impresiei de intensitate maxim\u0103. \u201eDeparte de a fi deprimant, acest sentiment dramatic \u2013 al \u00abne\u00eemplinirii\u00bb prin verb \u2013 este unul necesar \u015fi, \u00eentr-un anume sens, chiar \u00eentrem\u0103tor. Din tensiunea lui \u00eencol\u0163e\u015fte \u015fi \u00een ar\u015fi\u0163a lui se p\u00e2rguie\u015fte f\u0103g\u0103duin\u0163a izb\u00e2nzilor durabile ale cuv\u00e2ntului poetic <\/strong>[subl. aut.], menit s\u0103 r\u0103zbat\u0103 \u015fi s\u0103 r\u0103pun\u0103 vremea.\u201d[31]<\/a><\/p>\n

Uneori, din necesitatea de a amplifica nuan\u0163a de superlativ \u00eentr-o sintagm\u0103, autorul reia imediat termenul ini\u0163ial, plasat \u00eens\u0103 la comparativul de superioritate \u015fi precedat nemijlocit de un adverb intensiv (nelegat prin prepozi\u0163ie) de tipul celor discutate anterior: \u201eC\u0103ci oric\u00e2t de grea-i suirea \/ \u015fi-orice greu efort \/ \u0163i-a smult, \/ ce-\u0163i va \u00eensori privirea \/ va fi mult<\/strong>, \/ nespus mai mult<\/strong>!…\u201d[32]<\/a> Utilizarea lui nespus<\/em> \u00een grup\u0103ri de acest fel implic\u0103 o semnifica\u0163ie de genul: \u201etot mai mult<\/span>, a\u015fa \u00eenc\u00e2t nu poate fi exprimat prin cuvinte, nu poate fi c\u00e2nt\u0103rit \u00een vorbe\u201d; \u00een definitiv, \u00eencununarea biruin\u0163ei \u00een lupta cu \u00eempotrivirile sinelui \u015fi cu vicisitudinile vie\u0163ii este infinit mai de pre\u0163 dec\u00e2t greutatea pr\u0103bu\u015firilor vremelnice, a st\u0103ruin\u0163elor \u015fi a zbaterilor \u00eentru izb\u00e2ndirea unei lucr\u0103ri vii, adev\u0103rate, \u00een\u0103l\u0163\u0103toare.<\/p>\n

Adverbe precum cumplit<\/em>, groaznic<\/em>, grozav<\/em>, infernal<\/em>, \u00eenfior\u0103tor<\/em>, \u00eenfrico\u015f\u0103tor<\/em>, \u00eengrozitor<\/em>, \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor<\/em>, jalnic<\/em>, oribil<\/em>, stra\u015fnic<\/em>, teribil<\/em> etc.[33]<\/a> (\u201econ\u0163in\u00e2nd seme gradual-calitative din zona \u00abdezagreabilului\u00bb\u201d[34]<\/a>, a\u015fadar, desemn\u00e2nd, ini\u0163ial, o emo\u0163ie identic\u0103 cu frica, groaza, teroarea, nebunia etc. sau cu ceva capabil s\u0103 provoace aceast\u0103 impresie) \u00ee\u015fi pierd, prin \u00eentrebuin\u0163are frecvent\u0103 \u015fi uzur\u0103 a sensului de baz\u0103, accep\u0163ia proprie (legat\u0103 de un semantism negativ) \u015fi servesc pentru marcarea intensit\u0103\u0163ii maxime a \u00eensu\u015firilor exprimate de adjectivele pe care le preced\u0103, \u00een contexte apar\u0163in\u00e2nd registrului pozitiv (unde ele primesc o accep\u0163ie favorabil\u0103)[35]<\/a>. \u00cen asemenea \u00eembin\u0103ri (\u00een care pot fi asociate nu numai elemente lexicale cu \u00een\u0163elesuri diferite, ci chiar antonime), se ajunge adesea la al\u0103tur\u0103ri nea\u015fteptate: \u201e\u2013 Maestre, ceasu-acesta-i unic \u015fi grav, \/ \u015fi-nfrico\u015fat de sf\u00e2nt<\/strong>, \/ prime\u015fte-ne \u015fi ne-mpreun\u0103 cu sensu-acestui leg\u0103m\u00e2nt!\u201d[36]<\/a> \u00cen secven\u0163a subliniat\u0103, ideea de superlativ absolut se exprim\u0103 indirect, sub forma unei consecin\u0163e a gradului intens \u00een care obiectul posed\u0103 o caracteristic\u0103 oarecum excep\u0163ional\u0103, ie\u015fit\u0103 din comun; ceasul de tain\u0103 amintind de episodul biblic al p\u0103rt\u0103\u015fiei \u015fi al \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firii cu p\u00e2ine \u015fi vin \u00een Joia Patimilor, la Cina cea de Tain\u0103 \u2013 moment culminant al unei misiuni divine \u015fi, totodat\u0103, un nou \u00eenceput \u2013, ca \u015fi semnifica\u0163ia jertfei de sine din actul crea\u0163iei sunt str\u0103b\u0103tute de acel fior sacru \u015fi devin, astfel, at\u00e2t de demne de venera\u0163ie, \u00eenc\u00e2t genereaz\u0103 \u201eteama sf\u00e2nt\u0103\u201d care, \u00een concep\u0163ia cre\u015ftin\u0103, reprezint\u0103 \u00eenceputul \u00een\u0163elepciunii (vezi pasajele biblice din Psalmul<\/em> 110:10; Pilde<\/em> 1:7; Pilde<\/em> 9:10) \u015fi, deopotriv\u0103, temelia tuturor faptelor bune: ea implic\u0103 recunoa\u015fterea drept\u0103\u0163ii \u015fi a neprih\u0103nirii lui Dumnezeu (\u00een opozi\u0163ie cu firea p\u0103c\u0103toas\u0103 a omului), \u00eencrederea deplin\u0103 \u00een atotputernicia Sa, supunerea, reveren\u0163a \u015fi adorarea ce I se cuvin din partea celor credincio\u015fi, av\u00e2nd, totodat\u0103, drept punct final dragostea \u2013 leg\u0103tura des\u0103v\u00e2r\u015firii (vezi Coloseni<\/em> 3:14).<\/p>\n

*<\/p>\n

Alteori, \u00eentregul grup nominal cu centru substantival substituie un adjectiv la superlativul absolut. Ca urmare a transferului metaforic, superlativul cantit\u0103\u0163ii poate fi redat, \u00een construc\u0163ii expresive, printr-un substantiv colectiv (cu form\u0103 de singular), indic\u00e2nd \u201eo pluralitate de obiecte identice\u201d[37]<\/a>, dup\u0103 cum se poate observa \u00een fragmentul de mai jos, dedicat mirificului din peisajele montane: \u201eStai acolo singur, seara, sus, pe c\u00e2te-un v\u00e2rf ceresc, \/ s\u0103 te afle-acolo roiul stelelor<\/strong> ce se ivesc\u201d[38]<\/a>. Sintagma aminte\u015fte de \u201eroiurile de stele\u201d[39]<\/a> din nuvela eminescian\u0103 S\u0103rmanul Dionis<\/em> \u015fi concentreaz\u0103 o perifraz\u0103 de genul: \u201efoarte multe<\/span> stele care apar pe cer, din ce \u00een ce mai des, la l\u0103sarea serii, d\u00e2nd senza\u0163ia de continu\u0103 mi\u015fcare\u201d; \u00een aceste structuri metaforice (care au fost c\u00e2ndva compara\u0163ii), \u00eensu\u015firea augmentat\u0103 e presupus\u0103, sub\u00een\u0163eleg\u00e2ndu-se adjectivul mult<\/em> (\u201eat\u00e2t de multe<\/span> stele, ca un roi<\/span>\u201d). Aceea\u015fi situa\u0163ie se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een crea\u0163ia liric\u0103 intitulat\u0103 \u00ce\u0163i mul\u0163umesc c\u0103 mi-ai venit<\/em> \u2013 o poezie consacrat\u0103 clipelor \u00eenc\u0103rcate de mister ale rug\u0103ciunii intime, \u00een care str\u0103lucirea divin\u0103 inund\u0103 fiin\u0163a, preg\u0103tind-o pentru s\u0103rb\u0103toarea \u00eendelung a\u015fteptatei Cununii cu Mirele Iisus: \u201e[…] al \u00eengerilor<\/strong> dulce roi<\/strong> \/ c\u00e2nt\u00e2nd ne va petrece-apoi \/ p\u00e2n\u0103 intr\u0103m Acas\u0103.\u201d[40]<\/a>, ori \u00een urm\u0103toarele versuri de factur\u0103 melancolic\u0103, selectate dintr-un poem al aducerilor aminte, dar \u015fi al unui posibil traseu ini\u0163iatic, la cap\u0103tul c\u0103ruia infuzia de lumin\u0103 declan\u015feaz\u0103 neb\u0103nuite armonii sacre, desprinse dintr-un alt t\u0103r\u00e2m: \u201eToate z\u0103rile trecute \/ s-au f\u0103cut un t\u00e2n\u0103r vis \/ \u015fi cu el \u00een bra\u0163e-mi trece \/ \u00eengerul cu zbor deschis, \/ leg\u0103n\u00e2nd spre ve\u015fnicie \/ dou\u0103 crengi \u00een drag salut \/ \u015fi-mpletind \u00een roi de raze <\/strong>\/ imnul sf\u00e2nt de-abia-nceput…\u201d[41]<\/a> (construc\u0163ia subliniat\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte coresponden\u0163e \u00een basmul cult F\u0103t-Frumos din lacrim\u0103<\/em> \u2013 \u201eroi de raze\u201d[42]<\/a>). De remarcat, \u00een treac\u0103t, faptul c\u0103 diversele structuri care con\u0163in un substantiv (singur sau urmat de determin\u0103ri) \u015fi care \u2013 f\u0103r\u0103 a fi forme propriu-zise, gramaticalizate, ale superlativului absolut \u2013 sunt echivalente cu con\u0163inutul acestuia caracterizeaz\u0103, prin excelen\u0163\u0103, vorbirea popular\u0103 \u015fi familiar\u0103, de unde au fost preluate \u00een literatur\u0103[43]<\/a>.<\/p>\n

