{"id":7714,"date":"2011-11-11T16:58:53","date_gmt":"2011-11-11T19:58:53","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=7714"},"modified":"2011-11-11T17:00:34","modified_gmt":"2011-11-11T20:00:34","slug":"%e2%80%9eimpreuna-pe-totdeauna-si-pe-pamant-si-in-cer-%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/%e2%80%9eimpreuna-pe-totdeauna-si-pe-pamant-si-in-cer-%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"\u201e\u00cempreun\u0103 pe totdeauna \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00een cer…\u201c"},"content":{"rendered":"

Traian Dorz<\/strong><\/a>, fragment din<\/em> \u00abHristos – m\u0103rturia mea\u00bb<\/a><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Duminic\u0103, 9 noiembrie 1975<\/strong>, am primit urm\u0103toarea telegram\u0103 dureroas\u0103: \u201eTata mort. \u00cenmorm\u00e2ntarea mar\u0163i. Lia\u201c<\/em><\/strong><\/p>\n

Ceva ca o sabie de foc mi-a str\u0103puns inima: Doamne Iisuse, chiar at\u00e2t de repede?
\n\u00cen ziua de luni, 10 noiembrie, am plecat spre Sibiu cu ce voi g\u0103si la \u00eendem\u00e2n\u0103. Ieri i-am dat o telegram\u0103 \u015fi fratelui Moise, la Arad, s\u0103 \u015ftie \u015fi el \u015fi s\u0103 vin\u0103. A\u015f mai fi dat telegrame \u015fi la Hunedoara \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i, dar m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 fra\u0163ii din Sibiu vor avea, desigur, grij\u0103 s\u0103-i anun\u0163e ei pe ceilal\u0163i fra\u0163i din \u0163ar\u0103. Nu se poate ca dintre cei din Sibiu s\u0103 nu fie c\u00e2\u0163iva s\u0103 sar\u0103 \u00een ajutorul bietelor suflete r\u0103mase dup\u0103 p\u0103rintele Iosif at\u00e2t de singure acum \u015fi de neputincioase.
\nDar \u015fi de data asta m\u0103 \u00een\u015felasem amar. Nu numai c\u0103 n-au \u00een\u015ftiin\u0163at pe nimeni, dar n-au mers nici m\u0103car unul dintre ei s\u0103 \u00eentrebe cu ce ar putea ajuta… Ce \u00eengrozitoare dec\u0103dere \u015fi nerecuno\u015ftin\u0163\u0103!
\nAm c\u0103l\u0103torit foarte greu, cu etape scurte \u015fi cu a\u015ftept\u0103ri lungi. Am ajuns abia \u00een diminea\u0163a urm\u0103toare, pe 11 noiembrie 1975.
\nLa gar\u0103 \u00een Sibiu, n-am mai aflat pe nimeni altcineva dec\u00e2t pe fratele Moise cu \u00eenc\u0103 trei fra\u0163i din Arad.
\nLa locuin\u0163a \u00eendoliat\u0103 a familiei celor r\u0103ma\u015fi dup\u0103 p\u0103rintele \u015fi dup\u0103 fratele Titus, am g\u0103sit sicriul descoperit. Pe fa\u0163a fratelui plecat la p\u0103rintele s\u0103u, se a\u015fezase chipul ve\u015fniciei \u00een care trecuse cu toate planurile lui fr\u00e2nte dintr-o dat\u0103.
\nNe-am a\u015fezat l\u00e2ng\u0103 sicriul lui cu rug\u0103ciunea arz\u00e2nd, cu inimile arz\u00e2nd, cu lacrimile arz\u00e2nd, cu amintirile arz\u00e2nd…
\nO, c\u00e2te duce cu el \u00een morm\u00e2nt \u015fi acest mult \u00eencercat fiu al p\u0103rintelui! Suferin\u0163ele care au ars demult via\u0163a tat\u0103lui s\u0103u l-au \u00eenso\u0163it \u015fi pe el, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput. Ca o c\u0103l\u0103torie pe marea puternic agitat\u0103 i-a fost \u015fi toat\u0103 via\u0163a lui pe p\u0103m\u00e2nt. Iar acum, iat\u0103 ce grabnic a ajuns la \u0163\u0103rmul cel\u0103lalt, duc\u00e2nd cu el at\u00e2tea am\u0103nunte care ar fi \u00eembog\u0103\u0163it at\u00e2t de folositor istorisirea pe care am scris-o dup\u0103 aceea.
\nAm aflat de la familia lui c\u0103, dup\u0103 plecarea noastr\u0103 de la spital, \u00een 30 octombrie, el a mai r\u0103mas [acolo] doar c\u00e2teva zile. Sim\u0163indu-se ceva mai bine, a dorit s\u0103 vin\u0103 acas\u0103. Dar \u00een 7 noiembrie i s-a f\u0103cut r\u0103u urc\u00e2nd pe sc\u0103ri \u015fi a c\u0103zut. A fost dus cu salvarea la spital, abia respir\u00e2nd. \u00cen noaptea spre 8 noiembrie, a doua criz\u0103 i-a adus moartea. A\u015fa a trecut el la Domnul. Autopsia a dovedit c\u0103 dou\u0103 cheaguri de s\u00e2nge, pornite din tromboflebita lui, se opriser\u0103 \u00een pl\u0103m\u00e2ni, oprindu-i respira\u0163ia. Unul \u00een 7 noiembrie, c\u00e2nd a c\u0103zut pe sc\u0103ri, al doilea \u00een 8, la spital.<\/p>\n

