{"id":7590,"date":"2012-11-02T02:04:36","date_gmt":"2012-11-02T05:04:36","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=7590"},"modified":"2013-11-02T17:40:30","modified_gmt":"2013-11-02T20:40:30","slug":"cuvant-despre-lazar-despre-judecata-si-milostenie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/cuvant-despre-lazar-despre-judecata-si-milostenie\/","title":{"rendered":"…Cuv\u00e2nt despre Laz\u0103r, …despre judecat\u0103 \u015fi milostenie"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Sf\u00e2ntul IOAN GUR\u0102 DE AUR<\/strong><\/em><\/p>\n

1. <\/strong>Minunatu-m-am de dragostea voastr\u0103 atunci c\u00e2nd am \u00eenceput ieri a vorbi despre Laz\u0103r, c\u0103 \u015fi r\u0103bdarea s\u0103racului a\u0163i l\u0103udat-o, \u015fi de cruzimea \u015fi neomenia bogatului v-a\u0163i sc\u00e2rbit; iar acestea nu mici dovezi de vrednicie sunt: c\u0103ci chiar dac\u0103 nu avem fapt\u0103 bun\u0103, \u00eens\u0103 o l\u0103ud\u0103m, vom putea, negre\u015fit, s\u0103 ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim de ea; chiar dac\u0103 nu fugim de r\u0103utate, dar def\u0103im\u0103m r\u0103utatea, vom putea, negre\u015fit, s\u0103 sc\u0103p\u0103m de ea cu des\u0103v\u00e2r\u015fire. A\u015fadar, de vreme ce a\u0163i primit cu mult\u0103 bun\u0103voin\u0163\u0103 cuvintele acelea, hai s\u0103 v\u0103 dau \u015fi restul.<\/p>\n

Ieri l-a\u0163i v\u0103zut pe Laz\u0103r la poarta bogatului, azi \u00eel vede\u0163i \u00een s\u00e2nurile lui Avraam; ieri l-a\u0163i v\u0103zut lins de c\u00e2ini, azi \u00eel vede\u0163i dus cu alai de \u00eengeri; ieri l-a\u0163i v\u0103zut \u00een s\u0103r\u0103cie, azi \u00eel vede\u0163i \u00een desf\u0103tare; ieri l-a\u0163i v\u0103zut \u00eenfometat, azi \u00eel vede\u0163i \u00een mult\u0103 \u00eembel\u015fugare; ieri l-a\u0163i v\u0103zut nevoindu-se, azi \u00eel vede\u0163i \u00eencunun\u00e2ndu-se; ieri i-a\u0163i v\u0103zut ostenelile, azi \u00eei vede\u0163i r\u0103spl\u0103\u0163ile at\u00e2t boga\u0163ii c\u00e2t \u015fi s\u0103racii: boga\u0163ii, ca s\u0103 nu socoti\u0163i c\u0103 bog\u0103\u0163ia este mare lucru f\u0103r\u0103 fapt\u0103 bun\u0103, iar s\u0103racii ca s\u0103 nu socoti\u0163i c\u0103 s\u0103r\u0103cia este vreun r\u0103u \u2013 \u015fi unora, \u015fi altora s-a f\u0103cut dasc\u0103l Laz\u0103r.
\nC\u0103 dac\u0103 el \u00een s\u0103r\u0103cie n-a dezn\u0103d\u0103jduit, ce iertare vor avea cei ce \u00een bog\u0103\u0163ie fac aceasta? Dac\u0103 \u00eenfometat \u015fi at\u00e2t de nec\u0103jit fiind a mul\u0163umit lui Dumnezeu, cum se vor dezvinov\u0103\u0163i cei ce \u00een bun\u0103stare nu vor s\u0103 ajung\u0103 la aceea\u015fi fapt\u0103 bun\u0103? \u015ei iar\u0103\u015fi: s\u0103racii care din pricina s\u0103r\u0103ciei se m\u00e2nie \u015fi se sup\u0103r\u0103 ce iertare vor avea, de vreme ce Laz\u0103r, vie\u0163uind la u\u015fa bogatului \u00een necurmat\u0103 \u00eenfometare \u015fi s\u0103r\u0103cie \u015fi p\u0103r\u0103sire \u015fi boal\u0103, trecut de to\u0163i cu vederea, neput\u00e2nd vedea un altul care s\u0103 p\u0103timeasc\u0103 la fel ca el, v\u0103de\u015fte at\u00e2ta filosofie?
\nS\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m de aici a nu ferici pe boga\u0163i \u015fi a nu socoti neferici\u0163i pe cei s\u0103raci. Ba mai degrab\u0103, dac\u0103 este s\u0103 spunem adev\u0103rul, nu e bogat cel ce are multe, ci cel ce n-are trebuin\u0163\u0103 de multe; nici nu este s\u0103rac cel ce n-are nici o agonisit\u0103, ci cel care pofte\u015fte multe \u2013 dup\u0103 acest dreptar trebuie socotite totdeauna s\u0103r\u0103cia \u015fi bog\u0103\u0163ia. De vei vedea, dar, pe cineva poftind multe, s\u0103 \u00eel socoti mai s\u0103rac dec\u00e2t to\u0163i, chiar dac\u0103 ar avea toate lucrurile din lume; de vei vedea pe cineva care nu are trebuin\u0163\u0103 de multe, s\u0103 crezi c\u0103 este mai bogat dec\u00e2t oricine, chiar dac\u0103 n-ar avea nici un avut: c\u0103 eu obi\u015fnuiesc s\u0103 judec s\u0103r\u0103cia \u015fi bog\u0103\u0163ia dup\u0103 a\u015fezarea cugetului, nu dup\u0103 m\u0103sura avu\u0163iei.<\/p>\n

Deci, precum nu putem spune despre cel pururea \u00eensetat c\u0103 este s\u0103n\u0103tos, chiar dac\u0103 ar avea parte de bel\u015fug, chiar dac\u0103 ar locui l\u00e2ng\u0103 r\u00e2uri \u015fi f\u00e2nt\u00e2ni (c\u0103 ce folos de \u00eembel\u015fugarea apei dac\u0103 patima r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 alinare?), a\u015fa s\u0103 facem \u015fi \u00een privin\u0163a celor boga\u0163i: pe cei ce pururea poftesc \u015fi \u00eenseteaz\u0103 de cele str\u0103ine nicic\u00e2nd s\u0103 nu-i socotim s\u0103n\u0103to\u015fi, chiar dac\u0103 ar tr\u0103i \u00een bel\u015fug.<\/p>\n

C\u0103 cel ce nu-\u015fi poate st\u0103p\u00e2ni pofta, chiar dac\u0103 ar avea orice, cum ar putea fi vreodat\u0103 \u00een bun\u0103stare? Deci, cei ce se mul\u0163umesc cu ale lor \u015fi iubesc ale lor \u015fi nu se uit\u0103 dup\u0103 averile altora, chiar de ar fi mai nevoia\u015fi dec\u00e2t to\u0163i, trebuie socoti\u0163i mai boga\u0163i dec\u00e2t to\u0163i: c\u0103 cel ce n-are trebuin\u0163\u0103 de avut str\u0103in, ci se mul\u0163ume\u015fte cu ce are, mai bogat este dec\u00e2t oricine. Dar hai s\u0103 ne \u00eentoarcem, dac\u0103 vre\u0163i, la firul cuv\u00e2nt\u0103rii. \u201e\u015ei a fost, zice Scriptura, c\u0103 a murit s\u0103racul \u015fi a fost dus de \u00eengeri\u201d(Luca 16, 22).<\/p>\n