*<\/p>\n

Printre procedeele de care dispune rom\u00e2na spre a ilustra gradul maxim al intensit\u0103\u0163ii, se num\u0103r\u0103 \u015fi formarea cuvintelor prin derivare cu afixele superlative; \u00een acest sens, lucr\u0103rile de specialitate men\u0163ioneaz\u0103 c\u00e2teva prefixe vechi (prea-<\/em>, r\u0103z-<\/em>, str\u0103-<\/em>) \u015fi neologice (arhi-<\/em>, extra-<\/em>, hiper-<\/em>, super-<\/em>, supra-<\/em>, ultra-<\/em>)[44]<\/a>. \u00cen versurile din volumul Locurile noastre sfinte<\/em>, am identificat derivate cu iz arhaic construite cu prefixul prea-<\/em>[45]<\/a> \u015fi utilizate cu rolul de a reda mai sugestiv ideea de superlativ absolut[46]<\/a>, altfel spus, intensificarea \u2013 p\u00e2n\u0103 la exagerare \u2013 a \u00eensu\u015firii respective: \u201eCerul nostru preafrumos<\/strong> \/ ce ne ceri martirii, \/ d\u0103-ne mai m\u0103rinimos \/ al\u0163i eroi iubirii\u201d[47]<\/a> (adjectivul subliniat apare ca determinant al unui nominal ce desemneaz\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Luminii \u015fi a Adev\u0103rului Suprem, l\u0103ca\u015ful de unde Divinitatea \u00ce\u015fi vegheaz\u0103 providen\u0163ial \u00eentreaga crea\u0163ie); \u201eTat\u0103l nostru Preaiubit<\/strong>\u201d[48]<\/a> (cu referire la nem\u0103rginita dragoste a celor credincio\u015fi fa\u0163\u0103 de Dumnezeu-Tat\u0103l); \u201epreacuratele<\/strong>-\u0163i priviri\u201d[49]<\/a> (un epitet conferit, prin metonimie, senin\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi inocen\u0163ei de esen\u0163\u0103 divin\u0103 din ochii Fecioarei Maria, c\u0103reia \u2013 \u00een rug\u0103ciuni, acatiste, colinde, pricesne religioase \u2013 i se spune frecvent, cu un singur termen, Prea<\/em><\/strong>curata<\/em>).<\/p>\n

De semnalat \u015fi \u00eentrebuin\u0163area lui prea<\/em> adverbial (\u00eencadrat de unii cercet\u0103tori \u00een categoria m\u0103rcilor \u201eclasice\u201d ori a celor arhaice de superlativ absolut) \u00eentr-o construc\u0163ie ce eviden\u0163iaz\u0103 intensitatea dep\u0103\u015fit\u0103, excesiv\u0103[50]<\/a>; secven\u0163a liric\u0103 este dedicat\u0103 \u201elocurilor sfinte\u201d din Alba Iulia \u015fi incontestabilelor dovezi despre martiriul lui Horea, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan \u2013 trei eroi emblematici pentru asupririle pe care neamul rom\u00e2nesc le-a \u00eendurat veacuri de-a r\u00e2ndul, dar \u015fi exponen\u0163i ai spiritului de sacrificiu al \u00eenainta\u015filor no\u015ftri pentru afirmarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale, pentru dreptate \u015fi libertate: \u201e[…] privi\u0163i cum vin martirii \/ c\u0103tre jertfa lor sl\u0103vit\u0103, \/ lan\u0163urile-abia t\u00e2r\u00e2ndu-\u015fi \/ spre Golgota r\u00e2nduit\u0103 \/ m\u00e2ntuirii-acestei na\u0163ii \/ prea-ndelung<\/strong> \/ nedrept\u0103\u0163it\u0103!\u201d[51]<\/a><\/p>\n

*<\/p>\n

Superlativul nu reprezint\u0103 unicul grad de compara\u0163ie care intr\u0103 \u00een sfera de interes a stilisticii. Se \u015ftie c\u0103, de pild\u0103, adjectivele rom\u00e2ne\u015fti se clasific\u0103 \u015fi \u00een func\u0163ie de posibilitatea lor de a se combina cu morfemele gradelor de compara\u0163ie; \u00een raport cu acest criteriu, se disting: 1) adjective gradabile (comparabile); 2) adjective negradabile \u2013 clas\u0103 \u00een cadrul c\u0103reia se pot delimita: a) adjective (prin excelen\u0163\u0103, neologice) care, la origine, reprezint\u0103 forme de comparativ sau de superlativ latinesc; b) adjective din terminologia tehnico-\u015ftiin\u0163ific\u0103; c) adjective ce exprim\u0103 \u00eensu\u015firi cu caracter absolut (care nu pot fi concepute \u00een trepte diferite) \u015fi deci, din considerente semantice, nu accept\u0103 gradarea. Sensul lor lexical e fie incompatibil cu varia\u0163iile de intensitate, fie echivalent cu superlativul (de\u015fi ele au form\u0103 de pozitiv); ca atare, ad\u0103ugarea morfemelor respective ar crea structuri pleonastice[52]<\/a>.<\/p>\n

\u00cen majoritatea lucr\u0103rilor de gramatic\u0103 se precizeaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 <\/strong>unele adjective necomparabile \u00een \u00eembin\u0103rile obi\u015fnuite (unde sunt folosite cu \u00een\u0163elesul propriu) permit, totu\u015fi, ocuren\u0163a m\u0103rcilor compara\u0163iei c\u00e2nd sunt \u00eentrebuin\u0163ate cu anumite sensuri secundare ori figurate; \u201etendin\u0163a de a le reinclude \u00een opozi\u0163ia de grad […] se explic\u0103 prin aceea c\u0103 gradele constituie o categorie gramatical\u0103 implic\u00e2nd, de cele mai multe ori, afectivul\u201d[53]<\/a>. Ne vom referi, \u00een continuare, la c\u00e2teva situa\u0163ii speciale de acest gen.<\/p>\n

Adjectivul viu<\/em>, de regul\u0103 negradabil (\u00eentruc\u00e2t denume\u015fte o \u00eensu\u015fire unic\u0103: fiin\u0163\u0103 <\/em>vie<\/strong> \u201ecare este \u00een via\u0163\u0103, care tr\u0103ie\u015fte\u201d), poate fi supus compara\u0163iei atunci c\u00e2nd are, de exemplu, sensul \u201evioi\u201d (un spirit <\/em>mai viu<\/strong> ca oric\u00e2nd<\/em>; X e <\/em>mai viu<\/strong> \u00een mi\u015fc\u0103ri dec\u00e2t Y.<\/em>) sau \u201e(despre culori) aprins\u201d (ro\u015fu<\/em> viu<\/strong>). \u00cen poeziile din volumul \u00een discu\u0163ie, viu<\/em> apare la comparativul de superioritate \u00een dou\u0103 secven\u0163e lirice: una \u2013 \u00eenchinat\u0103 \u201elocurilor sfinte\u201d din \u0163ar\u0103 \u015fi nepieritoarei m\u0103rturii pe care o depun \u00een fa\u0163a posterit\u0103\u0163ii prin ceea ce reprezint\u0103 ele pentru spiritul rom\u00e2nesc, pentru credin\u0163a, istoria \u015fi \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163a neamului nostru (\u201eS\u0103 ni le \u015ftim! \/ S\u0103 ni le spunem \/ urma\u015filor din fii \u00een fii, \/ a lor porunci \u015fi adev\u0103ruri \/ \u00een veci s\u0103 ne-ard\u0103 tot mai vii<\/strong>.\u201d[54]<\/a>; se observ\u0103 c\u0103, \u00een acest fragment, viu<\/em> \u201eplin de via\u0163\u0103, de vitalitate, de dinamism\u201d, \u201eputernic, intens\u201d se afl\u0103 \u00een pozi\u0163ia sintactic\u0103 de element predicativ suplimentar, iar morfemele tot mai<\/em> au rolul de a indica \u201eintensitatea cresc\u00e2nd\u0103<\/em> [subl. aut.]\u201d[55]<\/a>); cea de-a doua \u2013 \u00eentr-un poem care invit\u0103 la reflec\u0163ie, pre\u0163 de c\u00e2teva \u201emomente printre monumente\u201d, asupra istoriei \u015fi a impactului ei \u00een contemporaneitate (\u201e[…] acele sfinte \/ \u015fi cere\u015fti evenimente, \/ ce, cu c\u00e2t le-acop\u0103r anii, \/ sunt mai vii<\/strong> \/ \u015fi<\/span> mai prezente<\/strong>!\u201d[56]<\/a>; prin asocierea, \u00een coordonare, a celor dou\u0103 adjective-nume predicative negradabile, dar, contextual, sinonime \u2013 \u00eentrebuin\u0163ate la comparativul de superioritate \u2013, expresia poetic\u0103 devine aproape pleonastic\u0103: \u00een ciuda trecerii implacabile a timpului, urmele trecutului d\u0103inuie neobosite, mereu mai proaspete \u015fi mai p\u0103trunz\u0103toare, mai durabile \u015fi mai actuale).<\/p>\n