Apoi sora Jenica, so\u0163ia lui, ne spuse pl\u00e2ng\u00e2nd:
\n\u2013 N-am mai g\u0103sit nic\u0103ieri \u00een cimitir un loc potrivit pentru el. Am cerut autoriza\u0163ie s\u0103-l putem \u00eenmorm\u00e2nta peste sicriul p\u0103rintelui, \u00een acela\u015fi morm\u00e2nt. Aici se obi\u015fnuie\u015fte acum a\u015fa ceva, pentru economia de locuri.
\nAcolo la cimitir, acum trebuie s\u0103 fi \u015fi \u00eenceput s\u0103 sape. Ce bine c\u0103 a\u0163i venit! Cei de aici, din Sibiu, nici unul n-a venit nici s\u0103 ne \u00eentrebe m\u0103car ceva. Nu mai avem pe nimeni s\u0103 ne ajute cu nimic… Doamne, ce oameni!
\n\u2013 Las\u0103 c\u0103 ne ducem noi imediat acolo la cimitir, s\u0103 vedem tot ce este nevoie s\u0103 facem. Vine \u015fi fratele Moise cu fra\u0163ii din Arad. Vom merge s\u0103 comand\u0103m \u015fi coroane \u015fi ce va mai fi nevoie.<\/p>\n