Aici vreau s\u0103 scot o boal\u0103 rea din sufletul vostru: c\u0103 mul\u0163i din cei mai simpli cred c\u0103 sufletele celor s\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i de moarte n\u0103prasnic\u0103 se fac draci. Nu este a\u015fa, nu: c\u0103 nu sufletele celor mor\u0163i de moarte n\u0103prasnic\u0103 se fac draci, ci sufletele celor ce tr\u0103iesc \u00een p\u0103cate \u2013 \u015fi asta nu prin schimbarea firii lor, ci prin urmarea cea de bun\u0103 voie a r\u0103ut\u0103\u0163ii dracilor. Aceasta ar\u0103t\u00e2ndu-le \u015fi iudeilor, Hristos.a zis: \u201eVoi fii ai diavolului sunte\u0163i\u201d(loan 8, 44), \u015fi fii ai diavolului i-a numit nu fiindc\u0103 s-ar fi preschimbat firea lor \u00een fire dr\u0103ceasc\u0103, ci fiindc\u0103 f\u0103ceau faptele dracului, drept care \u015fi adaug\u0103: \u201ec\u0103 poftele tat\u0103lui vostru voi\u0163i s\u0103 face\u0163i\u201d. \u015ei iar\u0103\u015fi, \u00cenainteMerg\u0103torul: \u201ePui de n\u0103p\u00e2rci, cine v-a ar\u0103tat vou\u0103 s\u0103 fugi\u0163i de m\u00e2nia ceea ce va s\u0103 vie? Face\u0163i, dar, roade vrednice de poc\u0103in\u0163\u0103; \u015fi s\u0103 nu vi se par\u0103 a gr\u0103i: p\u0103rinte avem pe Avraam\u201d (Matei 3, 7-9).<\/p>\n

C\u0103 Scriptura ia \u00een seam\u0103 nu legile \u00eenrudirii dup\u0103 fire, ci pe acelea ale \u00eenrudirii prin fapta bun\u0103 \u015fi r\u0103utate: \u00eenc\u00eet ea nume\u015fte \u201efiu\u201d \u015fi \u201efrate\u201d al cuiva pe cel de un obicei cu d\u00e2nsul.<\/p>\n

2.<\/strong> Dar pentru ce a venit diavolul cu aceast\u0103 rea \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103? A \u00eencercat s\u0103 strice slava mucenicilor: c\u0103 murind ei de moarte n\u0103prasnic\u0103, a f\u0103cut asta vr\u00e2nd s\u0103-i acopere de o b\u0103nuial\u0103 rea \u2013 ceea ce n-a putut s\u0103 fac\u0103, \u00eentruc\u00e2t ei r\u0103m\u00e2n cu str\u0103lucirea lor, \u00eens\u0103 a izbutit alt lucru foarte primejdios, \u00eenduplec\u00e2nd prin aceste \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi pe vr\u0103jitorii ce-i slujesc lui s\u0103 junghie mul\u0163i tineri simpli \u00een n\u0103dejdea c\u0103 aceia vor ajunge draci \u015fi le vor sluji.<\/p>\n

Dar nu este a\u015fa, nu. Ce dac\u0103 dracii zic: \u201eSunt sufletul monahului cutare\u201d. Nu cred, fiindc\u0103 draci sunt cei care vorbesc: c\u0103 am\u0103gesc pe cei ce \u00eei ascult\u0103. Pentru aceasta \u015fi Pavel le-a \u00eenchis gura cu toate c\u0103 spuneau adev\u0103rul, ca nu cumva, lu\u00e2nd ei pricin\u0103 [pretext], s\u0103 amestece printre adev\u0103ruri \u015fi minciuni \u015fi s\u0103 li se dea crezare. C\u0103 zic\u00e2nd ei: \u201eOamenii ace\u015ftia sunt robii Dumnezeului Celui Prea\u00eenalt, care vestesc vou\u0103 calea m\u00e2ntuirii\u201d (Fapte 16, 17), Pavel, sup\u0103r\u00e2ndu-se, a certat duhul pitonicesc \u015fi i-a poruncit s\u0103 -ias\u0103 \u2013 \u015fi doar ce lucru r\u0103u gr\u0103iser\u0103 dracii? \u201eOamenii ace\u015ftia sunt robii Dumnezeului Celui Prea\u00eenalt\u201d. Dar \u00eentruc\u00e2t mul\u0163i dintre cei mai simpli nu \u015ftiu \u00eentotdeauna s\u0103 deosebeasc\u0103 cele spuse de draci, apostolul i-a lipsit cu totul de crez\u0103m\u00e2nt. \u201eE\u015fti dintre cei c\u0103zu\u0163i\u201d, zice, \u201en-ai \u00eendr\u0103znire, taci, amu\u0163e\u015fte: nu \u0163i-e \u00eeng\u0103duit s\u0103 propov\u0103duie\u015fti, acesta este drept apostolesc; de ce r\u0103pe\u015fti ceea ce nu e al t\u0103u? Taci, lep\u0103datule\u201d.<\/p>\n

A\u015fijderea a f\u0103cut \u015fi Hristos \u2013 pe dracii care \u00eei ziceau: \u201eTe \u015ftim Cine e\u015fti\u201d (Matei 1, 24; Luca 4, 34) i-a certat cu mult\u0103 asprime, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2ndu-ne ca \u00eentru nimic s\u0103 nu credem pe drac, nici de ar spune vreun lucru s\u0103n\u0103tos. \u015etiind aceasta, s\u0103 nu avem deloc \u00eencredere \u00een drac, chiar dac\u0103 spune vreun adev\u0103r, ci s\u0103 ne \u00eentoarcem \u015fi s\u0103 fugim de la el, fiindc\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile cele s\u0103n\u0103toase \u015fi m\u00e2ntuitoare nu de la draci, ci din dumnezeiasca Scriptur\u0103 pot fi aflate \u00eentru toat\u0103 deplin\u0103tatea. Iar ca s\u0103 te \u00eencredin\u0163ezi c\u0103 nu e cu putin\u0163\u0103 ca sufletul, dup\u0103 ie\u015firea sa din trup, s\u0103 fie tiranisit[1]<\/a> de draci, ascult\u0103 ce gr\u0103ie\u015fte Pavel: \u201ePentru c\u0103 cel ce a murit s-a \u00eendreptat de p\u0103cat\u201d (Romani 6. 7), adic\u0103 nu mai p\u0103c\u0103tuie\u015fte.<\/p>\n

Dac\u0103 dracul nu poate sili sufletul care locuie\u015fte \u00een trup, e limpede c\u0103 nu-l poate sili nici dup\u0103 ie\u015firea din acesta. \u201eDar atunci cum p\u0103c\u0103tuiesc sufletele, dac\u0103 nu pot fi silite?\u201d De bun\u0103 voie \u015fi din dorin\u0163a lor d\u00e2ndu-se pe sine, nu cu sila \u015fi nici tiranisite, lucru dovedit de to\u0163i c\u00e2\u0163i au biruit uneltirile dracului. De pild\u0103, oric\u00e2t l-a s\u00e2c\u00e2it pe Iov, nu l-a putut \u00eendupleca s\u0103 scoat\u0103 din gura sa vreun cuv\u00e2nt de hul\u0103: de unde se vede c\u0103 st\u0103 \u00een puterea noastr\u0103 a ne l\u0103sa ori nu \u00eendupleca\u0163i de \u00eendemnurile lui, nefiind supu\u015fi nici unei silnicii sau tiranii din partea lui. Nu doar din cele spuse mai \u00eenainte, ci \u015fi din pilda pe care o t\u00e2lcuim se vede limpede c\u0103 sufletele, dup\u0103 ce ies din trup, nu mai r\u0103m\u00e2n pe p\u0103m\u00e2nt, ci pleac\u0103 \u00eendat\u0103.<\/p>\n

