{"id":6980,"date":"2011-07-12T14:47:42","date_gmt":"2011-07-12T17:47:42","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=6980"},"modified":"2011-07-12T16:47:23","modified_gmt":"2011-07-12T19:47:23","slug":"substantivul-nehotar-in-lirica-lui-traian-dorz1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/substantivul-nehotar-in-lirica-lui-traian-dorz1\/","title":{"rendered":"Substantivul NEHOTAR \u00een lirica lui TRAIAN DORZ[1]"},"content":{"rendered":"

FLORINA-MARIA B\u0102CIL\u0102, Universitatea de Vest din Timi\u015foara<\/strong><\/p>\n

A accepta o provocare \u00eenseamn\u0103, \u00eenainte de toate, a p\u0103\u015fi de bun\u0103voie, asum\u00e2ndu-\u0163i orice risc, pe un t\u0103r\u00e2m incitant, cu c\u00e2t mai pu\u0163in cunoscut, cu at\u00e2t mai fascinant. Nu altfel stau lucrurile c\u00e2nd provocarea care \u00ee\u0163i st\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 se refer\u0103 la interpretarea limbajului unui poet. Dar acest demers presupune, pe l\u00e2ng\u0103 altele, o \u00eencercare de p\u0103trundere \u00een universul de semnifica\u0163ii al crea\u0163iei lirice dinspre expresie: prin limbaj, poe\u0163ii redescoper\u0103 pitorescul limbii, (re)creeaz\u0103 pun\u0163i de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre complexul sonor al cuvintelor \u015fi semantica acestora. C\u0103ci, oric\u00e2t de bogat ar fi vocabularul unei limbi \u015fi oric\u00e2t de bine l-ar st\u0103p\u00e2ni, ei pl\u0103smuiesc cuvinte \u015fi sensuri noi, folosind cele mai variate mijloace \u015fi demonstr\u00e2nd, astfel, neb\u0103nuitele virtu\u0163i expresive ale limbajului poetic[2]<\/a>.<\/p>\n

Totodat\u0103, \u00een limba literar\u0103 (\u015fi, \u00een special, \u00een poezie), ceea ce este individual din punct de vedere lingvistic (\u00een sensul elementelor sau al \u00eembin\u0103rilor inedite) reprezint\u0103 o abatere voit\u0103 de la norma comun\u0103 \u015fi determinat\u0103 de inten\u0163ia estetic\u0103 a scriitorului, adic\u0103 de \u201eo modalitate specific\u0103 de g\u00e2ndire artistic\u0103 situat\u0103 dincolo de comunicarea uzual\u0103 \u015fi integrat\u0103 \u00eentr-o structur\u0103 stilistic\u0103.\u201d[3]<\/a> Pe de alt\u0103 parte, receptarea textului beletristic nu este cu nimic stingherit\u0103 dac\u0103 inova\u0163iile lexicale nu contrazic spiritul limbii, considerat\u0103 drept un organism viu, \u00een continu\u0103 \u00eennoire. \u015ei, dac\u0103 fonologia, morfologia ori sintaxa nu tolereaz\u0103 devieri prea mari, semantica este deschis\u0103 mai pregnant infuziei de nou pe care poe\u0163ii o aduc \u00een operele lor, cre\u00e2ndu-\u015fi propriile modalit\u0103\u0163i de expresie \u015fi \u00eembog\u0103\u0163ind limba cu \u00eembin\u0103ri nea\u015fteptate, dar fire\u015fti, unele devenite memorabile[4]<\/a>.<\/p>\n

\u00cen procesul form\u0103rii cuvintelor \u00een lexicul poetic, abaterea se produce numai \u00een cazurile \u00een care noua crea\u0163ie nu respect\u0103 normele de derivare ale limbii, regulile privind valoarea semantic\u0103 \u015fi gramatical\u0103 a afixului, precum \u015fi caracteristicile morfologice ale lexemelor de la tema c\u0103rora se face derivarea. A\u015fa-numitele crea\u0163ii lexicale proprii, pl\u0103smuite potrivit cu sistemul form\u0103rii cuvintelor rom\u00e2ne\u015fti, restituite limbii \u00eentr-o form\u0103 personal\u0103, individual\u0103, prin opera artistic\u0103, nasc sentimentul profund al nout\u0103\u0163ii \u00een organizarea, structurarea \u015fi asocierea elementelor extrase din materialul lexico-gramatical al limbii comune, ilustr\u00e2nd valen\u0163ele creative ale vocabularului \u015fi \u00eennoindu-l cu termeni deriva\u0163i, care, \u00een limba literaturii, se afl\u0103 \u00eentr-o rela\u0163ie indestructibil\u0103, prin natura complexului lor sonor, cu sensul.<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Astfel, \u00een cadrul clasei de afixe ale rom\u00e2nei, prefixele de negare formeaz\u0103 o categorie aparte, a c\u0103rei caracteristic\u0103 o constituie marcarea opozi\u0163iei negativ \/ pozitiv. Pe plan morfologic, acestea fac parte din sistemul deriv\u0103rii, iar pe plan semantic \u2013 din acela al antonimiei.<\/p>\n

De origine slav\u0103, foarte r\u0103sp\u00e2ndit \u00een toate epocile de dezvoltare a limbii noastre \u015fi \u00een toate stilurile, ne-<\/em> este cel mai frecvent \u015fi mai productiv prefix de negare \u00een rom\u00e2n\u0103, cu o complexitate semantic\u0103 demn\u0103 de semnalat (motiv pentru care s-a \u015fi bucurat de o aten\u0163ie special\u0103 din partea cercet\u0103torilor[5]<\/a>), \u00eent\u00e2lnindu-se, de obicei, la formarea cuplurilor antonimice alc\u0103tuite dintr-un termen pozitiv \u015fi unul negativ derivat \u2013 mijlocul cel mai des utilizat pentru realizarea antonimiei \u00een limba rom\u00e2n\u0103, pornind de la aceea\u015fi r\u0103d\u0103cin\u0103. Ne-<\/em> fie exprim\u0103 nega\u0163ia propriu-zis\u0103, opozi\u0163ia (total\u0103 sau par\u0163ial\u0103), contrariul (ne<\/em><\/strong>l\u0103murit<\/em>, ne<\/em><\/strong>mul\u0163umit<\/em>, ne<\/em><\/strong>copt<\/em>, ne<\/em><\/strong>fiert<\/em>, ne<\/em><\/strong>fript<\/em> etc.), fie confer\u0103 o valoare privativ\u0103 derivatelor, mai ales \u00een cazul substantivelor abstracte, red\u00e2nd lipsa, absen\u0163a, insuficien\u0163a no\u0163iunii exprimate de baz\u0103 (ne<\/em><\/strong>adev\u0103r<\/em>, ne<\/em><\/strong>ast\u00e2mp\u0103r<\/em>, ne<\/em><\/strong>cur\u0103\u0163ie<\/em>, ne<\/em><\/strong>cuviin\u0163\u0103<\/em>, ne<\/em><\/strong>pl\u0103cere<\/em>, ne<\/em><\/strong>somn<\/em>, ne<\/em><\/strong>\u015ftiin\u0163\u0103<\/em> etc.). Func\u0163ia fundamental\u0103 a lui ne-<\/em> este deci aceea de a nega con\u0163inutul semantic al bazelor c\u0103rora li se ata\u015feaz\u0103, form\u00e2nd cuvinte cu valoare negativ\u0103 \u00een raport cu no\u0163iunile pozitive corespunz\u0103toare[6]<\/a>.<\/p>\n

\u00cen multe contexte, o calitate a forma\u0163iilor cu prefixul ne-<\/em> n-o reprezint\u0103 \u00eens\u0103 \u2013 din punct de vedere stilistic \u2013 numai negarea cuv\u00e2ntului de baz\u0103, ci ele sunt marcate expresiv \u015fi datorit\u0103 faptului c\u0103, \u00een structura lor, con\u0163in pozitivul din care au fost alc\u0103tuite, \u00eel neag\u0103, exprim\u00e2ndu-l[7]<\/a>.<\/p>\n

Derivatele cu ne-<\/em> apar\u0163in unui num\u0103r mare de clase lexico-gramaticale: astfel, potrivit cu structura limbii rom\u00e2ne, aproape orice substantiv sau adjectiv poate da na\u015ftere unui cuv\u00e2nt nou cu ajutorul prefixului \u00een discu\u0163ie; pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, ne-<\/em> \u201ecreeaz\u0103 forma\u0163ii nestabile care, \u00een corela\u0163ie cu corespondentul pozitiv, alc\u0103tuiesc construc\u0163ii expresive\u201d[8]<\/a>. A\u015fadar, sub aspect logic, posibilitatea de a crea cuvinte noi prin prefixare cu ne-<\/em> apare teoretic nelimitat\u0103[9]<\/a>, \u00eentruc\u00e2t \u201econ\u0163inutul oric\u0103rui termen poate admite logic negarea lui prin simpl\u0103 absen\u0163\u0103<\/strong> [subl. aut.].\u201d[10]<\/a><\/p>\n

Marea productivitate a lui ne-<\/em> \u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi complexitatea semantico-stilistic\u0103 a acestuia permit, \u00eendeosebi \u00een poezia actual\u0103, realizarea unor crea\u0163ii personale ad hoc, extrem de sugestive. Ne referim la ata\u015farea prefixului ne-<\/em> unor substantive concrete care, \u00een limbajul curent, nu au corespondent antonimic. Din punct de vedere strict lingvistic, fenomenul nu reprezint\u0103 o abatere de la regulile generale ale form\u0103rii cuvintelor, unui anumit lexem put\u00e2ndu-i-se ad\u0103uga, pentru marcarea nega\u0163iei, prefixul men\u0163ionat. \u00cen lirica modern\u0103, s-a l\u0103rgit c\u00e2mpul de \u00eentrebuin\u0163are a acestui afix, care \u00ee\u015fi consolideaz\u0103, astfel, statutul semantic prin cel stilistic. De altfel, \u00een stilul poetic, derivatele negative nu au, de cele mai multe ori, un echivalent lexical: aceste antonime, rod al crea\u0163iei poe\u0163ilor, sunt \u00eentrebuin\u0163ate \u00een structuri inedite, se abat de la uz, situ\u00e2ndu-se dincolo de rigorile normei, pe care autorii le \u00eencalc\u0103 deliberat pentru a ob\u0163ine un maximum de efect expresiv, ilustr\u00e2nd disponibilit\u0103\u0163ile uluitoare ale derivatelor respective.<\/p>\n