Plouase at\u00e2t de mult \u00een toamna asta, \u00eenc\u00e2t \u00een cimitir era numai ap\u0103 \u015fi noroi peste tot. \u00cen morm\u00e2ntul p\u0103rintelui, trei oameni s\u0103pau de zor, cu schimbul, arunc\u00e2nd cu greu p\u0103m\u00e2ntul peste grilajul de fier. Am scos \u00eendat\u0103 grilajul, spre a se putea lucra mai u\u015for, \u015fi ne uitam, cu inimile ap\u0103sate, la tot ce se \u00eent\u00e2mpla. \u00cen timpul acesta, eu am alergat la o flor\u0103rie apropiat\u0103, comand\u00e2nd dou\u0103 coroane de garoafe albe: una pentru noi, iar alta pentru fra\u0163ii din toat\u0103 Oastea Domnului.
\nC\u00e2nd am venit \u00eenapoi, s\u0103p\u0103torii aruncau \u00eenc\u0103 p\u0103m\u00e2nt afar\u0103. Ajunseser\u0103 destul de ad\u00e2nc c\u00e2nd, deodat\u0103, unul dintre ei zise:
\n\u2013 Dar ce este asta?
\nNe-am uitat jos: o coroan\u0103 de flori din care \u00eenc\u0103 mai r\u0103m\u0103seser\u0103 neputrezite urme care se vedeau bine.
\n\u2013 A, \u015fti\u0163i, le-am zis eu, \u00een 16 februarie 1938, c\u00e2nd l-am \u00eenmorm\u00e2ntat aici pe P\u0103rintele, \u00eemi aduc bine aminte c\u0103 un frate din Lugoj, care adusese o coroan\u0103 din partea Oastei Domnului de acolo, \u00een momentul cobor\u00e2rii sicriului \u00een morm\u00e2nt, \u00eentr-un acces de durere, a aruncat coroana adus\u0103 de el peste sicriu. Cei ce aruncau p\u0103m\u00e2ntul au acoperit-o \u015fi iat\u0103 c\u0103 nici acum, dup\u0103 aproape treizeci \u015fi opt de ani, nu putrezise de tot.
\nCazmaua groparului se opri apoi \u00een ceva tare. Cur\u0103\u0163ir\u0103 suprafa\u0163a pe care st\u0103teau cei doi \u2013 unul la cap, altul la picioare \u2013 \u015fi iat\u0103 c\u0103 sicriul era \u00eentreg, neputrezit, \u0163in\u00e2ndu-i pe cei doi pe capacul s\u0103u, deasupra.
\n\u2013 Ce facem? \u00eentreb\u0103 omul. S\u0103-l desfacem?<\/p>\n

Noi ne preg\u0103tisem ca, dac\u0103 vom ajunge p\u00e2n\u0103 unde a fost sicriul \u015fi vom da de ceva oase, s\u0103 le str\u00e2ngem \u00eentr-o cutie, s\u0103 le sp\u0103l\u0103m \u015fi s\u0103 facem rug\u0103ciunea r\u00e2nduit\u0103 pentru astfel de cazuri, apoi s\u0103 le a\u015fez\u0103m din nou acolo. Dar acum iat\u0103 c\u0103 \u00eentreg sicriul este neputrezit \u015fi nu se rupe cu doi oameni care stau deasupra lui.
\n\u2013 Ie\u015fi\u0163i afar\u0103! Nu mai desfacem nimic! le-am zis. Dac\u0103 Dumnezeu \u00eel \u0163ine acoperit, \u00eel l\u0103s\u0103m \u015fi noi a\u015fa.
\nEram \u00eencredin\u0163at c\u0103, dac\u0103 sicriul n-a putrezit, cu at\u00e2t mai mult n-a putrezit el. Credeam din inim\u0103 c\u0103, dac\u0103 i-am deschide sicriul, l-am afla \u00eentocmai cum l am a\u015fezat acolo acum aproape treizeci \u015fi opt de ani.
\nMi-am adus aminte atunci de adev\u0103rul c\u0103 trupurile sfin\u0163ilor nu putrezesc, dup\u0103 cum este scris: \u201e\u015ei nu vei \u00eeng\u0103dui ca sf\u00e2ntul T\u0103u s\u0103 vad\u0103 putrezirea\u201c (Fapte 2, 27)… At\u00e2tea minuni de astea s-au dovedit cu sfin\u0163ii \u015fi martirii din vechime \u2013 \u015fi iat\u0103 c\u0103 \u015fi azi Dumnezeu ne arat\u0103 c\u0103 \u015fi \u00een morm\u00e2ntul acesta este trupul neputrezit, cu sicriu cu tot, al omului S\u0103u mare \u015fi sf\u00e2nt. O, ce minune este asta \u015fi ce uimire \u015fi mirare ar fi acum dac\u0103 noi am descoperi sicriul \u015fi am vesti minunea asta \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een lume!
\nDar, dat\u0103 fiind situa\u0163ia \u00een care ne afl\u0103m acum at\u00e2t noi, c\u00e2t \u015fi familia lui (eu plecasem ne\u00eenvoit), apoi starea general\u0103 a Oastei, am vorbit cu fratele Moise c\u0103 e lesne de \u00eenchipuit ce s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 acum noi am dezveli minunea asta \u015fi am \u00eencepe s-o vestim. \u00cendat\u0103 ar veni aici toat\u0103 lumea uimit\u0103, apoi s-ar alarma Mili\u0163ia, autorit\u0103\u0163ile \u2013 \u015fi numai Domnul \u015ftie ce s-ar mai \u00eent\u00e2mpla \u015fi cu noi \u015fi cu el.
\nA\u015fa, mai bine t\u0103cem \u015fi l\u0103s\u0103m totul acoperit. Las\u0103 c\u0103 va ar\u0103ta odat\u0103 \u00censu\u015fi Dumnezeu sfin\u0163enia omului S\u0103u, la vremea c\u00e2nd va voi El.
\nAm t\u0103cut \u015fi a r\u0103mas totul a\u015fa. Eram acolo noi patru \u015fi s\u0103p\u0103torii trei, \u2013 \u015fapte oameni.<\/p>\n