\u015ei ascult\u0103 cum. \u201e\u015ei a fost, zice Domnul, c\u0103 a murit s\u0103racul \u015fi a fost dus de \u00eengeri. Nu numai sufletele drep\u0163ilor, ci \u015fi ale p\u0103c\u0103to\u015filor sunt duse de aici: \u015fi asta se vede din cele \u00eent\u00e2mplate cu alt bogat \u2013 c\u0103 dup\u0103 ce i-a rodit \u0163arina,\u015fi-a zis \u00eentru sine: \u201eStrica-voi jitni\u0163ele mele, \u015fi mai mari le voi zidi\u201d (Luca 12, 17-18). Nimic mai jalnic ca un g\u00e2nd precum acesta. \u00centr-adev\u0103r, \u015fi-a stricat jitni\u0163ele: c\u0103 jitni\u0163i nefurate sunt nu zidurile, ci p\u00e2ntecele s\u0103racilor, iar el, l\u0103s\u00e2ndu-le pe acestea, se \u00eengrijea de ziduri.<\/p>\n

A\u015fadar, ce gr\u0103ie\u015fte Dumnezeu c\u0103tre el? Nebunule, \u00eentru aceast\u0103 noapte sufletul t\u0103u au s\u0103-l cear\u0103 de la tine (Luca 12, 20). \u015ei ia aminte: despre Laz\u0103r spune c\u0103 sufletul lui a fost dus de \u00eengeri, iar aici spune c\u0103 i-l cer. Acest bogat a fost dus ca un ocna\u015f legat, iar lui Laz\u0103r i s-a f\u0103cut alai ca unui \u00eencununat; \u015fi precum pe un lupt\u0103tor care prime\u015fte multe r\u0103ni \u015fi e stropit de s\u00e2nge, iar apoi prime\u015fte cununa biruin\u0163ei, privitorii \u00eel \u00eenconjur\u0103 cu mult\u0103 laud\u0103 \u015fi \u00eel petrec acas\u0103 b\u0103t\u00e2nd din palme, heretisindu-l, privindu-l ca pe o minune \u2013 a\u015fa \u015fi pe Laz\u0103r l-au dus atunci \u00eengerii, iar sufletul bogatului l-au cerut oarecare puteri \u00eenfrico\u015fate, deopotriv\u0103 trimise anume pentru acest lucru. C\u0103 sufletul nu iese de la sine c\u0103tre via\u0163a de dincolo, \u00eentruc\u00e2t nici nu e cu putin\u0163\u0103 \u2013 c\u0103 dac\u0103 merg\u00e2nd dintr-o cetate \u00een alta avem nevoie de om care s\u0103 ne arate drumul, cu c\u00e2t mai v\u00e2rtos sufletul, smuls fiind din trup \u015fi mut\u00e2ndu-se la via\u0163a cea viitoare, va avea trebuin\u0163\u0103 de c\u0103l\u0103uze?<\/p>\n

Aceasta este pricina pentru care, av\u00e2nd a ie\u015fi din trup, adeseori nu vrea s-o fac\u0103, \u015fi se trage \u00een\u0103untru, c\u00e2t mai ad\u00e2nc, se teme \u015fi se cutremur\u0103: fiindc\u0103 pururea ne mustr\u0103 con\u015ftiin\u0163a p\u0103catelor, \u015fi mai ales \u00een ceasul acela c\u00e2nd avem a pleca de aici la jude\u0163ul cel \u00eenfrico\u015fat de dincolo, unde vom fi tra\u015fi la r\u0103spundere. Atunci, dac\u0103 a fost cineva r\u0103pitor sau lacom, sau a obijduit pe cineva, sau vr\u0103jma\u015f cuiva s-a f\u0103cut f\u0103r\u0103 dreptate, fie c\u0103 vreun alt lucru r\u0103u a s\u0103v\u00e2r\u015fit, mul\u0163imea p\u0103catelor lui iese din uitare, \u015fi i se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, \u015fi-i \u00eempunge con\u015ftiin\u0163a.<\/p>\n

\u015ei precum cei din pu\u015fc\u0103rie sunt pururea \u00een dureri \u015fi \u00eentristare, mai ales \u00een ziua \u00een care urmeaz\u0103 a fi sco\u015fi \u015fi du\u015fi la judecat\u0103, \u015fi-s \u00eenghe\u0163a\u0163i de fric\u0103 \u015fi cu nimic mai buni dec\u00e2t ni\u015fte mor\u0163i atunci c\u00e2nd a\u015fteapt\u0103 la intrare \u015fi aud dinl\u0103untru glasul judec\u0103torului \u2013 a\u015fa \u015fi sufletul, chinuit \u015fi str\u00e2mtorat fiind chiar \u00een vremea c\u00e2nd p\u0103c\u0103tuie\u015fte, e chinuit \u015fi str\u00e2mtorat cu at\u00e2t mai mult atunci c\u00e2nd are a pleca de aici, fiind smuls din trupul s\u0103u.<\/p>\n

3. T\u0103ce\u0163i c\u00e2nd auzi\u0163i acestea? Mult mai mul\u0163umitor v\u0103 sunt pentru t\u0103cerea asta dec\u00e2t pentru b\u0103t\u0103ile din palme: c\u0103 b\u0103t\u0103ile din palme \u015fi laudele sporesc slava mea de\u015fart\u0103, iar t\u0103cerea asta spore\u015fte \u00eentreaga voastr\u0103 \u00een\u0163elepciune. \u015etiu c\u0103 sunt dureroase cele spuse, \u00eens\u0103 aduc c\u00e2\u015ftig mare \u015fi negr\u0103it. Bogatul acela, dac\u0103 ar fi avut pe cineva care s\u0103-i fac\u0103 astfel de \u00eendemnuri \u2013 iar nu ling\u0103i care dau numai sfaturi pl\u0103cute \u015fi a\u0163\u00e2\u0163\u0103toare la pl\u0103cere \u2013 n-ar fi ajuns \u00een gheen\u0103, n-ar fi \u00eendurat muncile cele nesuferite, nu s-ar fi c\u0103it dup\u0103 aceea nem\u00e2ng\u00e2iat: dar fiindc\u0103 to\u0163i \u00eei spuneau doar cele ce-i erau pe plac, l-au dat focului.<\/p>\n