Dup\u0103 cum se \u015ftie, \u00eenainte ca Nichita St\u0103nescu s\u0103-\u015fi fi publicat celebrele Necuvinte<\/em>, Lucian Blaga avea s\u0103 pl\u0103smuiasc\u0103 substantivul necuv\u00e2nt<\/em> (care nu este sinonim perfect cu t\u0103cere<\/em>!), \u00eentrebuin\u0163\u00e2ndu-l \u00een poemul Ulise<\/em> \u2013 \u201epovestea\u201d eroului grec care, \u00eentors \u00een Itaca, istovit de \u00eendelungile-i r\u0103t\u0103ciri pe ape, contempl\u0103 vastele \u00eentinderi marine: \u201eDar pe liman ce bine-i \/ s\u0103 st\u0103m \u00een necuv\u00e2nt<\/strong> <\/em>\u2013 \/ \u015fi, f\u0103r\u0103 de-amintire \/ \u015fi ca de subt p\u0103m\u00e2nt, \/ s-auzi, \u00een ce t\u0103cere \/ cu zumzete de roi, \/ frumse\u0163ea \u015fi cu moartea \/ lucreaz\u0103 peste noi.\u201d[11]<\/a> Dar Nichita St\u0103nescu este poetul care se desfat\u0103 \u00een acest me\u015fte\u015fug: termeni precum ne<\/em><\/strong>auz<\/em>, ne<\/em><\/strong>foc<\/em>, <\/em>ne<\/em><\/strong>fum<\/em>, <\/em>ne<\/em><\/strong>gust<\/em>, ne<\/em><\/strong>iubire<\/em>, <\/em>ne<\/em><\/strong>mare<\/em>, ne<\/em><\/strong>miros<\/em>, ne<\/em><\/strong>pe\u015fte<\/em>, <\/em>ne<\/em><\/strong>piatr\u0103<\/em>, ne<\/em><\/strong>v\u0103z<\/em> etc. apar \u00een crea\u0163iile sale lirice cu o frecven\u0163\u0103 neobi\u015fnuit\u0103, justificat\u0103 din punct de vedere artistic[12]<\/a>.<\/p>\n

\u00cen registrul popular \u015fi familiar, \u00een construc\u0163ii spontane, ne-<\/em> se poate ata\u015fa la aproape toate categoriile de cuvinte: substantive concrete, adjective, chiar adverbe care, de obicei, resping o asemenea prefixare primesc, totu\u015fi, afixul \u00een construc\u0163ii \u00een care stau l\u00e2ng\u0103 cuv\u00e2ntul de baz\u0103 (de tipul \u201eDragostea \u015fi b\u0103utura fac din om<\/span> ne<\/em><\/strong>om<\/strong>.\u201d). \u00cen context, membrii unei perechi antonimice se \u00eent\u00e2lnesc, adesea, \u00een opozi\u0163ie direct\u0103, \u00een vecin\u0103t\u0103\u0163i imediate; forma\u0163ii ocazionale sunt integrate, de regul\u0103, \u00een formule cu sintagme binare, \u00een care derivatele negative, nu foarte numeroase, se al\u0103tur\u0103 bazei, form\u00e2nd o unitate antonimic\u0103 expresiv\u0103 \u00eempreun\u0103 cu acest termen pozitiv, reluat dintr-un enun\u0163 anterior. De remarcat, \u00een treac\u0103t, tendin\u0163a puternic\u0103 spre generalizare, abstractizare \u015fi totalizare: nu se mai opun dou\u0103 no\u0163iuni legate printr-o tr\u0103s\u0103tur\u0103 comun\u0103, ci o no\u0163iune, un cuv\u00e2nt se rela\u0163ioneaz\u0103, prin opozi\u0163ie, cu \u00eentregul univers (de exemplu, necuv\u00e2nt<\/em> \u00eenseamn\u0103 \u015fi se opune lui tot<\/em> ce nu este cuv\u00e2nt<\/em>).<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Am ar\u0103tat mai sus c\u0103, \u00een limbajul poetic actual, derivatele cu ne-<\/em> m\u0103resc considerabil num\u0103rul seriilor antonimice realizate ca opozi\u0163ii semantice privative. Pe l\u00e2ng\u0103 cuvintele prefixate cu ne-<\/em> care se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-un model existent \u00een limb\u0103, apar altele, numeroase, care nu respect\u0103 schema comun\u0103, de\u015fi sunt create \u00een aceea\u015fi manier\u0103. \u201eAbaterea\u201d \u00een formarea lor se realizeaz\u0103 prin simpla dep\u0103\u015fire a unei norme semantice \u00een special \u00een cazul substantivelor (cuv\u00e2ntul de baz\u0103 nu este totdeauna un abstract al calit\u0103\u0163ii).<\/p>\n

De pild\u0103, substantivul concret hotar<\/em> nu accept\u0103, \u00een mod curent, o eventual\u0103 derivare cu prefixul negativ ne-<\/em>, care se ata\u015feaz\u0103, frecvent, unui adjectiv (calificativ sau provenit din participiu), unui verb ori unui termen abstract din punct de vedere semantic, pentru a indica o valoare negativ\u0103, un antonim al acestuia. \u00cen lirica lui Traian Dorz, am identificat \u00eens\u0103 13 ocuren\u0163e ale derivatului (oarecum atipic) nehotar<\/em>[13]<\/a> < ne-<\/em> + hotar<\/em>, termen de origine maghiar\u0103 (< magh. hat\u00e1r <\/em>\u201egrani\u0163\u0103\u201d, \u201e\u0163inut\u201d[14]<\/a>), glosat \u00een dic\u0163ionare astfel: \u201elinie de demarca\u0163ie care desparte o proprietate, o mo\u015fie, o a\u015fezare, un sat sau un ora\u015f de altul\u201d; \u201elinie de demarca\u0163ie care desparte o \u0163ar\u0103 de alta; frontier\u0103, grani\u0163\u0103\u201d[15]<\/a>. Toate lucr\u0103rile lexicografice indic\u0103 drept sinonime (figurate) substantivele limit\u0103<\/em>, margine<\/em>, cap\u0103t<\/em>, sf\u00e2r\u015fit<\/em>; a\u015fadar, semantismul lui nehotar<\/em> implic\u0103 nem\u0103rginirea, lipsa oric\u0103ror limite, altfel spus, negarea lor.<\/p>\n

Acesta este \u015fi cazul unei structuri dintr-o poezie dorzian\u0103 dedicat\u0103 atributelor de esen\u0163\u0103 divin\u0103 ale lui Iisus Hristos \u015fi transform\u0103rilor uimitoare pe care El le aduce \u015fi ast\u0103zi \u00een via\u0163a celor ce-L urmeaz\u0103: \u201eTu-mi<\/span> e\u015fti nehotar<\/strong> iubirii<\/span>, \/ neclintire-ncredin\u0163\u0103rii, \/ ad\u00e2ncime-n\u0163elepciunii \/ \u015fi r\u0103splat\u0103 ascult\u0103rii\u201d (CDr 171, Tu-mi \u00eenl\u0103turi \u00eendoiala<\/em>[16]<\/a>). Fragmentul citat se constituie, \u00een fapt, ca o veritabil\u0103 defini\u0163ie a Divinit\u0103\u0163ii[17]<\/a>, realizat\u0103 prin intermediul unei construc\u0163ii cu dativul adnominal[18]<\/a> \u015fi cu cel posesiv (= \u201eTu e\u015fti nehotarul<\/strong> iubirii<\/span> mele<\/em>\u201d); \u00eentr-adev\u0103r, Dumnezeu este Acela Care, prin infinita Sa dragoste pentru omenire, ne poate ajuta s\u0103 dep\u0103\u015fim grani\u0163ele fire\u015fti ale iubirii[19]<\/a>, ale n\u0103dejdii \u015fi ale supunerii, ale priceperii depline, s\u0103 atingem treapta superioar\u0103 a dragostei cre\u015ftine, de tip agape<\/em>, ce presupune, \u00een mod obligatoriu, o generozitate f\u0103r\u0103 repro\u015furi, o bun\u0103voin\u0163\u0103 inegalabil\u0103, atotcuprinz\u0103toare, izvor\u00e2t\u0103 dintr-o inim\u0103 care, pur \u015fi simplu, nu caut\u0103 niciodat\u0103 altceva dec\u00e2t binele suprem al celuilalt, indiferent dac\u0103 acesta merit\u0103 sau nu s\u0103 fie iubit, deci independent de ceea ce face sau de ceea ce este el (cf. Matei<\/em> 5:43-45). \u00cencununare a tuturor tr\u0103irilor l\u0103untrice binecuv\u00e2ntate, iubirea jertfitoare reprezint\u0103 condi\u0163ia sine qua non a miracolului vie\u0163ii: \u201ePrin toat\u0103 existen\u0163a ne-ai ar\u0103tat iubirea<\/span>, \/ \u00een mii \u015fi mii de feluri v\u0103dind acela\u015fi har, \/ \u2013 ci n-am putut s\u0103-i credem at\u00e2t nem\u0103rginirea<\/strong> \/ ca-n Clipa-cea-etern\u0103 a Jertfei, pe Calvar.\u201d (CNem 174, S-au dus, pierind, milenii<\/em>; de semnalat, \u00een text, prezen\u0163a unui alt derivat cu ne-<\/em>, care genereaz\u0103 efecte stilistice similare).<\/p>\n

Alteori, pentru acelea\u015fi valen\u0163e semantice legate de absen\u0163a limitelor \u00een iubire, ca tr\u0103s\u0103tur\u0103 definitorie a lui Dumnezeu (cf. \u201eNemarginea<\/strong> Iubirii<\/span>\u201d \u2013 CA 149, Adev\u0103rul, Legea Firii<\/em> \u2013 sau versetele biblice din I Ioan<\/em> 4:8, 16) \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, a celor credincio\u015fi (\u201eVino, lacrim\u0103,-n privirea \/ ce-o ar\u0103t spre dragii mei, \/ tu le spui nem\u0103rginirea<\/strong> \/ dragostei<\/span> ce-o am spre ei.\u201d \u2013 CCn\u0163 133, Vino, lacrim\u0103, cu mine<\/em>), autorul \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 fie forma\u0163ii cu prefixul ne-<\/em> din aceast\u0103 sfer\u0103 (ne<\/em><\/strong>margine<\/em>, ne<\/em><\/strong>m\u0103rginire<\/em>), fie locu\u0163iunea (adjectival\u0103 \/ adverbial\u0103) f\u0103r\u0103 (de) hotar<\/em> \u201e(\u00een chip) nesf\u00e2r\u015fit, nem\u0103rginit\u201d: \u201eTu treci prin Timp topindu-l \u015fi-aripa Ta de har \/ m\u0103 nal\u0163\u0103-n armonia ce arde \u015fi vibreaz\u0103, \/ iar c\u00e2nd din nou m\u0103-ntoarce o<\/span> f\u0103r\u0103 de hotar<\/strong> \/ iubire<\/span> de prin toate mai cald m\u0103-mbr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103.\u201d <\/em>(CDr 68, O, ceas al Rug\u0103ciunii!<\/em>); \u201ePeste fa\u0163a Ta r\u0103sar \/ cerurile de cle\u015ftar, \/ lacrimi f\u0103r\u0103 st\u0103vilar<\/em> \/ \u015fi iubiri<\/span> f\u0103r\u0103 hotar<\/strong>.\u201d (CNem 65, Sf\u00e2nt Izvor \u00eens\u00e2ngerat<\/em>; de re\u0163inut sinonimia contextual\u0103 a celor dou\u0103 sintagme cu rol de atribute); \u201e… O, dac\u0103-am fost \u2019noi\u0163i prin Har, \/ n\u0103scu\u0163i din Dumnezeu, \/ atunci, iubind<\/span> f\u0103r\u0103 hotar<\/strong>, \/ ne-am \u00een\u0103l\u0163a mereu\u201d (EP 46, \u00cent\u00e2i s\u0103 fim<\/em>), fie construc\u0163ii con\u0163in\u00e2nd verbul a avea<\/em> la forma negativ\u0103, urmat de substantivul hotar<\/em> \u015fi \/ sau de unul dintre sinonimele sale (\u00een structuri deseori redundante): \u201eC\u0103ci dragostea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103<\/span> \/ \u015fi adev\u0103rul n-au hotar<\/strong> \/ c\u00e2nd sufletul \u015fi le-mpreun\u0103 \/ e sf\u00e2nt, dar mut, ca un altar.\u201d (CA 57, C\u00e2t de str\u0103in \u00eemi e<\/em>); \u201eC-a Ta iubire<\/span> n-are margini<\/strong>, \/ nici \u00eenceput \u015fi nici sf\u00e2r\u015fit, \/ c\u0103 nimeni \u015fi nimic, ca Tine, \/ nu-i vrednic a mai fi iubit.\u201d (CCm 60, Iisuse, c\u00e2nd purtat de patimi<\/em>); \u201eO, cre\u015fte-mi iubirea<\/span>, Iubite Iisus, \/ \u00een starea \u015fi-n locul \u00een care m-ai pus! \/ S\u0103 port pretutindeni bel\u015fugu-i de har \/ \u015fi-a ei rev\u0103rsare<\/span> s\u0103 n-aib\u0103 hotar<\/strong>!\u201d (CCm 75, O, cre\u015fte-mi iubirea<\/em>); \u201eNuma-n iubirea Ta<\/span>, Iisuse, \/ n-am nici hotar \u015fi nici sf\u00e2r\u015fit<\/strong>, \/ pe Tine Te iubesc at\u00e2ta \/ pe c\u00e2t e\u015fti Tu: Nem\u0103rginit<\/em>.\u201d (CCm 97, Iubesc pe-ai mei<\/em>)[20]<\/a>. Desigur, comparativ cu perifrazele, forma\u0163iile prefixate (unele dintre ele ob\u0163inute, ca rezultat al tendin\u0163ei de economie \u00een limb\u0103, prin contragerea unor grup\u0103ri echivalente cu semnifica\u0163ie negativ\u0103 sau privativ\u0103) dispun, \u00een general, de un plus de inedit \u015fi de expresivitate, motiv pentru care sunt \u015fi preferate \u00een lirica modern\u0103.<\/p>\n