O situa\u0163ie similar\u0103, reflect\u00e2nd \u201eexprimarea superiorit\u0103\u0163ii<\/em> […] progresive<\/em> [subl. aut.]\u201d[57]<\/a>, unde morfemul mai<\/em> este dublat de marca adverbial\u0103 tot<\/em>, se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een urm\u0103torul fragment: \u201e… Dar v\u00e2nt \u015fi praf \/ tot mai afar\u0103<\/strong> \/ te-alung\u0103, s\u0103 te duci \u00een mun\u0163i\u201d[58]<\/a>; afar\u0103<\/em> (adverb \u00eencadrat \u00een categoria celor \u201ecu con\u0163inut semantic precizat prin el \u00eensu\u015fi\u201d[59]<\/a>, deci care, \u00een mod curent, nu permite varia\u0163ii graduale, \u00eentruc\u00e2t exprim\u0103 o circumstan\u0163\u0103 ce nu poate fi supus\u0103 compara\u0163iei: \u201edincolo de limitele unui spa\u0163iu \u00eenchis sau apropiat\u201d) apare la comparativul de superioritate \u00eentr-o poezie conceput\u0103 \u00een maniera adres\u0103rii directe dinspre eul liric spre Troi\u0163a Maramure\u015fean\u0103<\/em> \u2013 reprezentare a crucii, a \u00eendemnului t\u0103cut la medita\u0163ie \u015fi la rug\u0103ciune, cea care asigur\u0103 nu numai sentimentul demn al supravie\u0163uirii, ci \u015fi miracolul biruin\u0163ei \u00een lupta cu \u00eemprejur\u0103rile neprielnice ale existen\u0163ei pe acest p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

Ideea continu\u0103 \u00een celelalte strofe, culmin\u00e2nd cu finalul poemului \u2013 o secven\u0163\u0103 cu mireasm\u0103 de rug\u0103 st\u0103ruitoare: \u201e… Troi\u0163\u0103 Marmure\u015fean\u0103, \/ nu ne l\u0103sa \/ \u015fi nu te du, \/ r\u0103m\u00e2ne \u0163ara prea orfan\u0103<\/strong> \/ atunci c\u00e2nd ai s\u0103 pleci \u015fi tu.\u201d[60]<\/a> \u00cen versurile citate, adjectivul orfan<\/em>, al c\u0103rui sens lexical \u2013 \u201e(persoan\u0103) care a pierdut un p\u0103rinte sau pe am\u00e2ndoi\u201d; \u201e(prin extensiune) (persoan\u0103) care nu are familie\u201d \u2013 nu e compatibil cu intensitatea \u00een m\u0103suri diferite, puse \u00een eviden\u0163\u0103 prin compara\u0163ie, are form\u0103 de superlativ absolut (construit cu adverbul prea<\/em>, indic\u00e2nd prezen\u0163a \u00een exces a calit\u0103\u0163ii) \u015fi sensurile (secundare) \u201es\u0103rac, s\u0103rman\u201d, \u201elipsit (de ceva)\u201d, \u201esingur, f\u0103r\u0103 protec\u0163ie\u201d: \u00eentr-adev\u0103r, de-a lungul zbuciumatei sale istorii, spiritul rom\u00e2nesc a fost asociat, aproape prin defini\u0163ie, cu cre\u015ftinismul \u015fi cu \u00eensemnele acestuia, f\u0103r\u0103 de care fiin\u0163a noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi-ar fi pierdut, inevitabil, identitatea \u015fi viabilitatea.<\/p>\n

Adjectivul divin<\/em> (cu semnifica\u0163iile \u201eceresc, caracteristic Cerului\u201d, \u201eplin de sfin\u0163enie\u201d, \u201eminunat, \u00eenc\u00e2nt\u0103tor\u201d, \u201euimitor de frumos\u201d) este \u00eentrebuin\u0163at, cu inten\u0163ii expresive, la comparativul de superioritate \u00eentr-un poem cu proiec\u0163ii cosmogonice, consacrat momentului na\u015fterii din nou \u2013 privit\u0103, din perspectiv\u0103 biblic\u0103, drept \u201ecununie\u201d interioar\u0103 (concretizare esen\u0163ial\u0103 a leg\u0103turii bazate pe iubirea jertfitoare reciproc\u0103, \u00een sens spiritual, dintre om \u015fi Dumnezeu) \u2013, atunci c\u00e2nd o fiin\u0163\u0103 uman\u0103 decide, \u00een chip tainic, s\u0103 se \u00eencredin\u0163eze, pentru tot restul vie\u0163ii, \u00een M\u00e2na Creatorului: \u201ePe nicio frunte luminat\u0103 \/ n-ai pus un mai divin<\/strong> \/ s\u0103rut\u201d[61]<\/a>. Ca determinant al aceluia\u015fi substantiv, \u00eent\u00e2lnim \u015fi adjectivul de provenien\u0163\u0103 participial\u0103 nesf\u00e2r\u015fit <\/em>(\u201econtinuu, ne\u00eentrerupt\u201d, \u201enelimitat \u00een timp sau \u00een spa\u0163iu\u201d, \u201eneobosit\u201d), la superlativul relativ de superioritate, \u00een urm\u0103torul fragment din poezia Poarta Sf\u00e2ntului S\u0103rut<\/em>, al c\u0103rei mesaj se fundamenteaz\u0103 pe analogia dintre simbolurile sculpturii br\u00e2ncu\u015fiene \u015fi Golgota \u2013 Poarta S\u0103rutului Dumnezeiesc, garan\u0163ie a tr\u0103irii eterne \u00eempreun\u0103 cu Divinitatea: \u201eAici ne-mbr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 Tat\u0103l cel mai frumos \u015fi mai pl\u0103cut, \/ din cele patru taine-a Crucii, \u00een cel mai nesf\u00e2r\u015fit<\/strong> s\u0103rut.\u201d[62]<\/a><\/p>\n

De re\u0163inut, \u00een volumul Locurile noastre sfinte<\/em>, utilizarea, la superlativul relativ de superioritate, a dou\u0103 adjective antonime contextual (ambele \u2013 derivate cu sufixul -esc<\/em>) \u015fi care, \u00een mod obi\u015fnuit, nu permit gradarea: \u201eO umilin\u0163\u0103-at\u00e2t de-ad\u00e2nc\u0103 \/ pe-un nimb at\u00e2t de-mp\u0103r\u0103tesc<\/span>, \/ c\u00e2ntarea cea mai \u00eengereasc\u0103<\/strong> \/ \u015fi pl\u00e2nsul cel mai omenesc<\/strong>…\u201d[63]<\/a> Aceast\u0103 strof\u0103 creioneaz\u0103, \u00eentr-o aparent\u0103 antinomie, c\u00e2teva note distinctive ale Fecioarei Maria: deplina smerenie \u015fi menirea unic\u0103 de a fi N\u0103sc\u0103toare de Dumnezeu \u2013 arhetip al purit\u0103\u0163ii, \u00een interiorul c\u0103ruia armoniile serafice se \u00eempletesc cu durerile inerente ale firii omului; <\/strong>\u00een versul al doilea din fragmentul citat, adjectivul-epitet (\u00ee)mp\u0103r\u0103tesc<\/em> (aluzie la Maica Domnului, supranumit\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103teasa<\/em> de c\u0103tre Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i ai Bisericii), care desemneaz\u0103 o \u00eensu\u015fire ce nu poate exista \u00een grade diferite, este precedat de un determinant cantitativ nedefinit, legat prin prepozi\u0163ia de<\/em> \u2013 procedeu inclus de unii cercet\u0103tori \u00een categoria construc\u0163iilor echivalente cu superlativul[64]<\/a>.<\/p>\n