O, de ar fi cu putin\u0163\u0103 ca pururea \u015fi necontenit s\u0103 filosof\u0103m acestea, s\u0103 vorbim despre gheen\u0103! C\u0103 zice Scriptura: \u201e\u00centru toate cuvintele tale adu-\u0163i aminte de cele mai de pe urm\u0103 ale tale, \u015fi \u00een veac nu vei p\u0103c\u0103tui\u201d (Sirah 7, 36); \u015fi iar\u0103\u015fi: \u201eG\u0103te\u015fte spre ie\u015fire lucrurile tale, \u015fi te g\u0103te\u015fte de drum\u201d (Pilde 24, 27). Dac\u0103 ai r\u0103pit vreun bun al cuiva, d\u0103-l \u00eenapoi, \u015fi spune ca Zaheu: \u201eDac\u0103 am n\u0103p\u0103stuit pe cineva, \u00eentorc \u00eemp\u0103trit\u201d (Luca 19, 8). De ai n\u0103p\u0103stuit pe cineva, de te-ai f\u0103cut vr\u0103jma\u015f cuiva, \u00eempac\u0103-te \u00eenainte de \u00eenfrico\u015fata Judecat\u0103, \u00eempac\u0103-te cu to\u0163i aici, ca s\u0103 vezi tribunalul acela f\u0103r\u0103 s\u0103 ai p\u00e2r\u00e2\u015fi.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 ce vom fi aici, avem bune n\u0103dejdi, dar dup\u0103 ce vom pleca dincolo, nu va mai sta \u00een puterea noastr\u0103 a ne poc\u0103i, nici a sp\u0103la cele ce am gre\u015fit. Drept aceea, trebuie s\u0103 ne preg\u0103tim ne\u00eencetat pentru plecarea de aici, c\u0103 dac\u0103 va voi St\u0103p\u00e2nul s\u0103 ne cheme disear\u0103? Dac\u0103 va voi s\u0103 ne cheme m\u00e2ine? C\u0103 viitorul nu este cunoscut, tocmai ca s\u0103 fim mereu cu priveghere \u015fi gata de plecarea aceea, precum \u015fi Laz\u0103r pururea era \u00eentru r\u0103bdare b\u0103rb\u0103teasc\u0103 \u2013 drept care a \u015fi plecat cu at\u00e2ta cinste. A murit \u015fi bogatul, \u015fi a fost \u00eengropat, sufletul fiindu-i dinainte \u00eengropat \u00een trup ca \u00eentr-un morm\u00e2nt \u015fi fiind cuprins \u00een carne ca \u00eentr-un sicriu. C\u0103 fiind legat ca \u00eentr-un lan\u0163 de be\u0163ie \u015fi l\u0103comia p\u00e2ntecelui, \u00ee\u015fi f\u0103cuse sufletul nelucr\u0103tor \u015fi mort.<\/p>\n

S\u0103 nu treci neb\u0103gat \u00een seam\u0103, iubitule, spusa: a fost \u00eengropat, ci s\u0103 mi te g\u00e2nde\u015fti aici la mesele cele de argint, la paturi, la covoare, la scoar\u0163e, la toate celelalte de prin cas\u0103, la miruri, la aromate la vinul cel mult, la felurimea bucatelor, la toc\u0103nuri, la buc\u0103tari, la ling\u0103i, la p\u0103zitori, la slugi \u2013 stinse \u015fi ve\u015ftejite dimpreun\u0103 cu tot restul p\u0103rutei fale. Toate-s cenu\u015f\u0103, toate sunt praf, bocete \u015fi t\u00e2nguiri, nimeni fiind \u00een stare s\u0103 mai ajute, nici s\u0103 aduc\u0103 \u00eenapoi sufletul plecat. Atunci a fost f\u0103cut\u0103 de ru\u015fine puterea aurului \u015fi multei avu\u0163ii: c\u0103 din at\u00e2ta slujire de care se bucura bogatul a fost luat gol \u015fi singur, neput\u00e2nd lua nimic cu sine din toat\u0103 avu\u0163ia de aici, ci a plecat p\u0103r\u0103sit \u015fi f\u0103r\u0103 de ap\u0103r\u0103tor. Nimeni din slujitori, nimeni dintre ajut\u0103tori nu mai era de fa\u0163\u0103 ca s\u0103 \u00eendep\u0103rteze os\u00e2nda \u015fi pedeapsa, ci fiind smuls de l\u00e2ng\u0103 to\u0163i ace\u015ftia, singur a fost r\u0103pit ca s\u0103 \u00eendure muncile cele nesuferite. Cu adev\u0103rat, \u201etot trupul ca iarba, \u015fi toat\u0103 slava omului ca floarea ierbii. Uscatu-s-a iarba \u015fi floarea ei a c\u0103zut, iar cuv\u00e2ntul Domnului r\u0103m\u00e2ne \u00een veac\u201d (Isaia 40, 6).<\/p>\n

A venit moartea, \u015fi a stins toate desf\u0103t\u0103rile bogatului; \u015fi lu\u00e2ndu-l ca pe un robit, l-a dus \u00een cele de dedesubt cu capul plecat, plin de ru\u015fine, lipsit de \u00eendr\u0103znire, tremur\u00e2nd, plin de groaz\u0103, dup\u0103 ce se bucurase de toat\u0103 dezmierdarea aceea doar ca \u00een vis. \u015ei de acum bogatul s-a f\u0103cut rug\u0103tor c\u0103tre s\u0103rac, \u015fi avea trebuin\u0163\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 ceva de la masa lui, a celui ce c\u00e2ndva era \u00eenfometat \u015fi z\u0103cea neput\u00e2nd s\u0103 se apere de gurile c\u00e2inilor. \u015ei lucrurile se schimbaser\u0103, \u015fi vedeau to\u0163i cine era bogatul \u015fi cine s\u0103racul, \u015fi c\u0103 Laz\u0103r era mai avut dec\u00e2t to\u0163i, iar bogatul \u2013 mai nevoia\u015f dec\u00e2t to\u0163i: c\u0103 precum pe scen\u0103 intr\u0103 unii, purt\u00e2nd m\u0103\u015fti de \u00eemp\u0103ra\u0163i \u015fi c\u0103petenii de oaste \u015fi doctori \u015fi ritori \u015fi sofi\u015fti \u015fi osta\u015fi, dar f\u0103r\u0103 a fi \u00een fapt nimic de acest fel, a\u015fa \u015fi \u00een via\u0163a de acum s\u0103r\u0103cia \u015fi bog\u0103\u0163ia sunt numai ni\u015fte m\u0103\u015fti. C\u00e2nd e\u015fti la teatru, de vezi pe cineva din cei ce joac\u0103 jos c\u0103 are masc\u0103 de \u00eemp\u0103rat, nu-l ferice\u015fti, nici socoti c\u0103 este \u00eemp\u0103rat, nici nu te-ai ruga s\u0103 ajungi ca el \u2013 ci \u015ftiind c\u0103 este om de r\u00e2nd, poate un fr\u00e2nghier sau f\u0103urar sau altceva de acest fel, nu-l ferice\u015fti pentru masc\u0103 \u015fi hain\u0103, nici nu \u00eel judeci dup\u0103 acestea, ci \u00eel dispre\u0163uie\u015fti pentru starea lui umil\u0103 cea de fapt.<\/p>\n

A\u015fa \u015fi aici, afl\u00e2ndu-te \u00een lume ca \u00eentr-un teatru \u015fi privind pe scen\u0103 cum joac\u0103 unii, c\u00e2nd vezi boga\u0163i mul\u0163i, s\u0103 nu socoti c\u0103 sunt boga\u0163i cu adev\u0103rat, ci c\u0103 poart\u0103 m\u0103\u015fti de boga\u0163i: c\u0103 precum actorul care pe scen\u0103 face pe \u00eemp\u0103ratul \u015fi pe c\u0103petenia de oaste se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de multe ori s\u0103 fie \u00een fapt slug\u0103, sau dintre cei ce v\u00e2nd \u00een pia\u0163\u0103 struguri \u015fi smochine \u2013 a\u015fa, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adeseori ca bogatul pe care-l vezi aici s\u0103 fie mai s\u0103rac dec\u00e2t oricine.<\/p>\n