Iar dac\u0103 Eterna Iubire<\/em> (cf. poezia cu acela\u015fi titlu \u00een EI 5-6) \u00eenvinge, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, toate obstacolele (vezi I Corinteni<\/em> 13:7), de aici decurge, \u00een mod logic, certitudinea c\u0103 \u00een punctul de convergen\u0163\u0103 dintre coordonatele axei temporale \u015fi spa\u0163iul de concentrare \u015fi de r\u0103sp\u00e2ndire a dragostei se anuleaz\u0103 orice barier\u0103: \u201eCum s\u0103 pot uita-nt\u00e2lnirea cu-al iubirilor focar<\/span>, \/ unde clipa<\/span> sau vecia<\/span> au acela\u015fi nehotar<\/strong>?\u201d (CUrm 188, Cum s\u0103 pot uita eu, Doamne?<\/em>)[21]<\/a>.<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

\u00cen opera poetic\u0103 a lui Traian Dorz, derivatul nehotar<\/em> este prezent \u015fi \u00een structuri care ilustreaz\u0103 desfiin\u0163area limitelor c\u00e2nd vine vorba despre o alt\u0103 mare virtute teologic\u0103 \u2013 suprema cutezan\u0163\u0103 de a vie\u0163ui cre\u015ftine\u015fte, cu entuziasm, consecven\u0163\u0103 \u015fi neclintit\u0103 speran\u0163\u0103, \u00eentru desf\u0103tarea \u015fi purificarea sufletului mereu mai apropiat de Dumnezeu (cf. Efeseni<\/em> 3:12): \u201eTu por\u0163i \u00eenfl\u0103c\u0103rarea noastr\u0103 \/ spre-al \u00eendr\u0103znelii<\/span> nehotar<\/strong>, \/ s\u0103 n-aib\u0103 pentru noi p\u0103m\u00e2ntul \/ nici dep\u0103rt\u0103ri, nici st\u0103vilar.\u201d (CCm <\/em>46, M\u0103rea\u0163\u0103 Tain\u0103-a-mp\u0103rt\u0103\u015firii<\/em>); de remarcat, \u00een finalul strofei citate, dubla nega\u0163ie, cu \u00eentrebuin\u0163area lui nici<\/em> repetat, precum \u015fi continuarea \u2013 prin parafrazare \u2013 a mesajului din primele versuri \u00een urm\u0103toarele dou\u0103: \u00een fa\u0163a tainei insondabile a absolutului lui Dumnezeu, \u00eencerc\u0103rile inerente de \u00eempotrivire a condi\u0163iei noastre de p\u0103m\u00e2nteni (supus\u0103 foarte adesea p\u0103catului) sunt sortite e\u015fecului.<\/p>\n

Din dorin\u0163a de plasticizare a contrastelor, coroborat\u0103 cu efectul creat de concizia maxim\u0103 a expresiei, substantivul nehotar<\/em> este pozi\u0163ionat, uneori, \u00een cadrul aceluia\u015fi vers, \u00een vecin\u0103t\u0103\u0163i ce genereaz\u0103, contextual, o antonimie lexical\u0103: \u201eTu anii mei de bezn\u0103 i-ai preschimbat \u00een har, \/ sf\u0103rm\u00e2ndu-mi \u00eengustimea<\/span>, f\u0103c\u00e2nd-o nehotar<\/strong>.\u201d (CDr 16, Tu e\u015fti Acela Care!<\/em>). \u00cen viziunea eului liric, numai Divinitatea poate suprima limit\u0103rile proprii firii omului, eliber\u00e2nd-o de constr\u00e2ngeri arbitrare (vezi Ioan<\/em> 8:32; Filipeni<\/em> 4:13) \u015fi preschimb\u00e2nd efemerul \u00een nemurire: \u201eLimitele nu vin s\u0103 despart\u0103, ci s\u0103 contureze o f\u0103ptur\u0103, iar ele exprim\u0103 astfel plin\u0103tatea, f\u0103cut\u0103 prin ele s\u0103 \u0163in\u0103. […] C\u00e2nd e \u00eenfr\u00e2nt diavolul? Atunci c\u00e2nd, \u00een\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 totul are hotare, \u015ftii s\u0103 transformi limita\u0163ia \u00eentr-una ce nu<\/em> [subl. aut.] limiteaz\u0103; c\u00e2nd a\u015fadar nu e vorba de limita\u0163ia de care fugi ne\u00eencetat, ci de aceea la care po\u0163i r\u0103m\u00e2ne ne\u00eencetat. Diavolul e \u00eenfr\u00e2nt c\u00e2nd hotarul vine din\u0103untru, nu din afar\u0103; c\u00e2nd ai nelimita\u0163ia \u00een\u0103untrul \u015fi nu \u00een afara hotarelor.\u201d[22]<\/a><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

DA, s.v. hotar<\/em>, arat\u0103 c\u0103, din expresii de tipul a c\u0103lca hotarul<\/strong><\/em>, a ie\u015fi din hotar<\/strong><\/em>, s-au putut na\u015fte, prin extensiune semantic\u0103, \u00een\u0163elesurile \u201eloc m\u0103rginit de hotare, mo\u015fie, proprietate (mare)\u201d, \u201eregiune, \u0163inut, \u0163ar\u0103\u201d[23]<\/a>. Aceste semnifica\u0163ii sunt actualizate \u00een strofa de mai jos, selectat\u0103 dintr-o poezie dedicat\u0103 indefinibilului \u201edor sf\u00e2nt\u201d \u2013 sentiment ce anim\u0103 fiin\u0163a \u00een pendularea ei \u00eentre agonie \u015fi extaz, \u00eentre \u00een\u0103l\u0163imi \u015fi abisuri, \u00eentre trecut \u015fi viitor, preg\u0103tindu-i-o pentru desprinderea de acel \u201eaici\u201d \u015fi pentru ancorarea definitiv\u0103 la \u201e\u0162\u0103rmul Cel\u0103lalt\u201d[24]<\/a> \u2013 acel \u201eDincolo\u201d \u00eenc\u0103rcat de sacralitate, unde nu mai exist\u0103 niciun fel de grani\u0163\u0103 \u00eentre reperele extreme ale unor dimensiuni aparent contrastante, antinomice: \u201eDar e mare \u015fi e mic, \/ de nu-l pot opri-n nimic, \/ nici \u00een tain\u0103, nici \u00een har, \/ ci mi-ar umple-un nehotar<\/strong> \/ \u00eentre zare \u015fi-ntre vis, \/ \u00eentre soare \u015fi abis \/ \u015fi m\u0103 leag\u0103n\u0103 \u00eenalt \/ \u00eentre-un cer \u015fi cel\u0103lalt.\u201d (CS 118, Doamne, dorul meu de-acum<\/em>); \u00een cazul de fa\u0163\u0103, prefixul ne-<\/em> \u201et\u0103g\u0103duie\u015fte m\u0103rginirea, localizarea exact\u0103, fixarea necru\u0163\u0103toare \u00een spa\u0163iu\u201d[25]<\/a>, derivatul amintind, de fapt, aspira\u0163ia fiin\u0163ei umane spre a comunica dincolo de limite. S\u0103 nu uit\u0103m, \u00een treac\u0103t, c\u0103 dorul<\/em> \u201ee un cuv\u00e2nt tipic de contopire a sensurilor, iar nu de simpl\u0103 compunere a lor; e un cuv\u00e2nt al deschiderii \u015fi totodat\u0103 \u00eenchiderii \u00eentr-un orizont; unul al intimit\u0103\u0163ii cu dep\u0103rt\u0103rile, al afl\u0103rii \u015fi c\u0103ut\u0103rii; al lui ce este \u015fi ce nu este; al lui ce poate fi \u015fi ce nu poate fi; un cuv\u00e2nt al \u015ftiutului \u015fi ne\u015ftiutului, al limita\u0163iei \u015fi nelimita\u0163iei, al concretului \u015fi abstractului, al atrac\u0163iei de ceva determinat \u015fi al pierderii \u00een ceva indeterminat. Are o splendid\u0103 suveranitate \u00een el \u2013 dar e un cuv\u00e2nt al inimii numai, nu \u015fi al g\u00e2ndului, dup\u0103 cum e un cuv\u00e2nt al visului, \u015fi nu \u00eentotdeauna al faptei.\u201d[26]<\/a><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Unele forma\u0163ii lexicale cu prefixul ne-<\/em> nu numai c\u0103 nu trimit la o reprezentare negativ\u0103, ci redau, paradoxal, o idee afirmativ\u0103 (\u201eg\u00e2ndul pozitiv, exprimat la modul negativ\u201d[27]<\/a>). Iat\u0103, \u00een acest sens, un fragment dintr-o poezie conceput\u0103 sub forma unui imn al singur\u0103t\u0103\u0163ii asumate care individualizeaz\u0103 actul crea\u0163iei (inclusiv pentru cei ce, \u00een iure\u015ful vicisitudinilor acestei vie\u0163i, au ales s\u0103-L slujeasc\u0103 astfel pe Dumnezeu): \u201e\u015ei nu am dec\u00e2t c\u00e2ntarea de fior \u015fi jale, \/ cu ea-mi duc singur\u0103tatea pe divina-\u0162i cale, \/ cu ea-mi umplu nehotarul<\/strong> dintre lut \u015fi stele; \/ \u2013 Doamne, f\u0103 s\u0103 Te sl\u0103veasc\u0103 \u00eengerii cu ele.\u201d (CE <\/em>161, Nu mai am<\/em>). Cu alte cuvinte, sacrificiul permanent pe care-l presupune \u201ec\u00e2ntarea\u201d (= crea\u0163ia) e singurul care poate anula distan\u0163a imens\u0103 dintre palpabilul existen\u0163ei umane \u015fi caracterul infinit al Divinit\u0103\u0163ii; prin specificul ei, opera artistic\u0103 e menit\u0103 s\u0103 d\u0103inuie, facilit\u00e2nd leg\u0103tura (altminteri, greu de realizat) \u00eentre genera\u0163iile de ieri, de azi \u015fi de m\u00e2ine \u015fi garant\u00e2nd, implicit, desfiin\u0163area barierelor obi\u015fnuite ale timpului \u015fi ale spa\u0163iului, chiar \u015fi dup\u0103 dispari\u0163ia fizic\u0103 a talentului creator: \u201e\u00cen hotarele existen\u0163ei umane poate \u00eenc\u0103pea orice, dar nu lipsa de hotare. […] Hotarul nu e margine, c\u0103ci nu curm\u0103; nu e doar grani\u0163\u0103, c\u0103ci nu desparte \u00eentotdeauna; nu este cap\u0103t, c\u0103ci mai degrab\u0103 deschide, ca orizontul\u201d[28]<\/a> \u015fi asigur\u0103 \u201eintrarea \u00een alt orizont, cu cel vechi cu tot.\u201d[29]<\/a> \u00cen definitiv, \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a tr\u0103it\u0103 \u00een iubire \u015fi \u00een str\u00e2ns\u0103 comuniune cu Dumnezeu devine o nesf\u00e2r\u015fit\u0103 armonie f\u0103uritoare de sensuri ad\u00e2nci: \u201eIubirea n-are b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, \/ \u2013 din clipa c\u00e2nd Te-am cunoscut, \/ prin ea, Tu, Dincolo de vreme \/ \u015fi ve\u015fnicie, m-ai trecut. \/\/ Prin ea, mi-ai pref\u0103cut via\u0163a \/ un c\u00e2ntec<\/span> f\u0103r\u0103 de hotar<\/strong> \/ \u015fi-o ne-ntrerupt\u0103 Tinere\u0163e, \/ \u015fi-un unic s\u0103rutat de har.\u201d (CCm 5, [Iisus Hristos, al meu Prieten]<\/em>).<\/p>\n