La ceasul rug\u0103ciunii au venit preo\u0163ii, rudeniile, cunoscu\u0163ii \u015fi prietenii care au f\u0103cut slujba \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii afar\u0103, unde scosesem din cas\u0103 pe m\u00e2inile noastre sicriul fratelui Tit. L\u00e2ng\u0103 familia sa \u00eendurerat\u0103, am stat numai noi, cei sosi\u0163i de diminea\u0163\u0103, \u015fi \u00eenc\u0103 un frate din Oltenia. C\u00e2\u0163iva sibieni st\u0103teau \u015fi ei \u015fi priveau de departe ca ni\u015fte str\u0103ini, cum \u015fi erau.
\n\u00cen seara aceleia\u015fi zile era \u015fi sicriul fiului depus deasupra celui al tat\u0103lui s\u0103u. \u201e\u00cempreun\u0103 pe totdeauna \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00een cer…\u201c
\nOdihni\u0163i \u00een pace, tat\u0103 \u015fi fiu, suflete neuitate \u015fi scumpe, l\u00e2ng\u0103 S\u00e2nul dulce al Domnului Iisus, locul tuturor m\u00e2ng\u00e2ierilor \u015fi r\u0103spl\u0103tirilor voastre!<\/p>\n

Dup\u0103 c\u00e2tva timp, am lucrat \u00eenc\u0103 dou\u0103 t\u0103bli\u0163e de marmur\u0103 pe care le-am scris, una cu numele so\u0163iei, Iuliana, n\u0103scut\u0103 Iancu, \u015fi ale celor trei copila\u015fi \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i l\u00e2ng\u0103 u\u015fa bisericii din Vidra de Sus, azi Avram Iancu, unde fusese atunci preot p\u0103rintele Iosif. Iar a doua, cu numele fiului s\u0103u, Tit, care odihne\u015fte aici aproape de s\u00e2nul t\u0103ticu\u0163ului s\u0103u scump, singurul care l-a m\u00e2ng\u00e2iat \u015fi cu care s-a m\u00e2ng\u00e2iat \u015fi el \u00een primii ani\u015fori ai acestuia. Orfani atunci am\u00e2ndoi, at\u00e2t tat\u0103, c\u00e2t \u015fi fiu…
\nSl\u0103vit s\u0103 fie Domnul!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Traian Dorz, fragment din \u00abHristos – m\u0103rturia mea\u00bb Duminic\u0103, 9 noiembrie 1975, am primit urm\u0103toarea telegram\u0103 dureroas\u0103: \u201eTata mort. \u00cenmorm\u00e2ntarea mar\u0163i. Lia\u201c Ceva ca o sabie de foc mi-a str\u0103puns inima: Doamne Iisuse, chiar at\u00e2t de repede? \u00cen ziua de luni, 10 noiembrie, am plecat spre Sibiu cu ce voi g\u0103si la \u00eendem\u00e2n\u0103. Ieri i-am <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-7714","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mrturii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7714","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7714"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7714\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7714"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7714"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7714"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}