C\u0103 dac\u0103 \u00eei sco\u0163i masca, \u015fi-i descoperi con\u015ftiin\u0163a, \u015fi \u00eei p\u0103trunzi \u00een cuget, afli acolo mult\u0103 s\u0103r\u0103cie de fapt\u0103 bun\u0103, \u015fi vezi c\u0103 este mai de nimic dec\u00e2t to\u0163i oamenii: c\u0103 precum la teatru, dup\u0103 ce vine seara \u015fi privitorii pleac\u0103, cei ce p\u0103reau tuturor \u00eemp\u0103ra\u0163i \u015fi c\u0103petenii, ie\u015find afar\u0103 \u015fi sco\u0163\u00e2nd m\u0103\u015ftile, se arat\u0103 ceea ce sunt de fapt, iar \u00een aceast\u0103 via\u0163\u0103, venind moartea \u015fi termin\u00e2ndu-se spectacolul, to\u0163i dau jos m\u0103\u015ftile bog\u0103\u0163iei \u015fi s\u0103r\u0103ciei, plec\u00e2nd dincolo \u2013 \u015fi se arat\u0103 judeca\u0163i doar dup\u0103 fapte, unii boga\u0163i cu adev\u0103rat, ceilal\u0163i s\u0103raci; unii \u00eentru cinste, ceilal\u0163i lipsi\u0163i de slav\u0103.<\/p>\n

4. Da, mul\u0163i dintre cei boga\u0163i aici s-au aflat dincolo mai s\u0103raci dec\u00e2t to\u0163i, ca \u015fi acest bogat. C\u0103 dup\u0103 ce l-a apucat seara, adic\u0103 moartea, \u015fi a ie\u015fit din teatrul vie\u0163ii de acum, \u015fi a dat jos masca, dincolo mai s\u0103rac dec\u00e2t to\u0163i s-a ar\u0103tat, \u00eenc\u00e2t nici peste o pic\u0103tur\u0103 de ap\u0103 nu avea st\u0103p\u00e2nire, ci a fost nevoit s-o cear\u0103, f\u0103r\u0103 ca m\u0103car s-o primeasc\u0103. Ce s\u0103r\u0103cie vre\u0163i mai mare dec\u00e2t asta? \u015ei ascult\u0103 ce fel era s\u0103r\u0103cia lui \u2013 c\u0103 ridic\u00e2ndu-\u015fi ochii, a zis c\u0103tre Avraam: \u201eP\u0103rinte, miluie\u015fte-m\u0103 \u015fi trimite pe Laz\u0103r, s\u0103-\u015fi \u00eenting\u0103 v\u00e2rful degetului \u00een ap\u0103 \u015fi s\u0103 r\u0103coreasc\u0103 limba mea\u201d. Vezi ce necaz mare? C\u00e2nd era aproape Laz\u0103r, nu \u00eel b\u0103ga \u00een seam\u0103, iar acuma, departe fiind, \u00eel cheam\u0103; pe cel pe care, \u00een multe r\u00e2nduri intr\u00e2nd \u015fi ie\u015find, nu \u00eel vedea, \u00eel prive\u015fte de departe cu st\u0103ruin\u0163\u0103. Dar pentru ce \u00eel vede? Poate c\u0103 de multe ori spusese acest bogat: \u201eCe nevoie am eu de evlavie \u015fi de fapta bun\u0103? Toate \u00eemi curg ca dintr-un izvor, m\u0103 bucur de mult bel\u015fug, de mult\u0103 bun\u0103stare, nu suf\u0103r nici un necaz nea\u015fteptat: de ce s\u0103 urm\u0103resc fapta bun\u0103? Acest s\u0103rac, \u00eentru dreptate \u015fi evlavie vie\u0163uind, nenum\u0103rate groz\u0103vii p\u0103time\u015fte\u201d. Chiar a\u015fa spun mul\u0163i adeseori \u015fi \u00een ziua de ast\u0103zi. Deci, ca s\u0103 fie smulse din r\u0103d\u0103cin\u0103 aceste rele p\u0103reri, i se arat\u0103 bogatului c\u0103 pentru r\u0103utate este r\u00e2nduit\u0103 pedeaps\u0103, iar pentru ostenelile cucerniciei e r\u00e2nduit\u0103 cinstire \u015fi cunun\u0103. \u015ei nu doar pentru asta l-a v\u0103zut pe Laz\u0103r, ci ca acum s\u0103 p\u0103timeasc\u0103 \u015fi el, cu mai mult\u0103 cov\u00e2r\u015fire, ceea ce p\u0103timea s\u0103racul: c\u0103 precum chinul aceluia era asprit de faptul c\u0103 z\u0103cea la poarta bogatului \u015fi vedea bun\u0103t\u0103\u0163ile str\u0103ine, a\u015fa \u015fi bogatului \u00eei spore\u015fte acum pedeapsa faptul c\u0103 zace \u00een gheen\u0103 \u015fi vede pe Laz\u0103r desf\u0103t\u00e2ndu-se, a\u015fa \u00eenc\u00e2t nu doar prin chinurile \u00een sine, ci \u015fi prin vederea cinstirii celuilalt s\u0103-i fie pedeapsa mai nesuferit\u0103. \u015ei precum Dumnezeu, alung\u00e2nd pe Adam din rai, l-a s\u0103l\u0103\u015fluit \u00een fa\u0163a raiului, ca necontenita vedere a acestuia s\u0103-i \u00eennoiasc\u0103 p\u0103timirea, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 simt\u0103 mai ad\u00e2nc ce bun\u0103t\u0103\u0163i pierduse: a\u015fa l-a s\u0103l\u0103\u015fluit \u015fi pe bogat \u00een fa\u0163a lui Laz\u0103r, ca s\u0103 vad\u0103 de ce bun\u0103t\u0103\u0163i s-a lipsit. \u201e\u0162i-am trimis\u201d, zice, \u201ela poart\u0103 pe s\u0103racul Laz\u0103r, ca s\u0103-\u0163i fie dasc\u0103l al faptei bune \u015fi prilej s\u0103 ar\u0103\u0163i iubirea ta de oameni: ai trecut cu vederea c\u00e2\u015ftigul, nu ai voit s\u0103 folose\u015fti dup\u0103 cuviin\u0163\u0103 prilejul de m\u00e2ntuire. S\u0103-\u0163i fie acum Laz\u0103r temei de mai mare chin \u015fi pedeaps\u0103\u201d. Dintru acestea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m c\u0103 to\u0163i cei obijdui\u0163i \u015fi nedrept\u0103\u0163i\u0163i de noi vor sta atunci \u00eenainte-ne. Laz\u0103r nici m\u0103car nu fusese nedrept\u0103\u0163it de bogat \u2013 c\u0103 bogatul nu-i luase avutul lui, ci nu-i d\u0103dea dintr-ale sale. Iar dac\u0103 cel ce nu a dat dintr-ale sale are p\u00e2r\u00e2\u015f pe cel pe care nu l-a miluit, cel care a r\u0103pit cele str\u0103ine ce iertare va dob\u00e2ndi, de vreme ce din toate p\u0103r\u0163ile \u00eel vor \u00eempresura cei nedrept\u0103\u0163i\u0163i de d\u00e2nsul? C\u0103 nu e trebuin\u0163\u0103 acolo de martori, nici de p\u00e2r\u00e2\u015fi, nici de dovezi: ci \u00eense\u015fi lucrurile, a\u015fa cum le-am f\u0103cut, se vor ar\u0103ta \u00eenaintea ochilor no\u015ftri, \u201elat\u0103 omul\u201d, se va zice, \u201e\u015fi faptele lui!\u201d C\u0103 \u015fi aceasta e r\u0103pire, a nu \u00eemp\u0103r\u0163i cu al\u0163ii averea ta. \u015ei poate c\u0103 v\u0103 pare uimitor ceea ce spun, dar nu v\u0103 minuna\u0163i, c\u0103 voi aduce m\u0103rturie din dumnezeie\u015ftile Scripturi, unde se spune c\u0103 r\u0103pire \u015fi l\u0103comie \u015fi jecm\u0103nire nu este doar atunci c\u00e2nd r\u0103pe\u015fti cele str\u0103ine, ci \u015fi atunci c\u00e2nd nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fti \u015fi altora din cele ale tale. Vre\u0163i s\u0103 \u015fti\u0163i care e m\u0103rturia aceasta? \u00cenvinuindu-i Dumnezeu pe iudei prin proorocul, gr\u0103ie\u015fte: \u201eP\u0103m\u00e2ntul a dat roadele sale, \u015fi n-a\u0163i adus zeciuielile, ci prada s\u0103racului \u00een casele voastre\u201d (Malahia 3, 10; Isaia 3, 13). \u201e\u00centruc\u00e2t voi\u201d, zice, \u201enu a\u0163i dat prinoasele cele obi\u015fnuite, a\u0163i r\u0103pit cele ale s\u0103racului\u201d. Asta o spune ca s\u0103 arate boga\u0163ilor c\u0103 st\u0103p\u00e2nesc avut al s\u0103racului \u015fi atunci c\u00e2nd bog\u0103\u0163ia lor este mo\u015ftenit\u0103, sau de ori\u015fiunde ar avea banii. \u015ei iar\u0103\u015fi zice \u00een alt\u0103 parte: \u201eS\u0103 nu lipse\u015fti de via\u0163\u0103 pe s\u0103rac\u201d (Sirah 4, 1): iar a lipsi pe cineva po\u0163i doar de ceea ce nu este al t\u0103u, fiindc\u0103\u00a0 \u03ac\u03c0\u03bf\u03c3\u03c4\u03ad\u03c1\u03b7\u03c3\u03b9\u03c2 \u00eenseamn\u0103 a lua cele str\u0103ine \u015fi a le p\u0103stra. Prin aceasta c\u0103p\u0103t\u0103m \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 c\u0103 dac\u0103 nu d\u0103m milostenie vom c\u0103p\u0103ta pedeaps\u0103 la fel cu cei care lipsesc de via\u0163\u0103 pe s\u0103rac, c\u0103 de oriunde ne-am aduna averile, ale St\u0103p\u00e2nului sunt; iar de le vom da celor nevoia\u015fi, de mult bel\u015fug ne vom bucura. \u015ei de asta a \u00eeng\u0103duit Dumnezeu ca tu s\u0103 ai mai multe avu\u0163ii ca al\u0163ii: nu ca s\u0103 cheltuie\u015fti pentru curvie, nici pentru be\u0163ie, \u015fi \u00eembuibare, \u015fi haine de mult pre\u0163, \u015fi alte feluri de r\u0103sf\u0103\u0163, ci ca s\u0103 le \u00eemp\u0103r\u0163i celor nevoia\u015fi. Dac\u0103 vistierul ce a primit bani ai \u00eemp\u0103ratului, nesocotind pe cei c\u0103rora li s-a poruncit s\u0103 \u00eei \u00eempart\u0103, \u00eei cheltuie\u015fte pe r\u0103sf\u0103\u0163ul s\u0103u, d\u0103 socoteal\u0103 \u015fi piere. La fel \u015fi cu bogatul: el e un vistier al bunurilor ce trebuie \u00eemp\u0103r\u0163ite la s\u0103raci, ce a primit porunca de a le \u00eemp\u0103r\u0163i celor \u00eempreun\u0103-robi cu d\u00e2nsul care se afl\u0103 \u00een nevoie. Iar dac\u0103 cheltuie\u015fte pentru sine mai mult dec\u00e2t ceea ce-i face neap\u0103rat\u0103 trebuin\u0163\u0103, dincolo va da cumplit\u0103 socoteal\u0103, c\u0103 nu sunt ale lui avu\u0163iile lui, ci ale celor \u00eempreun\u0103-robi cu d\u00e2nsul.<\/p>\n