Aceast\u0103 zon\u0103 a transcenden\u0163ei, guvernat\u0103 de autoritatea Creatorului, constituie, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, sursa \u201enemuritoarelor c\u00e2nt\u0103ri\u201d de sorginte divin\u0103, inspirate \u00een chip minunat, de nep\u0103truns pentru cei mai mul\u0163i dintre p\u0103m\u00e2nteni: \u201eVenind din al Tainei Ceresc Nehotar<\/strong>, \/ cu-ad\u00e2nc duh de tain\u0103 fiin\u0163a-nve\u015fm\u00e2nt\u0103, \/ purt\u00e2nd mierea dulce l\u0103sat\u0103 de har, \/ fac dulce \u015fi duhul, \u015fi gura ce c\u00e2nt\u0103.\u201d (CS 101, C\u00e2nt\u0103rile noastre<\/em>). \u201eTaina f\u0103r\u0103 moarte \u015fi f\u0103r\u0103 de hotar<\/strong>\u201d (CCm 99, Spre lumile Luminii<\/em>) \u2013 definitorie pentru \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor \u2013 r\u0103m\u00e2ne martora \u00eent\u00e2lnirii dintre eul liric \u015fi Dumnezeul C\u0103ruia I-a slujit \u00een diverse tipuri de manifestare spiritual\u0103, inclusiv prin acordurile sacre m\u0103iestrit concepute spre glorificarea Lui: ele \u201esunt razele<\/span> abia ivite \/ din Ve\u015fnic Fericitul Har, \/ ce-avea s\u0103<\/span>-mi \u00eensoreasc\u0103<\/span> via\u0163a \/ pe-un<\/strong> nemaim\u0103rginit<\/em> hotar<\/strong>…\u201d (CDin 6, C\u00e2nt\u0103rile Dint\u00e2i<\/em>; de re\u0163inut, \u00een aceste versuri, prezen\u0163a participiului negativ \u2013 din aceea\u015fi sfer\u0103 semantic\u0103 \u2013, av\u00e2nd func\u0163ia sintactic\u0103 de atribut \u015fi rolul de a \u00eenchega un grup nominal sinonim cu derivatul nehotar<\/em>). Totu\u015fi, frumuse\u0163ea \u015fi m\u0103re\u0163ia Divinit\u0103\u0163ii pot fi par\u0163ial oglindite, \u00eens\u0103 niciodat\u0103 ilustrate, \u00een integralitatea lor, \u00eentr-o crea\u0163ie artistic\u0103 pl\u0103smuit\u0103 prin str\u0103dania \u015fi devotamentul neobosit al unei fiin\u0163e umane \u00eensetate de dorul ve\u015fniciei: \u201e\u00cen ce c\u00e2nt\u0103ri s\u0103 te cuprind, \/ s\u0103-mi vii c\u00e2t mai aproape, \/ c\u0103ci c\u00e2te nehotare<\/strong>-ntind, \/ nu mi te pot \u00eencape!\u201d (CS 211, O, clipa revederii Lui<\/em>).<\/p>\n

\u00cen concluzie, din paleta de sensuri ale lui nehotar<\/em> nu lipsesc referirile la sfera eternit\u0103\u0163ii, privit\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, ca loca\u015f al lui Dumnezeu, ca \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie a Luminii \u015fi a Adev\u0103rului, spre care (\u00een concep\u0163ia cre\u015ftin\u0103) El \u00eei conduce pe cei credincio\u015fi. De altfel, de-a lungul \u00eentregii opere lirice a lui Traian Dorz, nu sunt deloc rare m\u0103rturisirile \u00een leg\u0103tur\u0103 cu mult visatul \u201ecer nou \u015fi p\u0103m\u00e2nt nou\u201d (vezi Isaia<\/em> 65:17, 66:22), redat, printre alte procedee, fie prin intermediul unui substantiv urmat de o locu\u0163iune adjectival\u0103 echivalent\u0103 cu derivatul \u00een discu\u0163ie (vezi \u015fi supra<\/em>): \u201e\u0163\u0103rmuri<\/span> f\u0103r\u0103 de hotar<\/strong>\u201d (CCm 79, Am l\u0103sat \u00een urm\u0103 lumea<\/em>), fie printr-un alt derivat din acela\u015fi c\u00e2mp semantic, cu form\u0103 de singular: \u201eEl, \u0163in\u00e2nd Nem\u0103rginirea<\/strong>\u201d (CA 131, Taina Crucii<\/em>); \u201eTu-ai f\u0103cut Nem\u0103rginirea<\/strong>\u201d (CA 162, Care-i alt dumnezeu mare?<\/em>); \u201eTu m\u0103rgine\u015fti<\/span> Nem\u0103rginirea<\/strong>\u201d (EP 55, Tu, Care-ntreci<\/em>; de remarcat oximoronul generator de efecte expresive); \u201e\u2013 O, Sf\u00e2nt Numele T\u0103u, Iisuse, \/ pecetluie\u015fte-L peste mine, \/ Nem\u0103rginirea<\/strong> s\u0103-mi deschid\u0103 \/ \u015fi Vecii s\u0103 mi-i \u00eensenine!\u201d (CBir 98, C\u00e2nd strig Numele T\u0103u…<\/em>); \u201eC\u00e2nd, purta\u0163i din slav\u0103-n slav\u0103 \/ spre Nem\u0103rginirea<\/strong> Ta, \/ noi c\u00e2nt\u0103ri cu noi cuvinte, \/ din noi st\u0103ri \u00ce\u0163i vom c\u00e2nta…\u201d (CUit 127, Slav\u0103 ve\u015fnic\u0103 \u0162i-aducem<\/em>) sau de plural: \u201eNem\u0103rginiri<\/strong> Divine<\/span>\u201d (CCm 146, Nainte de-a fi fost vecia<\/em>); \u201enem\u0103rginiri<\/strong> de cer<\/span>\u201d (CS 28, De unde-am \u00eenceput<\/em>); \u201enecuprinsul \/ nem\u0103rginirilor<\/strong> cere\u015fti<\/span>\u201d (CNem 113, Ce nalt e, Doamne<\/em>; \u00een ultimele exemple avem de-a face cu determin\u0103ri atributive sinonime, cea de-a doua fiind exprimat\u0103 printr-un adjectiv derivat de la substantivul respectiv).<\/p>\n

Din ansamblul aspectelor complexe pe care le presupune aceast\u0103 dimensiune unde totul se ghideaz\u0103 dup\u0103 alte principii, c\u00e2teva dintre notele sale definitorii se reflect\u0103 \u00een momentele de intimitate din (\u015fi de dup\u0103) rug\u0103ciune, atunci c\u00e2nd sufletul \u00ee\u015fi \u00eenal\u0163\u0103 tainic, \u00eentr-o lini\u015fte profund\u0103, sim\u0163irile spre Cer, c\u0103ut\u00e2ndu-\u015fi \u00eendep\u0103rtata aur\u0103 edenic\u0103: \u201eCe minunat e\u015fti \u00een t\u0103cerea \/ de dup\u0103-al rug\u0103ciunii har, \/ c\u00e2nd tot cuprinsul se-nve\u015fm\u00e2nt\u0103 \/ cu-al cerurilor nehotar<\/strong>!\u201d (CS 45, Ce minunat e\u015fti \u00een lumina<\/em>). \u00cen asemenea clipe, \u201ecerul, mai aproape de p\u0103m\u00e2nt \u2013 devine intim, aproape palpabil\u201d[30]<\/a>, iar pacea interioar\u0103 se converte\u015fte \u00eentr-un semn al supunerii \u201efa\u0163\u0103 de o transcenden\u0163\u0103\u201d[31]<\/a>. \u015ei Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i ai Bisericii insist\u0103 asupra faptului c\u0103 retragerea credinciosului \u00een meandrele sinelui, starea lui de medita\u0163ie \u015fi de contemplare \u00eei deschid sufletul spre a-L (re)g\u0103si pe Dumnezeu, spre a-L sluji \u015fi a-L onora, f\u0103c\u00e2ndu-l \u201eatent la o revela\u0163ie devenit\u0103 apropiat\u0103, accesibil\u0103\u201d[32]<\/a>; c\u0103ci, dac\u0103 \u201eprietenul Mirelui, care st\u0103 \u015fi ascult\u0103 pe Mire, se bucur\u0103 cu bucurie de glasul Lui\u201d (Ioan<\/em> 3, 29), atunci, \u201epentru a auzi glasul Cuv\u00e2ntului, trebuie s\u0103 \u015ftim s\u0103-I ascult\u0103m t\u0103cerea, s\u0103 o \u00eenv\u0103\u0163\u0103m mai ales, c\u0103ci este \u00abgraiul veacului care va s\u0103 vin\u0103\u00bb.\u201d[33]<\/a> \u201eEsen\u0163ialul st\u0103rii de rug\u0103ciune este tocmai \u00aba sta acolo\u00bb: a auzi prezen\u0163a unei alte persoane, cea a lui Hristos\u201d[34]<\/a>.<\/p>\n