*<\/p>\n

Dup\u0103 cum se observ\u0103, \u00een poeziile din cartea intitulat\u0103 Locurile noastre sfinte<\/em>, \u00eentrebuin\u0163area (cu inten\u0163ii stilistice) a variatelor procedee de exprimare a gradelor de compara\u0163ie, \u00een spe\u0163\u0103 a superlativului absolut (mijloace care dep\u0103\u015fesc, uneori, limitele nivelului morfosintactic), genereaz\u0103 asocieri surprinz\u0103toare prin originalitatea lor, contribuind la dezvoltarea expresivit\u0103\u0163ii acestor crea\u0163ii lirice. Pe de alt\u0103 parte, antrenarea adjectivelor negradabile \u00een opozi\u0163iile de intensitate na\u015fte imagini artistice cu un poten\u0163ial afectiv remarcabil, al c\u0103ror efect mizeaz\u0103 pe organizarea inedit\u0103 a elementelor extrase din materialul lexical \u015fi din sistemul gramatical al limbii comune; de altfel, se \u015ftie c\u0103 \u201eun scriitor nu creeaz\u0103 cuvinte, ci face apel la cele existente, dar le folose\u015fte \u00een \u00eembin\u0103ri noi, le exploateaz\u0103 virtualit\u0103\u0163ile ascunse \u015fi le confer\u0103 astfel valori noi\u201d[65]<\/a>.<\/p>\n

Dac\u0103 \u201emesajul poeziei mistico-religioase este existen\u0163a \u00eentru m\u00e2ntuire\u201d[66]<\/a>, atunci, cu certitudine, abord\u0103rile posibile ale unui asemenea tip de text literar nu trebuie s\u0103 ignore analiza gramatical\u0103, \u00eentregit\u0103 de cea stilistic\u0103. Tocmai acest lucru am \u00eencercat s\u0103-l semnal\u0103m, select\u00e2nd, din poeziile incluse \u00een volumul men\u0163ionat, fragmente ce eviden\u0163iaz\u0103 valen\u0163ele conotative ale gradelor de compara\u0163ie \u00een construc\u0163ii prin intermediul c\u0103rora autorul izbute\u015fte s\u0103 contureze un adev\u0103rat periplu al restituirilor necesare, conceput \u00eentr-o viziune proprie, impregnat\u0103 de o deosebit\u0103 for\u0163\u0103 sugestiv\u0103, ca o posibil\u0103 \u201ecarte de vizit\u0103\u201d a reperelor sacre, morale \u015fi culturale cu care spiritul rom\u00e2nesc vine la \u00eent\u00e2lnirea cu civiliza\u0163iile lumii. \u00centr-adev\u0103r, lirica dorzian\u0103 \u00een ansamblu (iar cartea de fa\u0163\u0103 nu constituie o excep\u0163ie) \u00ee\u015fi \u00eenscrie mesajul vizionar \u2013 \u00een mod explicit sau indirect \u2013 pe aceste coordonate perene, centr\u00e2ndu-se pe aspectele generale sau particulare ale rela\u0163iei omului cu Dumnezeu, cu toate implica\u0163iile ei, inclusiv \u00een via\u0163a cotidian\u0103 ori \u00een perspectiva nemuririi: \u201eUn dor de ve\u015fnicie \/ m\u0103-ncearc\u0103-atunci arz\u00e2nd, \/ \u015fi-a\u015fa de grea-mi devine \/ povara firii mele \/ c\u00e2nd fiecare-ntoarce Acas\u0103 \/ aprinz\u00e2nd \/ la geamul unei lacrimi \/ lumina unei stele…\u201d[67]<\/a>; cu alte cuvinte, \u201eNemurirea, \/ de c\u00e2nd \u015ftim, \/ ne-am trezit c\u0103 ne-o suim \/ rost cinstit s\u0103-nve\u015fnicim.\u201d[68]<\/a><\/p>\n

\n

*<\/p>\n

ABREVIERI BIBLIOGRAFICE<\/p>\n

BL = \u201eBulletin linguistique\u201d, Bucure\u015fti \u2013 Paris, I, 1933 \u015f.u.<\/p>\n

CL = \u201eCercet\u0103ri de lingvistic\u0103\u201d, Cluj, I, 1956 \u015f.u.<\/p>\n

DSL = Angela Bidu-Vr\u0103nceanu, Cristina C\u0103l\u0103ra\u015fu, Liliana Ionescu-Rux\u0103ndoiu, Mihaela Manca\u015f, Gabriela Pan\u0103 Dindelegan, Dic\u0163ionar de \u015ftiin\u0163e ale limbii<\/em>, ed. a 2-a, Bucure\u015fti, Nemira & Co, 2005.<\/p>\n

FCLR II = * * *, Formarea cuvintelor \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, volumul al II-lea. Prefixele<\/em>, de Mioara Avram, Elena Carabulea, Fulvia Ciobanu, Florica Fic\u015finescu, Cristina Gherman, Finu\u0163a Hasan, Magdalena Popescu-Marin, Marina R\u0103dulescu, I.\u00a0Rizescu, Laura Vasiliu. Redactori responsabili: Al. Graur \u015fi Mioara Avram, Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1978.<\/p>\n

GA2<\/sub> I = * * *, Gramatica limbii rom\u00e2ne<\/em>, vol. I, edi\u0163ia a II-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, tiraj nou, Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1966.<\/p>\n

GALR I = * * *, Gramatica limbii rom\u00e2ne. I. Cuv\u00e2ntul<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2005.<\/p>\n

GBLR = Gabriela Pan\u0103 Dindelegan (coord.), Gramatica de baz\u0103 a limbii rom\u00e2ne<\/em>, Bucure\u015fti, Univers Enciclopedic Gold, 2010.<\/p>\n

LL = \u201eLimb\u0103 \u015fi literatur\u0103\u201d, Bucure\u015fti, I, 1955 \u015f.u.<\/p>\n

LR = \u201eLimba rom\u00e2n\u0103\u201d, Bucure\u015fti, I, 1952 \u015f.u.<\/p>\n

LRC. FFM = Georgeta Ciompec, Constantin Dominte, Narcisa For\u0103scu, Valeria Gu\u0163u Romalo, Emanuel Vasiliu, sub coordonarea acad. Ion Coteanu, Limba rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103. Fonetica. Fonologia. Morfologia<\/em>, edi\u0163ie revizuit\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Bucure\u015fti, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, 1985.<\/p>\n

SCL = \u201eStudii \u015fi cercet\u0103ri lingvistice\u201d, Bucure\u015fti, I, 1950 \u015f.u.<\/p>\n

SMFC I = * * *, Studii \u015fi materiale privitoare la formarea cuvintelor \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, vol. I. Redactori responsabili: Al. Graur \u015fi Jacques Byck, Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1959.<\/p>\n

StUBB = \u201eStudia Universitatis Babe\u015f-Bolyai. Series Philologica\u201d, Cluj, I, 1956 \u015f.u.<\/p>\n

\n

\n

\n

[1]<\/a> TRAIAN DORZ<\/strong> s-a n\u0103scut la 25 decembrie 1914, \u00een satul R\u00e2turi (azi, Livada Beiu\u015fului), jude\u0163ul Bihor. La v\u00e2rsta de 16 ani, ader\u0103 la \u201eOastea Domnului\u201d, mi\u015fcare religioas\u0103 ini\u0163iat\u0103 de preotul Iosif Trifa la Sibiu \u00een 1923, av\u00e2nd drept scop rena\u015fterea spiritual\u0103 \u201ea Bisericii noastre [Ortodoxe \u2013 n.n. F.\u2011M.B.] \u015fi saltul calitativ moral, cultural \u015fi social, \u00een Hristos, al poporului nostru\u201d (Traian Dorz, Hristos, m\u0103rturia mea<\/em>, Simeria, Editura \u201eTraian Dorz\u201d, 1993, p. 242). De prin 1933 \u00eencepe s\u0103 scrie poezii de factur\u0103 mistic\u0103, pe care le trimite spre publicare la Centrul \u201eOastei Domnului\u201d din Sibiu. \u00cencep\u00e2nd din 1934, Dorz devine colaborator apropiat al preotului Trifa, iar un an mai t\u00e2rziu \u00eei apare primul volum de versuri, intitulat La Golgota<\/em>. Continu\u0103 s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 publice \u00een libertate p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lui 1947, c\u00e2nd este arestat de Securitate. Cu foarte pu\u0163ine \u00eentreruperi, a petrecut 17 ani \u00een \u00eenchisorile comuniste, acuzat fiind pentru apartenen\u0163a sa la mi\u015fcarea \u201eOastea Domnului\u201d (organiza\u0163ie ce fusese scoas\u0103 \u00een afara legii), pentru activitatea intens\u0103 \u015fi bogat\u0103 \u00een cadrul acesteia, pentru implicarea \u00een coordonarea ei la nivel na\u0163ional, pentru scrierea, posesia \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea de materiale religioase neautorizate. \u00cen ciuda condi\u0163iilor de deten\u0163ie, a repetatelor arest\u0103ri, anchete, perchezi\u0163ii, amenin\u0163\u0103ri, amenzi etc., Traian Dorz creeaz\u0103 sute \u015fi mii de poezii, deschiz\u00e2nd lunga serie a C\u00e2nt\u0103rilor Nemuritoare<\/em>; cele mai multe au fost puse pe note \u015fi constituie un veritabil tezaur muzical al asocia\u0163iei \u201eOastea Domnului\u201d, \u00eens\u0103 ele au ajuns s\u0103 fie cunoscute \u015fi de c\u0103tre membrii altor confesiuni cre\u015ftine. \u00cen perioada regimului comunist, volumele sale au putut circula numai sub form\u0103 dactilografiat\u0103 sau copiate de m\u00e2n\u0103, iar o parte dintre poezii au v\u0103zut lumina tiparului \u00een str\u0103in\u0103tate, prin bun\u0103voin\u0163a unor cre\u015ftini care au apreciat talentul creator, spiritul profund religios \u015fi voca\u0163ia de \u201emisionar laic\u201d a acestui poet rom\u00e2n. Traian Dorz a trecut la cele ve\u015fnice la 20 iunie 1989, \u00een localitatea natal\u0103. Dup\u0103 1990, multe dintre scrierile sale (poezii, memorii sau medita\u0163ii) au fost publicate \u00een \u0163ar\u0103, la edituri precum \u201eOastea Domnului\u201d din Sibiu sau \u201eTraian Dorz\u201d din Simeria.<\/p>\n