5. S\u0103 le chivernisim, deci, ca pe unele ce nu sunt ale noastre, ca s\u0103 devin\u0103 ale noastre. \u201eDar cum s\u0103 le chivernisim ca pe unele ce nu sunt ale noastre?\u201d Le chivernisim atunci c\u00e2nd nu le cheltuim pe lucruri de prisos, c\u00e2nd nu le cheltuim doar pentru noi, ci c\u00e2nd le \u00eemp\u0103r\u0163im m\u00e2inilor s\u0103racilor: chiar dac\u0103 e\u015fti bogat, dac\u0103 vei cheltui pentru ceva de prisos vei da seama pentru averile \u00eencredin\u0163ate \u0163ie. A\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi la casele mari: mul\u0163i \u00ee\u015fi \u00eencredin\u0163eaz\u0103 vistieriile slujitorilor, \u00eens\u0103 aceia p\u0103zesc cele \u00eencredin\u0163ate lor \u015fi nu dau iama \u00een ele, ci \u00eempart cui \u015fi c\u00e2nd porunce\u015fte st\u0103p\u00e2nul. A\u015fa s\u0103 faci \u015fi tu: fiindc\u0103 ai primit mai mult ca al\u0163ii nu ca s\u0103 cheltuie\u015fti singur, ci ca s\u0103 te faci bun iconom \u015fi pentru al\u0163ii.<\/p>\n