\u00cen completarea celor afirmate anterior, s\u0103 re\u0163inem c\u0103, \u00een anumite poezii, nehotar<\/em> apare \u00een vecin\u0103tatea unor substantive al c\u0103ror sens trimite la str\u0103lucirea conferit\u0103 cre\u015ftinilor de fiin\u0163area \u00eempreun\u0103 cu Iisus (ca prioritate a existen\u0163ei), p\u00e2n\u0103 la asem\u0103narea \u015fi deplina contopire cu El: \u201eHristos fiindu-\u0163i frun\u0163ii ceresc m\u0103rg\u0103ritar, \/ vei r\u0103sp\u00e2ndi lumin\u0103<\/span> pe-un ve\u015fnic<\/em> nehotar<\/strong>.\u201d (CS 126, Ca anii tinere\u0163ii<\/em>). Semnifica\u0163iile expresiei poetice (aproape redundant\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie, din cauza asocierii derivatului \u00een discu\u0163ie, ce sugereaz\u0103 lipsa limitelor, cu adjectivul ve\u015fnic<\/em>, implic\u00e2nd ideea de continuitate, de permanen\u0163\u0103) \u00ee\u015fi g\u0103sesc ecou \u00een textele biblice ale Noului Testament (vezi, de pild\u0103, Ioan<\/em> 8:12 \u2013 \u201eDeci iar\u0103\u015fi le-a vorbit Iisus zic\u00e2nd: Eu sunt Lumina lumii; cel ce \u00cemi urmeaz\u0103 Mie nu va umbla \u00een \u00eentuneric, ci va avea lumina vie\u0163ii.\u201d) \u015fi probeaz\u0103, o dat\u0103 \u00een plus, faptul c\u0103 cei credincio\u015fi reprezint\u0103, chiar prin statutul lor, o surs\u0103 de lumin\u0103 constant\u0103 pentru oamenii din jur, pentru comunitatea \u00een mijlocul c\u0103reia tr\u0103iesc (vezi Matei<\/em> 5:14 \u2013 \u201eVoi sunte\u0163i lumina lumii\u201d; cf. \u015fi versetele 15-16), dar \u2013 mai mult dec\u00e2t at\u00e2t (trec\u00e2nd dincolo de orizontul \u00eengust al lumii acesteia) \u2013, cu proiec\u0163ie \u00eenspre \u201ePatria Luminii<\/span>\u201d (CCn\u0163 51, De unde vii tu?<\/em>), acolo unde ei vor \u00eembr\u0103ca haina nemuririi \u015fi, drept consecin\u0163\u0103 a oglindirii chipului lui Dumnezeu \u00een via\u0163a lor, vor fi \u00eenv\u0103lui\u0163i \u00een minunata str\u0103lucire a gra\u0163iei divine[35]<\/a>. Pe de alt\u0103 parte, potrivit concep\u0163iei cre\u015ftine, tocmai \u00eencerc\u0103rile sunt cele care pot confirma tr\u0103irea \u00een lumina poruncilor Lui, precum \u015fi puterea Sa nem\u0103surat\u0103 de a aduce biruin\u0163a \u00een clipele de impas ale existen\u0163ei (vezi II Corinteni<\/em> 12:9-10), \u00een v\u00e2ltoarea c\u0103rora rev\u0103rsarea harului ceresc devine, uneori, de-a dreptul cople\u015fitoare, eman\u00e2nd puritate, senin\u0103tate, pace \u015fi asigur\u00e2nd (\u00een ciuda oric\u0103ror impedimente) \u00een\u0163elegerea deslu\u015fit\u0103 a lucrurilor: \u201e\u00cen jarul alb al \u00eencerc\u0103rii \/ tr\u0103it-am st\u0103ri de unic har, \/ cu profunzimi neb\u0103nuite, \/ cu limpezimi de nehotar<\/strong>.\u201d (CCm 75, Mi-a fost<\/em>).<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Alteori, derivatul nehotar<\/em> trimite la ideea de \u201eve\u015fnicie\u201d nu ca spa\u0163iu nesf\u00e2r\u015fit, ci ca durat\u0103 nelimitat\u0103 \u00een viitor, care nu se supune niciunei determin\u0103ri temporale, ca intrare \u00eentr-o nou\u0103 dimensiune, situat\u0103 dincolo de cea obi\u015fnuit\u0103, perceptibil\u0103 concret atunci c\u00e2nd fiin\u0163a uman\u0103 \u00ee\u015fi \u00eencheie misiunea pe acest p\u0103m\u00e2nt \u015fi se apropie de \u00eent\u00e2lnirea cu infinitul: \u201e\u2013 C\u00e2nd \u0163i se sting spre Nehotar<\/strong> \/ to\u0163i sorii vie\u0163ii tale, \/ vai \u0163ie, dac\u0103 nu-\u0163i r\u0103sar \/ de Dincolo de vale\u201d (CDr 44, Ce crud\u0103-i moartea!<\/em>). De altfel \u2013 a\u015fa cum \u015fi reiese din multe poezii ale lui Traian Dorz \u2013, Dumnezeu este, prin \u00eensu\u015fi caracterul S\u0103u, sinonim cu timpul \u015fi spa\u0163iul nemuririi, cu sacralitatea ilimitat\u0103, privit\u0103 sub diversele ei aspecte: \u201eVoi nu \u015fti\u0163i ce-i iubirea \/ de n-a\u0163i pornit \u00een lume \/ dorind Nem\u0103rginirea<\/strong>, \/ \u015foptind aprinsu-I Nume!\u201d (CCm 139, De nu \u015fti\u0163i ce-i iubirea<\/em>); \u201eAtotputernic Dumnezeu, \/ Nem\u0103rginire<\/strong> orbitoare\u201d (CS 57, Eu Te iubesc, dar simt c\u0103 nu-s<\/em>); \u201e\u015fi m\u0103 treci prin st\u0103vilarul Timpului<\/span> \u00eencet \u015fi greu, \/ s\u0103 cuprind Nem\u0103rginirea<\/strong> str\u00e2ns\u0103-n Tine, Domnul meu!\u201d (CCm 79, Am l\u0103sat \u00een urm\u0103 lumea<\/em>; de semnalat, \u015fi aici, efectul stilistic creat de antonimia contextual\u0103); \u00een definitiv, cele trei persoane ale Sfintei Treimi \u2013 Tat\u0103l, Fiul \u015fi Duhul Sf\u00e2nt \u2013 \u201e\u00eenchid Eternitatea<\/span> \/ \u015fi-ntrec Nem\u0103rginirea<\/strong>\u201d (EP 8, Trei Nume-n Unul Singur<\/em>).<\/p>\n

\u00cen fine, sunt situa\u0163ii (extrem de rare) c\u00e2nd derivatul dezvolt\u0103 o conota\u0163ie negativ\u0103, legat\u0103 de z\u0103d\u0103rnicia nelimit\u0103rii; desfiin\u0163area oric\u0103ror bariere poate deveni o stare incomod\u0103 pentru cei ce resping darurile \u015fi lucr\u0103rile lui Dumnezeu, atotputernicia \u015fi eternitatea Lui: \u201e\u00cen zadar e cerul sus \/ pentru ochii care nu-s, \/ \u00een zadar e largul tot \/ pentru pa\u015fii ce nu pot, \/ \u00een zadar e nehotar<\/strong> \/ pentru duhul f\u0103r\u0103 har\u201d (CS 179, \u00cen zadar e cerul sus…<\/em>); de remarcat alternan\u0163a, \u00een text, a substantivelor (cvasi)sinonime cerul<\/em>, largul<\/em>, nehotar<\/em>, relev\u00e2nd aceea\u015fi dimensiune \u00een care limitele se estompeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la anulare.<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 cum se poate observa din cele de mai sus, substantivul nehotar<\/em> cunoa\u015fte o frecven\u0163\u0103 notabil\u0103 \u00een lirica lui Traian Dorz, antren\u00e2nd (\u00een cele 13 ocuren\u0163e pe care le-am identificat), pe l\u00e2ng\u0103 semnifica\u0163ia proprie, deductibil\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103, \u015fi accep\u0163ii figurate, ilustrate \u015fi prin intermediul altor elemente echivalente semantic cu derivatul \u00een discu\u0163ie: forma\u0163ii prefixate \u2013 substantivele (cu diferite forme flexionare) ne<\/em><\/strong>margine<\/em> (de 4 ori) \u015fi ne<\/em><\/strong>m\u0103rginire<\/em> (de 28 de ori) \u2013 sau locu\u0163iunea (adjectival\u0103 \/ adverbial\u0103) f\u0103r\u0103 (de) hotar<\/em> (de 29 de ori)[36]<\/a>. Evident, nu \u00een num\u0103rul apari\u0163iilor lor \u00een context st\u0103 capacitatea creatoare a poetului, ci \u00een pozi\u0163ia pe care el le-o asigur\u0103 fa\u0163\u0103 de alte elemente lexicale, a\u015fez\u00e2nd, \u00een anumite construc\u0163ii expresive, derivatele respective al\u0103turi de cuv\u00e2ntul de baz\u0103 sau de un antonim al s\u0103u. Acest lucru dovede\u015fte, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, c\u0103 studiul lexicului unui poet constituie una dintre modalit\u0103\u0163ile cele mai adecvate pentru a-i \u00een\u0163elege crezul artistic, orient\u0103rile \u015fi filozofia de via\u0163\u0103, intensitatea cu care percepe lumea, experien\u0163ele nea\u015fteptate de tot felul, precum \u015fi modul lui specific de a le transpune \u00een imagini poetice.<\/p>\n