[2]<\/a> Nu putem preciza cu exactitate anul \u00een care Traian Dorz a finalizat elaborarea acestei c\u0103r\u0163i din urm\u0103toarele considerente: \u00een antologia intitulat\u0103 Din cele mai frumoase poezii<\/em>, cuprinz\u00e2nd c\u00e2teva dintre cele mai valoroase crea\u0163ii lirice ale autorului, alc\u0103tuit\u0103, \u00een clandestinitate, de tinerii s\u0103i colaboratori, atunci c\u00e2nd el \u00eemplinea 70 de ani, \u015fi (re)publicat\u0103 la Simeria, Editura \u201eTraian Dorz\u201d, 2004, la \u00eenceputul sec\u0163iunii care include poemele selectate din Locurile noastre sfinte <\/em>(vezi p. 249), ni se indic\u0103 drept an al \u201eapari\u0163iei\u201d 1987, iar \u00een volumul Traian Dorz, la cap\u0103t de c\u0103l\u0103torie<\/em>, [Simeria], [Editura \u201eTraian Dorz\u201d], [s.a.], p. 24, Ioan Beg men\u0163ioneaz\u0103 faptul c\u0103 poetul \u00eenc\u0103 lucra la aceast\u0103 carte pe la mijlocul lunii noiembrie 1988. Dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea regimului comunist, ea a putut vedea lumina tiparului la Sibiu, \u00een Editura \u201eOastea Domnului\u201d, mai \u00eent\u00e2i \u00een 1995, apoi, la aceea\u015fi editur\u0103, \u00een 2010; la aceast\u0103 a doua edi\u0163ie vom face trimiteri \u00een demersul de fa\u0163\u0103, cu precizarea c\u0103 toate sublinierile din versurile citate ne apar\u0163in.<\/p>\n

[3]<\/a> Vezi, \u00een acest sens, Ana Asandei C\u0103su\u0163\u0103, Percep\u0163ia semnifica\u0163iilor<\/em>, \u00een \u201eOastea Domnului\u201d, XIX (2010), nr. 9, p. 10-11 passim<\/em>.<\/p>\n

[4]<\/a> Pentru aceast\u0103 discu\u0163ie, vezi Ioan Beg, op. cit.<\/em>, p. 96-98.<\/p>\n

[5]<\/a> Traian Dorz, Locurile noastre sfinte<\/em>, edi\u0163ia a II-a, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2010, p. 9.<\/p>\n

[6]<\/a> Ana Asandei C\u0103su\u0163\u0103, op. cit.<\/em>, p. 10.<\/p>\n

[7]<\/a> Gheorghe Precupescu, C\u00e2teva repere biobibliografice<\/em>, \u00een Traian Dorz, Din pragul ve\u015fniciei<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 1999, p. 373.<\/p>\n

[8]<\/a> Traian Dorz, Nemuritoarele comori<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 84.<\/p>\n

[9]<\/a> Idem, ibidem<\/em>, p. 83; vezi \u015fi idem, Aceste ve\u015fnice comori<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 34.<\/p>\n

[10]<\/a> Idem, Acasa mea<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 90-91.<\/p>\n

[11]<\/a> Gheorghe Precupescu, op. cit.<\/em>, p. 373. De altfel, lor li se \u015fi dedic\u0103 aceast\u0103 \u201ecomoar\u0103 de laude la adresa bisericilor str\u0103mo\u015fe\u015fti \u015fi a altor monumente \u015fi datini ale poporului nostru, plin de cea mai cald\u0103 iubire \u015fi \u00een duhul cel ad\u00e2nc al credin\u0163ei noastre cre\u015ftine\u015fti.\u201d (Dumitru St\u0103niloae, \u00een Traian Dorz, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 5): \u201e\u00cenchin, cu cea mai ad\u00e2nc\u0103 iubire \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103, ofranda acestor g\u00e2nduri \u015fi lacrimi ale \u00eentregii mele fiin\u0163e Iubirii \u015fi Jertfei pentru Credin\u0163\u0103 \u015fi Neam a tuturor eroilor, profe\u0163ilor \u015fi martirilor acestor dou\u0103 valori eterne din Neamul nostru, \u00eencep\u00e2nd de la Cel Dint\u00e2i \u015fi p\u00e2n\u0103 la Cel Din Urm\u0103, Care le-a dat \u015fi le-a primit \u00een Numele Lui unic…\u201d (Traian Dorz, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 7).<\/p>\n

[12]<\/a> Aceste controverse sunt semnalate \u00een numeroase lucr\u0103ri de specialitate, dintre care men\u0163ion\u0103m doar c\u00e2teva: Dumitru Irimia, Structura gramatical\u0103 a limbii rom\u00e2ne. Numele \u015fi pronumele. Adverbul<\/em>, Ia\u015fi, Editura Junimea, 1987, p. 111; idem, Gramatica limbii rom\u00e2ne<\/em>, Ia\u015fi, Editura Polirom, 1997, p. 527-528; Lumini\u0163a Hoar\u0163\u0103 C\u0103r\u0103u\u015fu, Probleme de morfologie a limbii rom\u00e2ne<\/em>, Ia\u015fi, Editura Cermi, 2001, p. 50-52; Niculina Iacob, Morfologia limbii rom\u00e2ne<\/em>. Partea I, Suceava, Editura Universit\u0103\u0163ii \u201e\u015etefan cel Mare\u201d, 2002, p. 122-124; Marina R\u0103dulescu, Despre categoria compara\u0163iei \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, \u00een LR, XXXVI (1987), nr. 1, p. 14-28; Gh. D. Trandafir, Aspecte controversate ale categoriei compara\u0163iei \u00een rom\u00e2na contemporan\u0103<\/em>, \u00een LR, XXVI (1977), nr. 1, p. 23-32, studiu reluat \u00een idem, Probleme controversate de gramatic\u0103 a limbii rom\u00e2ne actuale<\/em>, Craiova, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, 1982, p. 13-26; idem, Observa\u0163ii asupra unor puncte de vedere noi despre categoria compara\u0163iei<\/em>, \u00een LR, XXXVII (1988), nr. 2, p. 171-181 etc.; cf. \u015fi Georgeta Ciompec, Morfosintaxa adverbului rom\u00e2nesc. Sincronie \u015fi diacronie<\/em>, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, 1985, p. 134-145.<\/p>\n

[13]<\/a> Aceast\u0103 denumire este considerat\u0103 ca fiind just\u0103 \u00een lucr\u0103ri precum: GALR I, p. 154 \u015f.u.; GBLR, p. 215 \u015f.u.; Barbu B. Berceanu, Sistemul gramatical al limbii rom\u00e2ne (reconsiderare)<\/em>, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, 1971, p. 224 \u015f.u.; Georgeta Ciompec, op. cit.<\/em>, p. 143; Iorgu Iordan, Vladimir Robu, Limba rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, 1978, p. 341-343 \u015fi p. 403-408 passim<\/em> etc.; cf. \u015fi Marcela Manoliu, Asupra categoriei compara\u0163iei din limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, \u00een SCL, XIII (1962), nr. 2, p. 201-214.<\/p>\n

[14]<\/a> Cristina C\u0103l\u0103ra\u015fu, \u00een DSL, p. 520, s.v. superlativ<\/em>; vezi aceea\u015fi idee \u015fi la al\u0163i autori: de pild\u0103, \u00een lucrarea Limba rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103<\/em>, [edi\u0163ia a II-a], Bucure\u015fti, Editura Ministerului \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, 1956, p. 351, Iorgu Iordan specific\u0103 faptul c\u0103 superlativul absolut arat\u0103 c\u0103 \u201eobiectul \u00een discu\u0163ie posed\u0103 \u00eensu\u015firea \u00eentr-un grad superior nu \u00een compara\u0163ie cu alte obiecte care au aceea\u015fi \u00eensu\u015fire, ci \u00een compara\u0163ie cu \u00eensu\u015firea respectiv\u0103 considerat\u0103 sub aspectul ei normal, a\u015fa cum exist\u0103 ea de obicei, la obiectele care o posed\u0103.\u201d; \u00een volumul Probleme controversate de gramatic\u0103 a limbii rom\u00e2ne actuale<\/em>, p. 19, Gh. D. Trandafir precizeaz\u0103 c\u0103, sub raport gramatical, intensitatea unei calit\u0103\u0163i se poate exprima \u015fi \u00een mod absolut, \u201eadic\u0103 evaluat\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi\u201d; Georgeta Ciompec, op. cit.<\/em>, p. 136, men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 superlativul absolut exprim\u0103 \u201eintensitatea maxim\u0103 a \u00eensu\u015firii, privit\u0103 \u00een raport cu ea \u00eens\u0103\u015fi, \u00een sine.\u201d (vezi \u015fi idem, ibidem<\/em>, p. 144).<\/p>\n