Se cuvine s\u0103 cercet\u0103m \u015fi pentru ce bogatul nu \u00eel vede pe Laz\u0103r l\u00e2ng\u0103 alt drept, ci anume \u00een s\u00e2nurile lui Avraam. Avraam era iubitor de str\u0103ini: drept aceea, l\u00e2ng\u0103 Laz\u0103r \u00eel vede pe Avraam ca \u015fi acesta s\u0103 \u00eei fie spre mustrare a urii lui de str\u0103ini: fiindc\u0103 Avraam p\u00e2ndea pe trec\u0103tori \u015fi \u00eei tr\u0103gea \u00een casa lui, iar bogatul \u015fi pe cel ce era \u00een cas\u0103 \u00eel trecea cu vederea \u015fi, av\u00e2nd asemenea vistierie \u015fi prilej de m\u00e2ntuire, \u00eel ocolea \u00een fiecare zi, nefolosindu-se dup\u0103 cuviin\u0163\u0103 de solirea s\u0103racului. Dar patriarhul nu era a\u015fa, ci cu totul dimpotriv\u0103: st\u00e2nd \u00eenaintea u\u015filor, pescuia pe to\u0163i trec\u0103torii \u015fi, precum pescarul arunc\u0103 undi\u0163a \u00een mare \u015fi uneori scoate un pe\u015fte, iar adesea \u015fi aur \u015fi m\u0103rg\u0103ritare, a\u015fa \u015fi el, pescuind oameni, a prins c\u00e2ndva \u015fi \u00eengeri \u2013 \u015fi ce e minunat e c\u0103 a f\u0103cut-o f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie. De acest lucru minun\u00e2ndu-se \u015fi Pavel, \u00eendeamn\u0103 \u015fi gr\u0103ie\u015fte: \u201eIubirea de str\u0103ini s\u0103 n-o uita\u0163i \u2013 c\u0103 prin aceasta oarecari, ne\u015ftiind, au primit oaspe\u0163i pe \u00eengeri\u201d (Evrei 13, 2). \u015ei bine a zis: ne\u015ftiind- c\u0103 dac\u0103 i-ar fi primit cu at\u00e2ta bun\u0103voin\u0163\u0103 cunosc\u00e2ndu-i, n-ar fi f\u0103cut nici un lucru mare \u015fi minunat; dar toat\u0103 lauda este c\u0103 ne\u015ftiind cine erau trec\u0103torii \u015fi socotindu-i a fi doar oameni c\u0103l\u0103tori, i-a chemat \u00eenl\u0103untru cu at\u00e2ta r\u00e2vn\u0103. \u015ei tu, dar, dac\u0103 ar\u0103\u0163i mult\u0103 r\u00e2vn\u0103 primind vreun om vestit \u015fi str\u0103lucit, nu faci nimic vrednic de minunare \u2013 c\u0103 fapta bun\u0103 a celui ospe\u0163it de multe ori sile\u015fte \u015fi pe cel ur\u00e2tor de str\u0103ini s\u0103 arate toat\u0103 bun\u0103voin\u0163a. Iar lucru foarte mare \u015fi minunat este atunci c\u00e2nd primim cu mult\u0103 bun\u0103voin\u0163\u0103 pe oricine, \u015fi pe cei lep\u0103da\u0163i, \u015fi pe cei de r\u00e2nd. De aceea \u015fi Hristos, \u00eencuviin\u0163\u00e2nd pe cei care fac astfel, a zis: \u201e\u00centruc\u00e2t a\u0163i f\u0103cut unuia dintre ace\u015fti prea mici, Mie Mi-a\u0163i f\u0103cut\u201d (Matei 25, 40); \u015fi iar\u0103\u015fi: \u201eNu este voia \u00eenaintea Tat\u0103lui vostru ca s\u0103 piar\u0103 unul dintre ace\u015fti prea mici\u201d (Matei 18, 14); \u015fi iar\u0103\u015fi: \u201eCine va sminti pe unul dintr-ace\u015ftia mici, care cred \u00eentru Mine, mai de folos i-ar fi lui s\u0103 i se at\u00e2rne o piatr\u0103 de moar\u0103 la grumazul s\u0103u \u015fi s\u0103 fie aruncat \u00een mare\u201d (Matei, 18, 6). \u015ei pretutindeni \u00een Scripturi vedem c\u00e2t de mare e grija lui Hristos pentru cei mici \u015fi prea-mici \u2013 care lucru cunosc\u00e2ndu-l \u015fi Avraam, nu cerceta cine erau c\u0103l\u0103torii \u015fi de unde veneau, a\u015fa cum facem noi acum, ci \u00eei primea pe to\u0163i f\u0103r\u0103 osebire: c\u0103 cel ce face bun\u0103tate cuiva nu trebuie s\u0103-i cear\u0103 socoteal\u0103 de via\u0163a lui, ci doar s\u0103-i dreag\u0103 s\u0103r\u0103cia \u015fi s\u0103-i plineasc\u0103 lipsa. O \u00eendrept\u0103\u0163ire are s\u0103racul \u2013 lipsurile \u015fi nevoia. Altceva s\u0103 nu mai ceri de la el, ci dac\u0103 n-are hrana cea de trebuin\u0163\u0103 s\u0103 \u00eei alin\u0103m foamea, chiar de ar fi mai r\u0103u dec\u00e2t to\u0163i oamenii. A\u015fa ne-a poruncit s\u0103 facem \u015fi Hristos, zic\u00e2nd: \u201eFi\u0163i asemenea Tat\u0103lui vostru Celui din ceruri, c\u0103 pe soarele S\u0103u \u00eel r\u0103sare peste cei r\u0103i \u015fi peste cei buni, \u015fi plou\u0103 peste cei drep\u0163i \u015fi peste cei nedrep\u0163i\u201d (Matei 5, 45). Liman al celor \u00een nevoie e milostivul, iar limanul \u00eei prime\u015fte \u015fi-i scap\u0103 de primejdii pe to\u0163i cei c\u0103zu\u0163i \u00een sf\u0103r\u00e2mare de corabie, fie c\u0103-s r\u0103i, fie c\u0103-s buni; oricum ar fi cei afla\u0163i \u00een primejdie, \u00eei prime\u015fte \u00een s\u00e2nurile sale. \u015ei tu, dar, c\u00e2nd vezi c\u0103 un om pe uscat sufer\u0103 sf\u0103r\u00e2marea de corabie a s\u0103r\u0103ciei, nu-l judeca, nici nu \u00eei cere socoteal\u0103, ci scap\u0103-l din necaz. De ce \u00ee\u0163i faci singur greut\u0103\u0163i? Dumnezeu te-a slobozit de toat\u0103 despicarea firului \u00een patru \u015fi iscodirea de\u015fart\u0103. C\u00e2te nu ar fi spus \u015fi c\u00e2t n-ar fi str\u00e2mbat din nas mul\u0163i, dac\u0103 Dumnezeu ar fi poruncit s\u0103 cercet\u0103m cu de-am\u0103nuntul via\u0163a, s\u0103 descoasem purtarea \u015fi faptele, \u015fi dup\u0103 aceea s\u0103 miluim? Dar nu este a\u015fa, ci am fost slobozi\u0163i de toat\u0103 greutatea de acest fel. Deci, pentru ce s\u0103 ne mai facem griji de prisos? Una este a judeca, alta a da milostenie. De asta se \u015fi cheam\u0103 milostenie, fiindc\u0103 o d\u0103m \u015fi celor nevrednici. Aceasta ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 o facem \u015fi Pavel, gr\u0103ind: \u201eIar voi s\u0103 nu sl\u0103bi\u0163i f\u0103c\u00e2nd binele c\u0103tre to\u0163i, \u015fi mai v\u00e2rtos c\u0103tre cei ai no\u015ftri de o credin\u0163\u0103\u201d (Galateni 6, 9-10). Dac\u0103 vom sta s\u0103 iscodim \u015fi s\u0103 descoasem pe cei nevrednici, nici nu vom da prea lesne peste cei vrednici; iar dac\u0103 vom da celor nevrednici, negre\u015fit c\u0103 \u015fi cei vrednici, \u015fi cei ce fac c\u00e2t to\u0163i nevrednicii laolalt\u0103, vor veni s\u0103 fie milui\u0163i de m\u00e2inile noastre \u2013 precum s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu Avraam, care neiscodind, nici descos\u00e2nd pe trec\u0103tori, a putut \u015fi \u00eengeri asprimi oarec\u00e2nd. Acestuia \u015fi totodat\u0103 urma\u015fului s\u0103u Iov s\u0103 r\u00e2vnim a urma \u015fi noi, c\u0103 \u015fi Iov a urmat cu scump\u0103tate m\u0103rimii de suflet a str\u0103bunului, \u015fi de aceea gr\u0103ia: \u201eU\u015fa mea la tot cel ce venea se deschidea\u201d (31, 32) \u2013 nu pentru unii era deschis\u0103, iar pentru al\u0163ii nu, ci era pentru to\u0163i deschis\u0103.<\/p>\n

6. A\u015fa s\u0103 facem, v\u0103 rog, \u015fi noi, f\u0103r\u0103 a despica firul \u00een patru mai mult dec\u00e2t este nevoie: c\u0103 la s\u0103rac vrednic\u0103 e nevoia lui. Dac\u0103 vreodat\u0103 va veni cineva la noi cu aceast\u0103 nevoie, s\u0103 nu mai iscodim degeaba, c\u0103 nu d\u0103m obiceiului, ci omului. Nu pentru fapta lui bun\u0103, ci pentru nevoia lui \u00eel miluim, ca \u015fi noi s\u0103 ne atragem de la St\u0103p\u00e2nul mare mil\u0103, ca \u015fi noi, nevrednici fiind, s\u0103 avem parte de iubirea Lui de oameni. C\u0103 dac\u0103 vom cere vrednicie la cei \u00eempreun\u0103 robi cu noi \u015fi vom despica firul \u00een patru, a\u015fa va face \u015fi Dumnezeu cu noi; \u015fi c\u0103ut\u00e2nd a cere socoteal\u0103 de la cei \u00eempreun\u0103 robi cu noi, c\u0103dem noi \u00een\u015fine din iubirea de oameni cea de sus \u2013 c\u0103ci cu judecata cu care ve\u0163i judeca, ve\u0163i fi judeca\u0163i (Matei 7, 2). Dar s\u0103 ne \u00eentoarcem la firul cuv\u00e2nt\u0103rii. V\u0103z\u00e2nd bogatul pe Laz\u0103r \u00een \u015fanurile lui Avraam, a zis: P\u0103rinte Avraame, milu-ie\u015fte-m\u0103 \u015fi trimite pe Laz\u0103r.<\/p>\n