Dac\u0103 \u201eorgoliul scriitorului nu este de a spori num\u0103rul cuvintelor din dic\u0163ionar, ci de a triumfa asupra \u00een\u0163elesurilor ferecate \u00een ele\u201d[37]<\/a>, atunci, cu certitudine, nu trebuie ignorate valen\u0163ele multiple generate de \u00eentrebuin\u0163area lui nehotar<\/em> \u00een combina\u0163ii lexicale surprinz\u0103toare. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 termenul nu este \u00eenregistrat \u00een lucr\u0103rile lexicografice (de\u015fi, practic, e posibil s\u0103 existe ca atare), analiza fragmentelor \u00een care acesta apare relev\u0103 faptul c\u0103 el se \u00eenscrie \u00een r\u00e2ndul forma\u0163iilor cu ne-<\/em> ce exprim\u0103, \u00een realitate, o idee afirmativ\u0103[38]<\/a>, de cele mai multe ori \u00eenso\u0163it\u0103 de efecte stilistice: \u201eNega\u0163ia desfiin\u0163eaz\u0103<\/em> [subl. aut.], dac\u0103 e luat\u0103 \u00een \u00een\u0163elesul ei absolut. Dar \u00een \u00een\u0163elesul ei obi\u015fnuit nega\u0163ia respinge <\/em>[subl. aut.]; \u00eentr-o privin\u0163\u0103 po\u0163i spune […] c\u0103 nega\u0163ia doar restr\u00e2nge <\/em>[subl. aut.]; \u00een orice caz, fie c\u0103 atac\u0103 \u00eensu\u015fi faptul de a fi sau numai felul de a fi, nega\u0163ia suspend\u0103 <\/em>[subl. aut.].\u201d[39]<\/a> Iar \u00een lirica dorzian\u0103, prin ata\u015farea prefixului ne-<\/em> substantivului hotar<\/em> (\u015fi sinonimelor sale), se suprim\u0103 (\u00een direc\u0163ie semantic pozitiv\u0103!) limitele (\u015fi limit\u0103rile), sfid\u00e2ndu-se, astfel, normele \u015fi grani\u0163ele impuse de dimensiunile lumii fizice, ale spa\u0163iului \u015fi ale timpului, dar nu ca rezultat al inten\u0163iei de distrugere a unor precepte general valabile, ci ca propensiune \u00eenspre eternitatea lipsit\u0103 de constr\u00e2ngerile adesea artificiale ale acestei existen\u0163e, ca n\u0103zuin\u0163\u0103 a contopirii cu \u00eentregul univers, guvernat de plenitudinea prezen\u0163ei lui Dumnezeu; iat\u0103, \u00een acest sens, ce scrie Traian Dorz \u00eentr-una dintre artele lui poetice: \u201eVoi tr\u0103i \u00een orice c\u00e2ntec, \u2013 orice frunz\u0103-mi va fi sor\u0103, \/ orice fir de iarb\u0103 \u2013 prieten, orice sear\u0103 \u2013 auror\u0103, \/ orice fo\u015fnet \u2013 frate dulce, cas\u0103-mi va fi orice zare, \/ c\u0103ci prin toate trece ve\u015fnic harfa mea<\/span> nemuritoare<\/strong>.\u201d (CVe\u015fn 93, Nu-mi acoperi\u0163i morm\u00e2ntul<\/em>). Poate nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor autorul a preconizat ca integrala crea\u0163iei sale lirice s\u0103 se intituleze C\u00e2nt\u0103ri Ne<\/span>muritoare<\/strong><\/em>…<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

ABREVIERI BIBLIOGRAFICE<\/p>\n

AnL = \u201eAnuar de lingvistic\u0103 \u015fi istorie literar\u0103\u201d, titlu nou al revistei \u201eAnuar de filologie\u201d, care continu\u0103 \u201eStudii \u015fi cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice\u201d, Filologie<\/em>, Ia\u015fi, 1950 \u015f.u.<\/p>\n

CADE = I.-A. Candrea, Gh. Adamescu, Dic\u0163ionarul enciclopedic ilustrat<\/em>. Partea I: Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne din trecut \u015fi de ast\u0103zi<\/em>, de I.-A. Candrea. Partea a II-a: Dic\u0163ionarul istoric \u015fi geografic universal<\/em>, de Gh. Adamescu, Bucure\u015fti, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, [1926-1931].<\/p>\n

CDER = Alexandru Cior\u0103nescu, Dic\u0163ionarul etimologic al limbii rom\u00e2ne<\/em>. Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi traducere din limba spaniol\u0103 de Tudora \u015eandru Mehedin\u0163i \u015fi Magdalena Popescu-Marin, Bucure\u015fti, Editura Saeculum I.O., 2001.<\/p>\n

DA = * * *, Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne<\/em>, tomul II, partea I (F<\/em>–I<\/em>), Bucure\u015fti, 1934.<\/p>\n

DEX = * * *, Dic\u0163ionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne<\/em>, edi\u0163ia a II-a, Bucure\u015fti, Editura Univers Enciclopedic, 1996.<\/p>\n

DLRLC = * * *, Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne literare contemporane<\/em>, volumul al II-lea (D<\/em>–L<\/em>), Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1956; volumul al III-lea (M<\/em>–R<\/em>), Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1957.<\/p>\n

DLRM = * * *, Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne moderne<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1958.<\/p>\n

FCLR II = * * *, Formarea cuvintelor \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, volumul al II-lea. Prefixele<\/em>, de Mioara Avram, Elena Carabulea, Fulvia Ciobanu, Florica Fic\u015finescu, Cristina Gherman, Finu\u0163a Hasan, Magdalena Popescu-Marin, Marina R\u0103dulescu, I.\u00a0Rizescu, Laura Vasiliu. Redactori responsabili: Al. Graur \u015fi Mioara Avram, Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1978.<\/p>\n

LL = \u201eLimb\u0103 \u015fi literatur\u0103\u201d, Bucure\u015fti, I, 1955 \u015f.u.<\/p>\n

LR = \u201eLimba rom\u00e2n\u0103\u201d, Bucure\u015fti, I, 1952 \u015f.u.<\/p>\n

MDA = * * *, Micul dic\u0163ionar academic<\/em>, volumul II, literele D<\/em>–H<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Univers Enciclopedic, 2002.<\/p>\n

MDE = * * *, Mic dic\u0163ionar enciclopedic<\/em>, edi\u0163ia a III-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, 1986.<\/p>\n

NDU = Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Z\u0103stroiu, Noul dic\u0163ionar universal al limbii rom\u00e2ne<\/em>, edi\u0163ia a II-a, Bucure\u015fti \u2013 Chi\u015fin\u0103u, Editura Litera Interna\u0163ional, 2007.<\/p>\n

SCL = \u201eStudii \u015fi cercet\u0103ri lingvistice\u201d, Bucure\u015fti, I, 1950 \u015f.u.<\/p>\n

\u015e\u0103ineanu, DU = Laz\u0103r \u015e\u0103ineanu, Dic\u0163ionar universal al limbei rom\u00e2ne<\/em>, edi\u0163ia a V-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Craiova, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, [1925].<\/p>\n

*<\/p>\n

Au fost citate versuri din urm\u0103toarele volume:<\/p>\n

CA = Traian Dorz, C\u00e2ntarea Anilor<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2006.<\/p>\n

CBir = Traian Dorz, C\u00e2ntarea Biruin\u0163ei<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2007.<\/p>\n

CCm = Traian Dorz, C\u00e2ntarea C\u00e2nt\u0103rilor mele<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2007.<\/p>\n

CCn\u0163 = Traian Dorz, C\u00e2nt\u0103rile C\u0103in\u0163ei<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2008.<\/p>\n

CDin = Traian Dorz, C\u00e2nt\u0103rile Dint\u00e2i<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2004.<\/p>\n

CDr = Traian Dorz, C\u00e2nt\u0103ri de Drum<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2006.<\/p>\n

CE = Traian Dorz, C\u00e2nt\u0103rile Eterne<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2008.<\/p>\n

C\u00cend = Traian Dorz, C\u00e2nt\u0103ri \u00cendep\u0103rtate<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2004.<\/p>\n

C\u00cenv = Traian Dorz, C\u00e2ntarea \u00cenvierii<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2007.<\/p>\n

CNem = Traian Dorz, C\u00e2nt\u0103ri Nemuritoare<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2007.<\/p>\n

CNoi = Traian Dorz, C\u00e2nt\u0103ri Noi<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2008.<\/p>\n

CS = Traian Dorz, C\u00e2nt\u0103ri de Sus<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2008.<\/p>\n

CUit = Traian Dorz, C\u00e2nt\u0103ri Uitate<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2008.<\/p>\n

CUrm = Traian Dorz, C\u00e2nt\u0103rile din Urm\u0103<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2007.<\/p>\n

CVe\u015fn = Traian Dorz, C\u00e2ntarea Ve\u015fniciei<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2007.<\/p>\n

CViit = Traian Dorz, C\u00e2ntarea Viitoare<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2008.<\/p>\n

EI = Traian Dorz, Eterna Iubire<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2007.<\/p>\n

EP = Traian Dorz, Eternele poeme<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2010.<\/p>\n

[1]<\/a> TRAIAN DORZ<\/strong> s-a n\u0103scut la 25 decembrie 1914, \u00een satul R\u00e2turi (azi, Livada Beiu\u015fului), jude\u0163ul Bihor. La v\u00e2rsta de 16 ani, ader\u0103 la \u201eOastea Domnului\u201d, mi\u015fcare religioas\u0103 ini\u0163iat\u0103 de preotul Iosif Trifa la Sibiu, \u00een 1923, av\u00e2nd drept scop rena\u015fterea spiritual\u0103 \u201ea Bisericii noastre [Ortodoxe \u2013 n.n. F.\u2011M.B.] \u015fi saltul calitativ moral, cultural \u015fi social, \u00een Hristos, al poporului nostru\u201d (Traian Dorz, Hristos, m\u0103rturia mea<\/em>, Simeria, Editura \u201eTraian Dorz\u201d, 1993, p. 242). De prin 1933 \u00eencepe s\u0103 scrie poezii de factur\u0103 mistic\u0103, pe care le trimite spre publicare la Centrul \u201eOastei Domnului\u201d din Sibiu. \u00cencep\u00e2nd din 1934, Dorz devine colaborator apropiat al preotului Trifa, iar un an mai t\u00e2rziu \u00eei apare primul volum de versuri, intitulat La Golgota<\/em>. Continu\u0103 s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 publice \u00een libertate p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lui 1947, c\u00e2nd este arestat de Securitate. Cu foarte pu\u0163ine \u00eentreruperi, a petrecut 17 ani \u00een \u00eenchisorile comuniste, acuzat fiind pentru apartenen\u0163a sa la mi\u015fcarea \u201eOastea Domnului\u201d (organiza\u0163ie ce fusese scoas\u0103 \u00een afara legii), pentru activitatea intens\u0103 \u015fi bogat\u0103 \u00een cadrul acesteia, pentru implicarea \u00een coordonarea ei la nivel na\u0163ional, pentru scrierea, posesia \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea de materiale religioase neautorizate. \u00cen ciuda condi\u0163iilor de deten\u0163ie, a repetatelor arest\u0103ri, anchete, perchezi\u0163ii, amenin\u0163\u0103ri, amenzi etc., Traian Dorz creeaz\u0103 sute \u015fi mii de poezii, deschiz\u00e2nd lunga serie a C\u00e2nt\u0103rilor Nemuritoare<\/em>; cele mai multe au fost puse pe note \u015fi constituie un veritabil tezaur muzical al asocia\u0163iei \u201eOastea Domnului\u201d, \u00eens\u0103 ele au ajuns s\u0103 fie cunoscute \u015fi de c\u0103tre membrii altor confesiuni cre\u015ftine. \u00cen perioada regimului comunist, volumele sale au putut circula (\u00een clandestinitate) numai sub form\u0103 dactilografiat\u0103 sau copiate de m\u00e2n\u0103, iar o parte dintre poezii au v\u0103zut lumina tiparului \u00een str\u0103in\u0103tate, prin bun\u0103voin\u0163a unor cre\u015ftini care au apreciat talentul creator, spiritul profund religios \u015fi voca\u0163ia de \u201emisionar laic\u201d a acestui poet rom\u00e2n. Traian Dorz a trecut la cele ve\u015fnice la 20 iunie 1989, \u00een localitatea natal\u0103. Dup\u0103 1990, multe dintre scrierile sale (poezii, memorii sau medita\u0163ii) au fost publicate \u00een \u0163ar\u0103, la edituri precum \u201eOastea Domnului\u201d din Sibiu sau \u201eTraian Dorz\u201d din Simeria.<\/p>\n