[15]<\/a> GALR I, p. 161 (cf. \u015fi idem, ibidem<\/em>, p. 155 \u015fi p. 159); pentru aceast\u0103 problem\u0103, vezi \u015fi GA2 <\/sub>I, p. 128 \u015fi p. 130; Mioara Avram, Gramatica pentru to\u0163i<\/em>, edi\u0163ia a II-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Bucure\u015fti, Editura Humanitas, 1997, p. 124; Grigore Br\u00e2ncu\u015f, Adjectivul. Gradele de compara\u0163ie<\/em>, \u00een Theodor Hristea (coord.), Sinteze de limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, edi\u0163ia a treia rev\u0103zut\u0103 \u015fi din nou \u00eembog\u0103\u0163it\u0103, Bucure\u015fti, Editura Albatros, 1984, p. 223; Niculina Iacob, Morfologia limbii rom\u00e2ne<\/em>. Partea a II-a, Suceava, Editura Universit\u0103\u0163ii \u201e\u015etefan cel Mare\u201d, 2006, p. 376; Gheorghe Pop, Morfologia limbii rom\u00e2ne. Structuri \u015fi sistem<\/em>, Cluj, Editura Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103, 1998, p. 65; Rodica Popescu, Limba rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103. Morfologia adjectivului \u015fi a verbului<\/em>, Tipografia Universit\u0103\u0163ii din Timi\u015foara, 1987 (litografiat), p. 31 etc.<\/p>\n

[16]<\/a> Marina R\u0103dulescu, op. cit.<\/em>, p. 24, precizeaz\u0103 c\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte gradul intensit\u0103\u0163ii maxime, nu trebuie \u00een\u0163eles \u201ec\u0103 superlativul absolut nu ar avea nicio leg\u0103tur\u0103 cu ideea de compara\u0163ie, ci c\u0103 \u00een planul expresiei (gramaticale) superlativul absolut nu este \u00eenso\u0163it de un complement de compara\u0163ie exprimat explicit\u201d, iar \u00een studiul intitulat Observa\u0163ii asupra unor puncte de vedere noi despre categoria compara\u0163iei<\/em>, p. 177, Gh. D. Trandafir arat\u0103 urm\u0103toarele: \u201ePrimul termen al compara\u0163iei este obligatoriu exprimat, iar al doilea se realizeaz\u0103, \u00een general, \u00een unele construc\u0163ii, numite relative<\/em>, rela\u0163ionale<\/em> sau explicite <\/em>[subl. aut.] (comparativul \u015fi superlativul) \u015fi este sub\u00een\u0163eles sau presupus \u00een altele, numite absolute<\/em> sau implicite<\/em> [subl. aut.] (pozitivul \u015fi variante ale comparativului \u015fi superlativului, \u00een special ale superlativului absolut <\/em>[subl. aut.]).\u201d, insist\u00e2nd asupra existen\u0163ei \u201ecompara\u0163iei, explicite sau implicite, la to\u0163i membrii categoriei\u201d (idem, ibidem<\/em>, p. 181); vezi aceea\u015fi idee la Corneliu Dimitriu, Tratat de gramatic\u0103 a limbii rom\u00e2ne. 1. Morfologia<\/em>, Ia\u015fi, Institutul European, 1999, p. 208: \u201eDe obicei, la superlativul absolut pozitiv compara\u0163ia este implicit\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 se exprim\u0103 doar primul termen\u201d; cf. \u00eens\u0103 alte opinii la Valeria Gu\u0163u Romalo, Adjectivul<\/em>, \u00een LRC. FFM, p. 148: superlativul absolut <\/em>\u201epresupune aprecierea intensit\u0103\u0163ii calit\u0103\u0163ii […], dar r\u0103m\u00e2ne \u00een afara compara\u0163iei\u201d, sau la Dumitru Bejan, Gramatica limbii rom\u00e2ne. Compendiu<\/em>, edi\u0163ia a II-a, Cluj, Editura Echinox, 1997, p. 85, unde se men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 la superlativul absolut \u201enu mai este vorba de o compara\u0163ie cu doi termeni. Avem de-a face, de fapt, cu o noncompara\u0163ie, ca la gradul pozitiv.\u201d<\/p>\n

[17]<\/a> Pentru prezentarea variatelor mijloace sintetice sau analitice de redare a ideii de superlativ, vezi, de pild\u0103, GA2<\/sub> I, p. 131-133; GALR I, p. 161-164; GBLR, p. 216-217; Mioara Avram, op. cit.<\/em>, p. 124-127; Grigore Br\u00e2ncu\u015f, Manuela Saramandu, Gramatica limbii rom\u00e2ne<\/em>, vol. I. Morfologia<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Atos, [s.a.], p. 44-46; Rodica Popescu, op. cit.<\/em>, p. 31-38; Gheorghe Pop, op. cit.<\/em>, p. 66; Toma M\u0103ru\u0163\u0103, Ideea de superlativ \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, \u00een LL, I (1955), p. 188-212; Elena Drago\u015f, C\u00e2teva procedee de exprimare a ideii de superlativ \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, \u00een StUBB, VIII (1963), fasc. 2, p. 93-98 etc.; cf. \u015fi Gh. Bulg\u0103r, O problem\u0103 de stilistic\u0103: locu\u0163iuni \u015fi expresii cu valoare de superlativ, construite cu denumiri ale p\u0103r\u0163ilor corpului omenesc<\/em>, \u00een LL, 1972, vol. IV, p. 583-588; Eugen C\u00eempeanu, Contribu\u0163ii la stilistica gradelor de compara\u0163ie<\/em>, \u00een CL, XI (1966), nr. 1, p. 77-89.<\/p>\n

[18]<\/a> Vezi Gh. Bulg\u0103r, op. cit.<\/em>, p. 588.<\/p>\n

[19]<\/a> \u00cen acest sens, \u00een Stilistica limbii rom\u00e2ne<\/em>, edi\u0163ie definitiv\u0103, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, 1975, p. 108, Iorgu Iordan arat\u0103 c\u0103 \u201eimpresia pe care o produce gradul cel mai \u00eenalt al unei calit\u0103\u0163i este totdeauna puternic\u0103, \u015fi de aceea subiectul vorbitor recurge \u00een chip firesc la formula lingvistic\u0103 corespunz\u0103toare st\u0103rii sale suflete\u015fti.\u201d \u015ei Georgeta Ciompec, op. cit.<\/em>, p. 186, aminte\u015fte despre \u201ediversificarea stilistic\u0103 a mijloacelor (gramaticale \u015fi negramaticale) de exprimare a varia\u0163iilor graduale, care opun, pe de o parte, limba literar\u0103, limbii populare, familiare, pe de alt\u0103 parte, exprimarea standard, exprim\u0103rii marcate de afectivitate.\u201d<\/p>\n

[20]<\/a> \u00cen DSL, p. 237, s.v. gradare<\/em>, Gabriela Pan\u0103 Dindelegan precizeaz\u0103 c\u0103 asemenea adverbe sunt ele \u00eensele \u201epurt\u0103toare ale semnifica\u0163iei graduale\u201d.<\/p>\n

[21]<\/a> \u00cen studiul intitulat Structura adverb + de<\/strong> + adjectiv (sau adverb): descriere sintactic\u0103 \u015fi interpretare semantic\u0103<\/em>, ap\u0103rut \u00een SCL, XXXII (1981), nr. 6, p. 593-610, Gabriela Pan\u0103 Dindelegan \u201edetaliaz\u0103 structura sintactic\u0103 a grupului, subliniindu-se specificul lui sintactic \u015fi pozi\u0163ia \u00een sistemul sintactic al rom\u00e2nei actuale.\u201d; autoarea \u201erealizeaz\u0103 interpretarea grupului din punctul de vedere al semanticii cuantific\u0103rii \u015fi dintr-o perspectiv\u0103 pragmatic\u0103.\u201d Structura intereseaz\u0103 \u201enu numai pentru ineditul leg\u0103turii sintactice \u015fi pentru restric\u0163iile de topic\u0103 pe care le comport\u0103, ci \u015fi pentru specificul ei semantic, const\u00e2nd \u00een \u00eencorporarea unei variet\u0103\u0163i de nuan\u0163e \u015fi de mijloace de cuantificare \u015fi de modalizare.\u201d (idem, ibidem<\/em>, p. 593). \u201eElementul comun, pentru aceast\u0103 clas\u0103 numeroas\u0103 \u015fi variat\u0103 semantic, este prezen\u0163a semelor graduale, fie dintr-o zon\u0103 a cantit\u0103\u0163ii, fie a calit\u0103\u0163ii, \u015fi a semelor apreciative, care plaseaz\u0103 to\u0163i ace\u015fti determinan\u0163i \u00eentr-un plan marcat stilistic, al afectivit\u0103\u0163ii, al emotivit\u0103\u0163ii.\u201d (idem, ibidem<\/em>, p. 597).<\/p>\n