De ce nu a vorbit cu Laz\u0103r? Mie \u00eemi pare c\u0103 s-a ru\u015finat \u015fi s-a sfiit, \u015fi socotea c\u0103 acela negre\u015fit \u00eel \u0163ine de r\u0103u \u00een urma purt\u0103rii lui, zic\u00e2ndu-\u015fi: \u201eDac\u0103 eu, \u00een at\u00e2ta bun\u0103stare fiind \u015fi cu nimic nedrept\u0103\u0163it, l-am trecut cu vederea c\u00e2nd era \u00een at\u00e2tea nenorociri \u015fi nici din f\u0103r\u00e2mituri nu \u00eei d\u0103deam, cu at\u00e2t mai mult el, care a fost dispre\u0163uit \u00een asemenea hal, nu se va pleca s\u0103-mi fac\u0103 hat\u00e2rul\u201d. Asta o spunem nu spre a-l os\u00e2ndi pe Laz\u0103r, fiindc\u0103 el nu avea astfel de sim\u0163\u0103minte \u2013 s\u0103 nu fie! \u2013 c\u0103 bogatul este cel ce, av\u00e2nd aceast\u0103 temere, nu l-a chemat pe Laz\u0103r, ci pe Avraam, pe care-l socotea \u00eentru necuno\u015ftin\u0163\u0103 de cele \u00eent\u00e2mplate pe p\u0103m\u00e2nt \u00eentre el \u015fi Laz\u0103r, \u015fi c\u0103uta degetul acela pe care \u00eel l\u0103sase \u00een at\u00e2tea r\u00e2nduri s\u0103 fie lins de c\u00e2ini. Dar Avraam, ce zice? \u201eFiule, ai primit cele bune ale tale \u00een via\u0163a ta.\u201d Vezi iubirea de \u00een\u0163elepciune, iubirea de aproapele a dreptului? N-a zis: \u201eNeomenosule \u015fi crudule \u015fi prear\u0103ule, dup\u0103 ce te-ai purtat a\u015fa de r\u0103u cu omul, ai obrazul s\u0103 pomene\u015fti acum de iubire de oameni \u015fi de mil\u0103 \u015fi de iertare? Nu ro\u015fe\u015fti, nu te ru\u015finezi?\u201d El, \u00eens\u0103, ce face? \u201eFiule, zice, ai primit cele bune ale tale\u201d, c\u0103 zice \u00een\u0163eleptul: \u201eSufletul nec\u0103jit nu \u00eel tulbura\u201d (Sirah 4,\u00a0 3);\u00a0 \u00eei\u00a0 e de-ajuns pedeapsa, s\u0103 nu-l mai z\u0103d\u0103r\u00e2m \u00een nenorocirea lui\u201d. De altfel, ca s\u0103 nu crezi c\u0103 din r\u0103zbunare fa\u0163\u0103 de purtarea de pe p\u0103m\u00e2nt a bogatului l-a oprit pe Laz\u0103r s\u0103 mearg\u0103 la el, \u00eel nume\u015fte fiule, ca \u015fi cum ar voi s\u0103 se dezvinov\u0103\u0163easc\u0103. \u201eCe \u0163ine de mine\u201d, zice, \u201e\u00ee\u0163i dau; \u00eens\u0103 a merge de aici la voi nu ne st\u0103 \u00een putere; ai primit (\u03ac\u03c0\u03ad\u03bb\u03b1\u03b2\u03b5\u03c2) cele bune ale tale\u201d. Dar de ce n-a zis: \u03ad\u03bb\u03b1\u03b2\u03b5\u03c2, ci: \u03ac\u03c0\u03ad\u03bb\u03b1\u03b2\u03b5\u03c2? Mare noian de t\u00e2lcuri ni se deschide \u00eenainte, pe c\u00e2t v\u0103d eu. Drept aceea, p\u0103zind cu scump\u0103tate toate cele gr\u0103ite acum \u015fi mai \u00eenainte, s\u0103 le p\u0103str\u0103m \u00een suflet cu toat\u0103 grija \u015fi prin cele spuse deja s\u0103 v\u0103 preg\u0103ti\u0163i mai bine spre ascultarea celor ce se vor spune \u00een r\u00e2ndurile viitoare. \u015ei dac\u0103 ve\u0163i putea, aminti\u0163i-v\u0103 tot; dac\u0103 nu, v\u0103 rog ca \u00een loc de toate celelalte s\u0103 v\u0103 aminti\u0163i m\u0103car c\u0103 a nu \u00eemp\u0103r\u0163i s\u0103racilor din averea ta \u00eenseamn\u0103 a jecm\u0103ni pe s\u0103raci \u015fi a-i lipsi de via\u0163\u0103, \u015fi c\u0103 nu st\u0103p\u00e2nim bunurile noastre, ci pe ale lor. C\u0103 dac\u0103 vom avea astfel de a\u015fezare sufleteasc\u0103, negre\u015fit ne vom trimite \u00eenaintea noastr\u0103 avu\u0163iile \u015fi, hr\u0103nind aici pe Hristos fl\u0103m\u00e2nd, ca ni\u015fte buni negu\u0163\u0103tori vom pune la p\u0103strare dincolo mult\u0103 marf\u0103 \u015fi vom putea s\u0103 dob\u00e2ndim bun\u0103t\u0103\u0163ile viitoare, cu harul \u015fi iubirea de oameni a Domnului nostru lisus Hristos, dimpreun\u0103 cu Care Tat\u0103lui \u015fi Sf\u00e2ntului Duh este slava, cinstea, puterea, acum \u015fi pururea \u015fi \u00een vecii vecilor. Amin.<\/p>\n

\n

[1]<\/a> \u00cen limba greac\u0103, mai ales \u00een epoca t\u00e2rzie, \u201etiranie\u201d \u015fi \u201ea tiranisi (tiraniza)\u201d arat\u0103 o st\u0103p\u00e2nire nelegitim\u0103, o uzurpare, \u00een cazul de fa\u0163\u0103 este vorba de st\u0103p\u00e2nirea samavolnic\u0103 a dracilor asupra sufletelor omene\u015fti, care nu este \u00eeng\u0103duit\u0103 de Dumnezeu.<\/em><\/p>\n

din \u201cOmilii la parabola despre saracul Lazar si bogatul nemilostiv\u201d<\/strong>, Editura Sophia, Bucuresti, 2002<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul IOAN GUR\u0102 DE AUR 1. Minunatu-m-am de dragostea voastr\u0103 atunci c\u00e2nd am \u00eenceput ieri a vorbi despre Laz\u0103r, c\u0103 \u015fi r\u0103bdarea s\u0103racului a\u0163i l\u0103udat-o, \u015fi de cruzimea \u015fi neomenia bogatului v-a\u0163i sc\u00e2rbit; iar acestea nu mici dovezi de vrednicie sunt: c\u0103ci chiar dac\u0103 nu avem fapt\u0103 bun\u0103, \u00eens\u0103 o l\u0103ud\u0103m, vom putea, negre\u015fit, s\u0103 <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[],"class_list":["post-7590","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cuvinte-de-invatatura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7590","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7590"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7590\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7590"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7590"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7590"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}