[2]<\/a> Pentru aceast\u0103 idee, vezi Gheorghe Pop, Note asupra inova\u0163iilor lexicale din poezia noastr\u0103 contemporan\u0103<\/em>, \u00een LR, XV (1966), nr. 3, p. 233.<\/p>\n

[3]<\/a> \u015etefan Munteanu, Stil \u015fi expresivitate poetic\u0103<\/em>, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, 1972, p. 9.<\/p>\n

[4]<\/a> Vezi, \u00een acest sens, Ion Coteanu, Crea\u0163ia lexical\u0103 \u00een poezia noastr\u0103 nou\u0103<\/em>, \u00een LL, II (1956), p.\u00a089-108; \u015etefan Munteanu, Crea\u0163ia lexical\u0103 \u00een limba literaturii<\/em>, \u00een \u201eOrizont\u201d, XX (1969), nr. 11, p.\u00a078-80; idem, Sensul inova\u0163iei \u00een limba poetic\u0103<\/em>, \u00een \u201eOrizont\u201d, XXI (1970), nr. 1, p. 84-86.<\/p>\n

[5]<\/a> Iat\u0103, \u00een acest sens, c\u00e2teva dintre lucr\u0103rile de specialitate care abordeaz\u0103 \u2013 sub diverse aspecte (fonetic\u0103, lexicologie, semantic\u0103, gramatic\u0103, stilistic\u0103) \u2013 problema deriv\u0103rii cu prefixul ne-<\/em>: Florica Fic\u015finescu, Magdalena Popescu-Marin, Ne-2<\/sub><\/em> <\/em><\/strong>(n\u0103-2<\/sub><\/strong>, nea-<\/strong>, ni-2<\/sub><\/strong>)<\/em>, \u00een FCLR II, p. 161-168; Constantin Dominte, Prefixul negativ ne-<\/strong><\/em>, \u00een idem, Nega\u0163ia \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Funda\u0163iei Rom\u00e2nia de M\u00e2ine<\/em>, 2003, p. 162-171; Iorgu Iordan, Limba rom\u00e2n\u0103 actual\u0103 \u2013 o gramatic\u0103 a \u201egre\u015felilor\u201d<\/em>, Ia\u015fi, Institutul de Arte Grafice \u201eAlexandru A. \u0162erek, M\u00eerzescu\u201d, 1943, p. 200-203; idem, Stilistica limbii rom\u00e2ne<\/em>, edi\u0163ie definitiv\u0103, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, 1975, p. 192-193; Constan\u0163a Cioc\u00e2rlie, Observa\u0163ii semantice \u015fi stilistice asupra derivatelor cu prefixul ne-<\/strong><\/em>, \u00een Filologie XXV. 1. Lingvistic\u0103<\/em>. Volum \u00eengrijit de Francisc Kir\u00e1ly (coordonator), Marin Buc\u0103, Hortensia P\u00e2rlog, Maria \u0162enchea, Victoria Stroescu, Tipografia Universit\u0103\u0163ii din Timi\u015foara, 1982, p. 107-112; Ecaterina Mih\u0103il\u0103, Forma\u0163iile negative cu prefixul ne-<\/strong> din cadrul grupului nominal \u00een poezia rom\u00e2n\u0103 actual\u0103<\/em>, \u00een SCL, XXXV (1984), nr. 4, p. 333-344; C. Otob\u00eecu, Unele observa\u0163ii cu privire la valoarea semantic\u0103 a prefixului ne-<\/strong><\/em>, \u00een LR, VII (1958), nr. 4, p. 43-52; G. I. Toh\u0103neanu, Prefixul ne-<\/strong><\/em>, \u00een \u201eOrizont\u201d, XXX (1979), nr. 28, p. 6; Rodica Zafiu, Ne-nimic<\/em><\/strong>, \u00een \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, XXXVII (2004), nr. 47, p. 14 etc.; cf. \u015fi Paula Diaconescu, Comunicarea prin \u201enecuvinte\u201d<\/em>, \u00een SCL, XXVI (1975), nr. 5, p. 485-487; Ion Florea, Sistemul prefixelor de negare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 literar\u0103<\/em>, \u00een AnL, XIX (1968), p. 61-69.<\/p>\n

[6]<\/a> Pentru valorile semantice ale prefixului ne-<\/em>, vezi \u015fi DEX, DLRLC, DLRM, \u015e\u0103ineanu, DU, CADE, MDE, NDU, CDER 5646, s.v.<\/p>\n

[7]<\/a> Vezi Ion Coteanu, op. cit.<\/em>, p. 95-96; Paula Diaconescu, Concepte moderne \u00een analiza limbii. Implica\u0163iile lor \u00een analiza stilistic\u0103 a textului literar<\/em>, \u00een LL, 1974, vol. IV, p. 644-645.<\/p>\n

[8]<\/a> DLRM, s.v.; vezi aceea\u015fi idee \u00een MDE, s.v.<\/p>\n

[9]<\/a> \u00cen acest sens, Constantin Dominte, op. cit.<\/em>, p. 163, arat\u0103 c\u0103, \u201e\u00een limba vorbit\u0103, orice cuv\u00e2nt, \u00een principiu, poate fi derivat cu prefixul ne-<\/em>, lu\u00e2nd na\u015ftere ceea ce am putea numi \u00abderivate libere\u00bb\u201d; cf. \u015fi Constantin Noica, Cuv\u00e2nt \u00eempreun\u0103 despre rostirea rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Humanitas, 1996, p. 172: \u201eDe altfel, \u00een cazul lui ne-<\/em>, nu cuvintele gata f\u0103cute sunt vrednice de re\u0163inut, ci capacitatea<\/em> [subl. aut.] prefixului de a face cuvinte, ba chiar de a face tot ce-i place, ca t\u0103gad\u0103, \u00een vorbirea noastr\u0103 vie.\u201d; ne-<\/em> \u201eneag\u0103 tot ce vrei, cu o u\u015furin\u0163\u0103 pe care n-o g\u0103se\u015fti lesne \u00een alte limbi, ba d\u0103 \u00eembin\u0103ri expresive, poate f\u0103r\u0103 echivalent […]. C\u0103ci \u00eentr-adev\u0103r cu ne-<\/em> te joci de-a negatul \u00een toat\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia vorbirii.\u201d (idem, ibidem<\/em>, p. 173).<\/p>\n

[10]<\/a> Paula Diaconescu, Concepte moderne \u00een analiza limbii. Implica\u0163iile lor \u00een analiza stilistic\u0103 a textului literar<\/em>, p. 644.<\/p>\n

[11]<\/a> Lucian Blaga, Poezii<\/em>, vol. I. Antologie, prefa\u0163\u0103 \u015fi bibliografie de George Gan\u0103, Bucure\u015fti, Editura Albatros, 1972, p. 134-135.<\/p>\n

[12]<\/a> Vezi Florica Fic\u015finescu, Magdalena Popescu-Marin, op. cit.<\/em>, p. 168; Paula Diaconescu, Concepte moderne \u00een analiza limbii. Implica\u0163iile lor \u00een analiza stilistic\u0103 a textului literar<\/em>, p. 644; Andrei Nestorescu, Originalitate sau \u201emod\u0103\u201d stilistic\u0103?<\/em>, \u00een LR, XVIII (1969), nr. 3, p. 277; G. I. Toh\u0103neanu, Cuvinte rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, Timi\u015foara, Editura Facla, 1986, p. 130.<\/p>\n

[13]<\/a> Evident, termenul nu este \u00eenregistrat \u00een niciuna dintre lucr\u0103rile lexicografice amintite mai sus, mult mai cunoscute fiind, de altfel, derivatele nehot\u0103r\u00e2t<\/em> \u015fi nehot\u0103r\u00e2re<\/em> \u2013 cf. \u015fi Ecaterina Mih\u0103il\u0103, op. cit.<\/em>, p. 337, unde se precizeaz\u0103 c\u0103 \u201esubstantivele cu prefixul ne-<\/em> au, \u00een marea lor majoritate, un corelat adjectival sau verbal (adic\u0103, de la aceea\u015fi tem\u0103, exist\u0103 un adjectiv sau un verb). Cel mai adesea corelatul este format pe terenul limbii rom\u00e2ne.\u201d<\/p>\n

[14]<\/a> DA, s.v.; toate celelalte lucr\u0103ri lexicografice indic\u0103 acela\u015fi etimon pentru rom. hotar<\/em>.<\/p>\n

[15]<\/a> Vezi DA, MDA, DEX, DLRLC, DLRM, \u015e\u0103ineanu, DU, CADE, MDE, NDU, CDER 4174, s.v.<\/p>\n

[16]<\/a> Spre a nu \u00eengreuna parcurgerea notelor de subsol, am optat, \u00een studiul de fa\u0163\u0103, pentru notarea, \u00een text, a trimiterilor (cu abrevieri) la volumele (apar\u0163in\u00e2nd lui Traian Dorz) din care au fost selectate secven\u0163ele lirice, urmate de num\u0103rul paginii la care se afl\u0103 fragmentul respectiv \u015fi de titlul poeziei. Toate sublinierile din versurile citate ne apar\u0163in.<\/p>\n

[17]<\/a> Vezi, \u00een acest sens, alte dou\u0103 fragmente con\u0163in\u00e2nd, \u00een locul derivatului nehotar<\/em>, frazeologisme cu aceea\u015fi semnifica\u0163ie: \u201eTu e\u015fti Cel f\u0103r\u0103 hotar<\/strong>\u201d (CNoi 43, Doamne, Dumnezeul nostru<\/em>); \u201e[…] Tu, Cel F\u0103r\u0103 Seam\u0103n \/ \u015fi F\u0103r\u0103 de Hotar<\/strong>\u201d (CCm 78, Ca mugurul ferice<\/em>); cf. \u015fi CCm 50, Noi Te dorim<\/em>: \u201eC\u0103-n noi e totul m\u0103rginit<\/span>, \/ dar Tu n-ai margini, nici sf\u00e2r\u015fit<\/strong>.\u201d<\/p>\n

[18]<\/a> Construc\u0163iile de acest gen sunt extrem de frecvente \u00een lirica lui Traian Dorz \u2013 vezi, de pild\u0103, studiul nostru Dativul adnominal \u00een volumul Osana, Osana<\/strong>, de Traian Dorz<\/em>, \u00een Marcu Mihail Deleanu \u2013 Dor nestins<\/em>. Volum aniversar coordonat de Gheorghe Popovici \u015fi Dorina Chi\u015f-Toia, Timi\u015foara, Editura Mirton, 2010, p. 100-116.<\/p>\n