[22]<\/a> Pentru clasificarea semantic\u0103 a adverbelor utilizate \u00een asemenea grup\u0103ri, vezi GALR I, p. 162-163; Mioara Avram, op. cit.<\/em>, p. 125; cf. \u015fi Valeria Gu\u0163u Romalo, Adjectivul<\/em>, \u00een LRC. FFM, p. 149: \u201e\u00centre componentele principale ale grupului se constat\u0103 o anumit\u0103 selec\u0163ie semantic\u0103<\/em> [subl. aut.], care limiteaz\u0103 \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 posibilit\u0103\u0163ile de combinare […]; se constat\u0103 de asemeni (sic!) deosebiri privind reparti\u0163ia stilistic\u0103<\/em> [subl. aut.] a adverbelor utilizate \u00een exprimarea \u00abintensit\u0103\u0163ii maxime\u00bb\u201d (limbaj standard, vorbire popular\u0103, argou, registru colocvial etc.).<\/p>\n

[23]<\/a> Gabriela Pan\u0103 Dindelegan, op. cit.<\/em>, p. 596-597, \u00eencadreaz\u0103 adverbele enumerate \u00een categoria determinan\u0163ilor defini\u0163i de evaluare gradual\u0103 superlativ\u0103, marca\u0163i semantic cantitativ-gradual.<\/p>\n

[24]<\/a> Idem, ibidem<\/em>, p. 598.<\/p>\n

[25]<\/a> Traian Dorz, Acasa mea<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 90.<\/p>\n

[26]<\/a> Idem, O, Maica Jertfei<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 100.<\/p>\n

[27]<\/a> Idem, Comori nemuritoare sunt<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 60.<\/p>\n

[28]<\/a> Vezi Gabriela Pan\u0103 Dindelegan, op. cit.<\/em>, p. 602.<\/p>\n

[29]<\/a> Traian Dorz, O, Maica Jertfei<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 100.<\/p>\n

[30]<\/a> Valeria Gu\u0163u Romalo, Adjectivul<\/em>, \u00een LRC. FFM, p. 149.<\/p>\n

[31]<\/a> G. I. Toh\u0103neanu, M\u0103iastra<\/em>, Re\u015fi\u0163a, Editura Timpul, 2000, p. 280-281; \u201eneajungerea limbii cu totul m\u0103 desm\u00e2nt\u0103\u201d \u2013 scria I. Budai-Deleanu \u00een Prolog<\/em> la \u0162iganiada<\/em> (vezi G. I. Toh\u0103neanu, Neajungerea limbii. Comentarii la \u0162iganiada<\/strong> de I. Budai-Deleanu<\/em>, Timi\u015foara, Editura Universit\u0103\u0163ii de Vest, 2001, p. 9 \u015f.u.).<\/p>\n

[32]<\/a> Traian Dorz, Spre-n\u0163elegerea str\u0103bun\u0103<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 108.<\/p>\n

[33]<\/a> Dup\u0103 cum se observ\u0103, unele adverbe de provenien\u0163\u0103 adjectival\u0103 din aceast\u0103 zon\u0103 sunt derivate de la verbe de atitudine subiectiv\u0103 \u2013 o clas\u0103 omogen\u0103 sintactic \u015fi semantic (inclusiv exemplul discutat de noi, mai jos, con\u0163ine un supin adverbializat). \u201eTipul de structur\u0103 este deschis<\/em> [subl. aut.]\u201d, multe alte elemente de tip apreciativ \u201edin aceea\u015fi clas\u0103 sintactico-semantic\u0103 fiind apte de a ap\u0103rea \u00eentr-o organizare sintactic\u0103 identic\u0103\u201d (Gabriela Pan\u0103 Dindelegan, op. cit.<\/em>, p. 599).<\/p>\n

[34]<\/a> Idem, ibidem<\/em>, p. 597; pentru aceast\u0103 problem\u0103, vezi \u015fi J. Byck, \u201eD\u00e9sagr\u00e9able\u201d comme moyen de renforcement<\/em>, \u00een BL, V (1937), p. 43-55; Iorgu Iordan, Stilistica limbii rom\u00e2ne<\/em>, p. 108-109; <\/strong>GA2<\/sub> I, p. 131-132; GALR I, p. 162; Iorgu Iordan, Vladimir Robu, op. cit.<\/em>, p. 408; <\/strong>Grigore <\/strong>Br\u00e2ncu\u015f, Manuela Saramandu, op. cit.<\/em>, p. 45-46; <\/strong>Valeria Gu\u0163u Romalo, Adjectivul<\/em>, \u00een LRC. FFM, p. 149.<\/p>\n

[35]<\/a> \u00cen atari situa\u0163ii, \u201ese re\u0163ine numai sensul intensiv care, din depreciativ, devine laudativ\u201d (Grigore Br\u00e2ncu\u015f, Manuela Saramandu, op. cit.<\/em>, p. 46); vezi \u015fi Iorgu Iordan, Stilistica limbii rom\u00e2ne<\/em>, p. 108: \u201eDesigur c\u0103 se va fi zis a\u015fa mai \u00eent\u00e2i despre \u00eensu\u015firi socotite primejdioase pentru oameni, adic\u0103 despre defecte. Pe urm\u0103 s-a extins procedeul \u015fi la calit\u0103\u0163ile propriu-zise, trec\u00e2ndu-se cu vederea elementul oarecum practic sau moral \u015fi lu\u00e2ndu-se \u00een considerare numai dimensiunile, cantitatea, intensitatea etc. \u00eensu\u015firii.\u201d<\/p>\n

[36]<\/a> Traian Dorz, La Masa<\/em> asta a T\u0103cerii<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 52.<\/p>\n

[37]<\/a> Elena Drago\u015f, op. cit.<\/em>, p. 95; pentru aceast\u0103 problem\u0103, vezi \u015fi GA2<\/sub> I, p. 132; Rodica Popescu, op. cit.<\/em>, p. 33.<\/p>\n

[38]<\/a> Traian Dorz, De n-ai fost pe Retezatul<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 23.<\/p>\n

[39]<\/a> Mihai Eminescu, Proz\u0103 literar\u0103<\/em>. Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Eugen Simion \u015fi Flora \u015euteu. Cu un studiu introductiv de Eugen Simion, Bucure\u015fti, Editura pentru Literatur\u0103, 1964, p. 50.<\/p>\n

[40]<\/a> Traian Dorz, \u00ce\u0163i mul\u0163umesc c\u0103 mi-ai venit<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 92.<\/p>\n

[41]<\/a> Idem, La cei Dou\u0103zeci de Ani<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 109.<\/p>\n

[42]<\/a> Mihai Eminescu, op. cit.<\/em>, p. 23.<\/p>\n

[43]<\/a> Pentru a exprima ideea de intensitate maxim\u0103 \u00een vecin\u0103tatea unui regent nominal, se pot \u00eentrebuin\u0163a \u015fi \u201em\u0103rci lexicale realizate ca substantive adverbializate, care fac parte din expresii cvasifixe\u201d (GBLR, p. 217), gener\u00e2nd figuri de stil situate la grani\u0163a dintre compara\u0163ie \u015fi metafor\u0103 (vezi Dumitru Irimia, Structura stilistic\u0103 a limbii rom\u00e2ne contemporane<\/em>, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, 1986, p. 38). De exemplu, \u00een versurile: \u201ePlug cu boi \/ \u00een brazde r\u00e2u<\/strong> \/ ne-a dat holde p\u00e2n\u0103-n br\u00e2u \/ \u015fi-a \u0163inut \u0163ara de gr\u00e2u.\u201d (Traian Dorz, Nemurirea…<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 32), asocierea nominalului adverbializat r\u00e2u<\/em> cu substantivul brazde<\/em>, \u00eentr-o structur\u0103 la origine comparativ\u0103 (\u201ebrazde multe<\/span> [care curg] ca un r\u00e2u<\/span>, cre\u00e2nd impresia de unduire continu\u0103, similar\u0103 valurilor\u201d) faciliteaz\u0103 amplificarea valen\u0163elor expresive \u00een imagini artistice inedite.<\/p>\n

[44]<\/a> \u00cen studiul intitulat Prefixele superlative \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, ap\u0103rut \u00een SMFC I, p. 29-50, Rodica Oche\u015feanu arat\u0103 c\u0103 folosirea unor asemenea afixe \u201er\u0103spunde necesit\u0103\u0163ii de a reda c\u00e2t mai expresiv impresiile pe care le produce asupra oamenilor o calitate oarecare.\u201d (idem, ibidem<\/em>, p. 48).<\/p>\n

[45]<\/a> Cf. GALR I, p. 164: \u201eProcedeul se situeaz\u0103 la limita dintre morfologie \u015fi vocabular. Derivatele […] respective nu sunt \u00eens\u0103 forme de superlativ ale cuv\u00e2ntului de baz\u0103, ci reprezint\u0103 cuvinte noi, a c\u0103ror semnifica\u0163ie cuprinde tr\u0103s\u0103tura \u00absuperlativ\u00bb\u201d \u015fi care sunt \u00eenregistrate ca atare \u00een dic\u0163ionare (vezi aceea\u015fi idee la Mioara Avram, op. cit.<\/em>, p. 125).<\/p>\n