[19]<\/a> Ideea este dezvoltat\u0103 \u00eentr-un poem-epistol\u0103 conceput ca o epopee \u00een versuri despre adev\u0103rata dragoste, la temelia c\u0103reia nu poate sta dec\u00e2t continua (\u015fi necesara) jertf\u0103 de sine: \u201eEste-acel hotar<\/span> la care \u00eenceteaz\u0103-n totul firea, \/ \u00eenceteaz\u0103 m\u0103rginitul<\/span>, \u00eencep\u00e2nd nem\u0103rginirea<\/strong>.\u201d (C\u00cend 123, Scrisoare despre jertf\u0103<\/em>); cf. \u015fi C\u00cenv 178, O, toate ne-amintesc…<\/em>: \u201eSeninul fericit sub care \/ am ars pe-al rug\u0103ciunii-altar \/ s\u0103 ne-aminteasc\u0103-n veci c\u0103-n jertfa \/ pentru iubire<\/span> nu-i hotar<\/strong>.\u201d<\/p>\n

[20]<\/a> Vezi construc\u0163iile similare (cu aceea\u015fi semnifica\u0163ie) con\u0163in\u00e2nd verbul a fi<\/em> \u015fi substantive (cvasi)sinonime cu hotar<\/em>: \u201eO, e\u015fti Frumos cum e Iubirea, \/ dumnezeiescul Har sl\u0103vit, \/ Iubirea<\/span> care, ca \u015fi Tine<\/span>, \/ e f\u0103r\u0103 margini \u015fi sf\u00e2r\u015fit<\/strong>!\u201d (CCm 143, \u00cen fa\u0163a Ta plec ochii umezi<\/em>); \u201eTe voi sl\u0103vi de-a pururi mereu mai fericit, \/ c\u0103-n dragostea cereasc\u0103<\/span> nu-s margini,<\/strong> \/ nici sf\u00e2r\u015fit<\/strong>.\u201d (CNoi 83, O, n-am s\u0103 uit<\/em>); cf. \u015fi CCm 80, Iubirea Ta<\/em>: \u201eIubirea Ta<\/span> n-are \/ un ultim salut, \/ e f\u0103r\u0103 de cap\u0103t<\/strong> \/ ca f\u0103r\u0103-nceput.\u201d sau C\u00cend 106, C\u00e2nd g\u00e2ndesc…<\/em>: \u201e… Toate g\u00e2ndurile mele, doar iubire, \/ \u00eempletite-n rug\u0103ciune lini\u015ftit, \/ se \u00eenal\u0163\u0103 printre lacrimi, mul\u0163umire \/ peste ceruri, p\u00e2n\u2019 Acolo, d\u0103ruire \/ Inimii<\/span> ce f\u0103r\u0103 margini<\/strong> m-a iubit<\/span>!\u201d.<\/p>\n

[21]<\/a> Cf. aceea\u015fi idee \u00een urm\u0103torul fragment \u00een care apare un alt derivat cu prefixul ne-<\/em>, \u00eentrebuin\u0163at cu o semnifica\u0163ie similar\u0103: \u201eC\u00e2nd Tu-mi cobori dumnezeire, \/ fiin\u0163a mea-i str\u0103lucitoare, \/ clipita<\/span> mea-i nem\u0103rginire<\/strong>, \/ c\u00e2ntarea mea-i nemuritoare!\u201d (CNem 167, C\u00e2nd Tu-mi cobori<\/em>).<\/p>\n

[22]<\/a> Constantin Noica, op. cit.<\/em>, p. 208-209.<\/p>\n

[23]<\/a> DA, s.v. Sensurile men\u0163ionate sunt semnalate \u015fi \u00een alte lucr\u0103ri lexicografice, f\u0103r\u0103 a li se indica \u00eens\u0103 provenien\u0163a \u2013 vezi MDA, DEX, DLRLC, DLRM, CADE, MDE, NDU, CDER 4174, s.v.<\/p>\n

[24]<\/a> Sintagma apare frecvent \u00een lirica dorzian\u0103 \u2013 vezi, de pild\u0103, CDr 41, Ce oare duci?<\/em>; CCm 17, Dor al dorurilor mele<\/em>; CUrm 153, \u00centre clipa asta<\/em>; CE 109, E-aproape \u0162\u0103rmul<\/em>; CViit 7, Duhule Sf\u00e2nt, du-m\u0103<\/em>.<\/p>\n

[25]<\/a> G. I. Toh\u0103neanu, Prefixul ne-<\/strong><\/em>, p. 6.<\/p>\n

[26]<\/a> Constantin Noica, op. cit.<\/em>, p. 388-389.<\/p>\n

[27]<\/a> Idem, ibidem<\/em>, p. 171.<\/p>\n

[28]<\/a> Idem, ibidem<\/em>, p. 206-207.<\/p>\n

[29]<\/a> Idem, ibidem<\/em>, p. 207.<\/p>\n

[30]<\/a> Paul Evdokimov, Rug\u0103ciunea \u00een Biserica de R\u0103s\u0103rit<\/em>. Prefa\u0163\u0103 de Olivier Cl\u00e9ment. Traducere: Carmen Bolocan, Ia\u015fi, Editura Polirom, 1996, p. 15.<\/p>\n

[31]<\/a> David Le Breton, Despre t\u0103cere<\/em>. Traducere de Constantin Zaharia, Bucure\u015fti, Editura ALL, 2001, p. 147; cf. \u015fi idem, ibidem<\/em>, p. 80-81: \u201eT\u0103cerea spune ceea ce cuvintele ar fi probabil incapabile s\u0103 traduc\u0103, ea \u00eenscrie emo\u0163ia \u00een durat\u0103 \u00een situa\u0163ia \u00een care cuvintele nu pot reda importan\u0163a tr\u0103irilor.\u201d<\/p>\n

[32]<\/a> Paul Evdokimov, op. cit.<\/em>, p. 28.<\/p>\n

[33]<\/a> Idem, ibidem<\/em>, p. 27.<\/p>\n

[34]<\/a> Idem, ibidem<\/em>, p. 29; vezi \u015fi David Le Breton, op. cit.<\/em>, p. 244: \u201ePrin practica t\u0103cerii interioare<\/em> [subl. aut.], credinciosul \u00eencearc\u0103 s\u0103 fie \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 deschis fa\u0163\u0103 de prezen\u0163a lui Dumnezeu \u015fi s\u0103 resping\u0103 ap\u0103sarea profan\u0103 a lumii \u00eenconjur\u0103toare. De aici decurge t\u0103cerea de ascultare<\/em> [subl. aut.] a cuv\u00e2ntului divin fa\u0163\u0103 de care omul nu poate dec\u00e2t s\u0103 tac\u0103.\u201d<\/p>\n

[35]<\/a> Ideea este prezent\u0103 \u015fi \u00een alte poezii, \u00een care asemenea grupuri nominale con\u0163in substantivul lumin\u0103<\/em> urmat de locu\u0163iunea adjectival\u0103 sinonim\u0103 cu derivatul nehotar <\/em>sau de o propozi\u0163ie atributiv\u0103 relativ\u0103, cu verbul-predicat a fi<\/em> la forma negativ\u0103 (av\u00e2nd sens existen\u0163ial) \u015fi substantivul-subiect hotar<\/em>: \u201eEterna Iubire e Jertf\u0103 \u015fi Har, \/ Lumin\u0103<\/span> deplin\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 hotar<\/strong>\u201d (EI 5, Eterna Iubire…<\/em>); \u201eTu ai n\u0103l\u0163at a noastre duhuri \/ pe culmi cu-at\u00e2tea sl\u0103vi \u015fi har, \/ de ne-a cutremurat extazul \/ luminii<\/span> f\u0103r\u0103 de hotar<\/strong>.\u201d (CCm 46, M\u0103rea\u0163\u0103 Tain\u0103-a-mp\u0103rt\u0103\u015firii<\/em>); \u201eO, har ceresc, prin tine doar \/ \u00eentrez\u0103resc, sper\u00e2nd, cununa, \/ lumina<\/span>-n care nu-i hotar<\/strong>, \/ ci dragostea pe totdeauna!\u201d (CA 18, O, har ceresc!<\/em>).<\/p>\n

[36]<\/a> C\u00e2teva dintre ocuren\u0163ele sinonimelor men\u0163ionate ale substantivului nehotar<\/em> au fost amintite \u015fi \/ sau discutate \u00een studiul de fa\u0163\u0103. Date fiind condi\u0163iile \u00een care a circulat ori s-a tip\u0103rit, de-a lungul timpului, crea\u0163ia liric\u0103 dorzian\u0103, nu am putut cita fragmente din \u201eedi\u0163iile\u201d princeps, deci este posibil ca unele dintre aceste ocuren\u0163e s\u0103 fi fost inexacte sau neconforme cu originalul, iar altele s\u0103 fi fost omise, din acelea\u015fi motive obiective. Opera poetic\u0103 a lui Traian Dorz a ap\u0103rut \u00een mai multe volume, ce se constituie \u00eentr-o edi\u0163ie de popularizare, la Sibiu, \u00een Editura \u201eOastea Domnului\u201d, \u00een perioada 2004-2010 (de\u015fi p\u0103r\u0163i din ea \u2013 reluate ulterior \u2013 au fost publicate \u015fi \u00eenainte de 2004, la aceea\u015fi editur\u0103), f\u0103r\u0103 s\u0103 existe, din p\u0103cate, o edi\u0163ie critic\u0103 a acesteia \u2013 demers de importan\u0163\u0103 major\u0103 pentru studierea anumitor elemente lexicale sau a unor construc\u0163ii gramaticale cu poten\u0163ial expresiv.<\/p>\n

[37]<\/a> \u015etefan Munteanu, Crea\u0163ia lexical\u0103 \u00een limba literaturii<\/em>, p. 80.<\/p>\n

[38]<\/a> Ni se pare oportun\u0103, \u00een acest sens, afirma\u0163ia lui Constantin Noica, op. cit.<\/em>, p. 170: \u201eE ceva curios \u00een nega\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103: uneori nu desfiin\u0163eaz\u0103, ci \u00eenfiin\u0163eaz\u0103<\/em> [subl. n. \u2013 F.-M.B.].\u201d<\/p>\n

[39]<\/a> Idem, ibidem<\/em>, p. 178-179.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

FLORINA-MARIA B\u0102CIL\u0102, Universitatea de Vest din Timi\u015foara A accepta o provocare \u00eenseamn\u0103, \u00eenainte de toate, a p\u0103\u015fi de bun\u0103voie, asum\u00e2ndu-\u0163i orice risc, pe un t\u0103r\u00e2m incitant, cu c\u00e2t mai pu\u0163in cunoscut, cu at\u00e2t mai fascinant. Nu altfel stau lucrurile c\u00e2nd provocarea care \u00ee\u0163i st\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 se refer\u0103 la interpretarea limbajului unui poet. Dar acest <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-6980","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6980","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6980"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6980\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6980"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6980"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6980"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}