[46]<\/a> Prefixul prea-<\/em> apare frecvent cu aceast\u0103 func\u0163ie \u00een limba veche a primelor texte rom\u00e2ne\u015fti, marc\u00e2nd mai expresiv treapta extrem\u0103 a unei calit\u0103\u0163i, adic\u0103 faptul c\u0103 s-a trecut dincolo de limita obi\u015fnuit\u0103 a acesteia. Derivatele cu prea-<\/em> sunt, \u00een special, adjective (adesea substantivizate): prea<\/em><\/strong>bun<\/em>, prea<\/em><\/strong>cinstit<\/em>, prea<\/em><\/strong>cucernic<\/em>, prea<\/em><\/strong>curat<\/em>, prea<\/em><\/strong>cuvios<\/em>, prea<\/em><\/strong>fericit<\/em>, prea<\/em><\/strong>iubit<\/em>, prea<\/em><\/strong>\u00eenalt<\/em>, prea<\/em><\/strong>\u00een\u0103l\u0163at<\/em>, prea<\/em><\/strong>\u00een\u0163elept<\/em>, prea<\/em><\/strong>l\u0103udat<\/em>, prea<\/em><\/strong>luminat<\/em>, prea<\/em><\/strong>milostiv<\/em>, prea<\/em><\/strong>plecat<\/em>, prea<\/em><\/strong>puternic<\/em>, prea<\/em><\/strong>sf\u00e2nt<\/em>, prea<\/em><\/strong>sl\u0103vit<\/em> etc. De\u015fi a fost, \u00een trecut, un prefix foarte productiv, prea- <\/em>se \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 rar (cu caracter livresc) \u00een rom\u00e2na contemporan\u0103 \u015fi se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een derivate specifice mai ales terminologiei biserice\u015fti, ca atribute date preo\u0163ilor sau c\u0103lug\u0103rilor, ca epitete (de obicei, \u00een vocativ) conferite Maicii Domnului sau unor sfin\u0163i; asemenea forma\u0163ii circul\u0103 \u015fi \u00een diferite produc\u0163ii populare (cum sunt, de pild\u0103, basmele), \u00een stilul arhaizant al literaturii artistice (vezi, \u00een romanele istorice, titlurile date unor \u00eemp\u0103ra\u0163i sau unor domnitori) \u015fi \u00een limbajul poetic. Pentru aspecte privind originea controversat\u0103 a prefixului rom\u00e2nesc prea-<\/em> \u015fi pentru prezentarea detaliat\u0103 a situa\u0163iilor \u00een care se utilizeaz\u0103 acesta, vezi I. Rizescu, Prefixul<\/em> pre-<\/em><\/strong> \u00een<\/em> limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, \u00een SMFC I, p. 5-16; Rodica Oche\u015feanu, Prefixele superlative \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, \u00een SMFC I, \u00een special p. 32-36; I. Rizescu, Pre- <\/em><\/strong>(pri-<\/strong>, pr\u0103-1<\/sub><\/strong>, pe-<\/strong>), prea-<\/strong><\/em>, \u00een FCLR II, p. 192-198.<\/p>\n

[47]<\/a> Traian Dorz, Jertf\u0103 de la Vladimiri<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 27.<\/p>\n

[48]<\/a> Idem, \u00ce\u0163i mul\u0163umesc c\u0103 mi-ai venit<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 92; \u00eentr-o alt\u0103 variant\u0103 a poeziei, ap\u0103rut\u0103 \u00een idem, C\u00e2ntarea Biruin\u0163ei<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2007, p. 103, fragmentul citat arat\u0103 astfel: \u201eTat\u0103l nostru Cel Iubit<\/strong>\u201d (adjectivul subliniat este \u00eenso\u0163it, de data aceasta, de morfemul cel<\/em>, <\/em>ca \u201emarc\u0103 suplimentar\u0103 de individualizare\u201d \u2013 GALR I, p. 246).<\/p>\n

[49]<\/a> Traian Dorz, O, Maica Jertfei<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 100.<\/p>\n

[50]<\/a> Vezi GALR I, p. 161; Dumitru Irimia, Structura gramatical\u0103 a limbii rom\u00e2ne. Numele \u015fi pronumele. Adverbul<\/em>, p. 108.<\/p>\n

[51]<\/a> Traian Dorz, Dac\u0103 n-a\u0163i fost la Cetatea<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 44.<\/p>\n

[52]<\/a> Pentru aceast\u0103 problem\u0103, vezi, de pild\u0103, GA2<\/sub> I, p. 133; GALR I, p. 164-165; <\/strong>GBLR, p. 220; Mioara Avram, op. cit.<\/em>, p. 126-128; Grigore Br\u00e2ncu\u015f, Manuela Saramandu, op. cit.<\/em>, p. 47; Gh. Constantinescu-Dobridor, Morfologia limbii rom\u00e2ne<\/em>, edi\u0163ie rev\u0103zut\u0103 \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103, Bucure\u015fti, Editura Vox, 1996, p. 95-96; Corneliu Dimitriu, op. cit.<\/em>, p. 212-215; Dumitru Irimia, Gramatica limbii rom\u00e2ne<\/em>, p. 92 etc.<\/p>\n

[53]<\/a> Iorgu Iordan, Vladimir Robu, op. cit.<\/em>, p. 405.<\/p>\n

[54]<\/a> Traian Dorz, Locurile noastre sfinte<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 4.<\/p>\n

[55]<\/a> Iorgu Iordan, Vladimir Robu, op. cit.<\/em>, p. 343.<\/p>\n

[56]<\/a> Traian Dorz, Face\u0163i-v\u0103 timp s\u0103 merge\u0163i!<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 13.<\/p>\n

[57]<\/a> Gheorghe Pop, op. cit.<\/em>, p. 70.<\/p>\n

[58]<\/a> Traian Dorz, Troi\u0163\u0103 Maramure\u015fean\u0103<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 104.<\/p>\n

[59]<\/a> Iorgu Iordan, Valeria Gu\u0163u Romalo, Alexandru Niculescu, Structura morfologic\u0103 a limbii rom\u00e2ne contemporane<\/em>, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, 1967, p. 271. De altfel, lucr\u0103rile de gramatic\u0103 nu includ adverbul afar\u0103<\/em> \u00een categoria celor ce \u201eexprim\u0103 circumstan\u0163e relative, adic\u0103 intervale sau puncte \u015fi momente care, obiectiv, pot fi mai extinse sau mai pu\u0163in extinse, mai apropiate sau mai dep\u0103rtate\u201d (Georgeta Ciompec, Adverbul. Compara\u0163ia adverbial\u0103<\/em>, \u00een LRC. FFM, p. 251); cf. \u00eens\u0103 Dumitru <\/strong>Bejan, op. cit.<\/em>, p. 244, unde afar\u0103<\/em> este considerat ca f\u0103c\u00e2nd parte din clasa adverbelor de loc susceptibile de gradare.<\/p>\n

[60]<\/a> Traian Dorz, Troi\u0163\u0103 Maramure\u015fean\u0103<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 104.<\/p>\n

[61]<\/a> Idem, Ce cununie str\u0103lucit\u0103<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 71.<\/p>\n

[62]<\/a> Idem, Poarta Sf\u00e2ntului S\u0103rut<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 63.<\/p>\n

[63]<\/a> Idem, O, Maica Jertfei<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 100.<\/p>\n

[64]<\/a> Vezi GALR I, p. 163; Toma M\u0103ru\u0163\u0103, op. cit.<\/em>, p. 200; cf. \u015fi Gabriela Pan\u0103 Dindelegan, op. cit.<\/em>, p. 604-605.<\/p>\n

[65]<\/a> \u015etefan Munteanu, Studii de lingvistic\u0103 \u015fi stilistic\u0103<\/em>, Pite\u015fti, Editura Pygmalion, 1998, p. 132.<\/p>\n

[66]<\/a> Eugen Dorcescu, Poezia mistico-religioas\u0103. Structur\u0103 \u015fi interpretare<\/em>, \u00een \u201eReflex\u201d, VII (2006), nr. 7-8-9, p. 42.<\/p>\n

[67]<\/a> Traian Dorz, \u00cemi place c\u00e2teodat\u0103<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 81.<\/p>\n

[68]<\/a> Idem, Nemurirea…<\/em>, \u00een idem, Locurile noastre sfinte<\/em>, p. 32.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

FLORINA-MARIA B\u0102CIL\u0102, Universitatea de Vest din Timi\u015foara Volumul intitulat Locurile noastre sfinte se \u00eenscrie, cronologic, \u00een r\u00e2ndul lucr\u0103rilor pe care Traian Dorz[1] le-a elaborat spre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii[2]. Dup\u0103 ce, \u00een diverse ocazii, vizitase \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u0163iva dintre apropia\u0163ii s\u0103i o serie de monumente \u015fi locuri importante din \u0163ar\u0103, autorul \u2013 profund marcat de admirabilele (re)\u00eent\u00e2lniri <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-6895","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6895","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6895"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6895\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6895"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6895"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6895"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}