{"id":7934,"date":"2024-01-27T07:42:39","date_gmt":"2024-01-27T10:42:39","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=7934"},"modified":"2024-01-27T11:51:08","modified_gmt":"2024-01-27T14:51:08","slug":"cum-vom-raspunde-chemarii-la-nunta-fiului-de-imparat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/cum-vom-raspunde-chemarii-la-nunta-fiului-de-imparat\/","title":{"rendered":"Cum vom raspunde chemarii la nunta Fiului de Imparat?"},"content":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Ioan Gura de Aur<\/strong><\/em><\/p>\n

\"\"<\/a>\u201eAi v\u0103zut c\u00e2t\u0103 deosebire este \u00eentre fiu \u015fi slugi \u015fi \u00een pilda de mai \u00eenainte \u015fi \u00een pilda aceasta? Ai v\u0103zut c\u00e2t de mult se aseam\u0103n\u0103 aceste dou\u0103 pilde, dar \u015fi c\u00e2t de mult se deosebesc? \u015ei pilda aceasta ca \u015fi cealalt\u0103 arat\u0103 \u00eendelunga r\u0103bdare a lui Dumnezeu, marea Lui purtare de grij\u0103 \u015fi nerecuno\u015ftin\u0163a iudeilor. Dar are ceva mai mult dec\u00e2t cealalt\u0103. Veste\u015fte mai dinainte \u015fi c\u0103derea iudeilor \u015fi chemarea neamurilor; \u00een afar\u0103 de aceasta mai arat\u0103 c\u00e2t\u0103 nevoie este de o via\u0163\u0103 virtuoas\u0103 \u015fi c\u00e2t de mare e pedeapsa celor ce n-au grij\u0103 de purtarea lor.
\nSi este bine c\u0103 pilda aceasta vine dup\u0103 cealalt\u0103. Pentru c\u0103 \u00een pilda de mai \u00eenainte Hristos a spus: \u201e\u015ei se va da neamului care va face roadele ei\u201d (Matei 22, 1-4), \u00een pilda aceasta arat\u0103 \u015fi c\u0103rui neam se va da via; \u015fi nu numai aceasta, ci arat\u0103 iar\u0103\u015fi \u015fi negr\u0103ita purtare de grij\u0103 de iudei. In cealalt\u0103 pild\u0103 se p\u0103rea c\u0103 numai \u00eenainte de r\u0103stignire \u00eei cheam\u0103 pe iudei; \u00een pilda aceasta Se sile\u015fte s\u0103-i cheme chiar dup\u0103 ce iudeii L-au ucis pe Domnul. C\u00e2nd trebuia s\u0103 le dea pedeapsa aceea prea cumplit\u0103, atunci \u00eei cheam\u0103 la nunt\u0103 \u015fi-i cinste\u015fte cu cea mai \u00eenalt\u0103 cinste. In pilda cealalt\u0103 n-a chemat \u00eent\u00e2i neamurile, ci pe iudei, \u00een pilda aceasta la fel.\"\"<\/a>
\nDar dup\u0103 cum \u00een pilda cealalt\u0103 atunci a dat altora via c\u00e2nd iudeii n-au vrut s\u0103-L primeasc\u0103, ci chiar L-au ucis c\u00e2nd a venit la ei, tot a\u015fa \u015fi \u00een pilda aceasta, atunci a chemat pe al\u0163ii la nunt\u0103 c\u00e2nd iudeii n-au vrut s\u0103 vin\u0103. Poate fi, oare, o nerecuno\u015ftin\u0163a mai mare ca a lor? S\u0103 fie chema\u0163i la nunt\u0103 \u015fi s\u0103 nu vin\u0103! Cine n-ar vrea s\u0103 vin\u0103 la nunt\u0103, la nunta unui \u00eemp\u0103rat,a unui \u00eemp\u0103rat care face nunt\u0103 fiului s\u0103u?<\/p>\n

Poate c\u0103 cineva m-ar \u00eentreba:
\n\u2013 Pentru ce Hristos a vorbit aici de nunt\u0103?
\n\u2013 Ca s\u0103 cuno\u015fti c\u00e2t\u0103 grij\u0103 are Dumnezeu de noi, c\u00e2t de mult ne dore\u015fte; ca s\u0103 cuno\u015fti c\u00e2t\u0103 str\u0103lucire au cele din \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Sa; c\u0103 acolo nimic nu-i trist, nimic dureros, ci toate sunt pline de bucurie duhovniceasc\u0103. De aceea \u015fi Ioan Botez\u0103torul \u00eel nume\u015fte pe Hristos Mire; de aceea \u015fi Pavel spune: \u201eC\u0103 v-am logodit unui singur b\u0103rbat (II Cor. 11, 2)\u201d; \u015fi iar\u0103\u015fi: \u201eTaina aceasta mare este; iar eu zic \u00een Hristos \u015fi \u00een Biseric\u0103 (Efes. 5, 32)\u201d.
\n\u2013 Dar pentru ce spune c\u0103 mireasa nu-i logodit\u0103 cu Tat\u0103l, ci cu Fiul?
\n\u2013 Pentru c\u0103 mireasa care-i logodit\u0103 cu Fiul este logodit\u0103 \u015fi cu Tat\u0103l. Scriptura nu face deosebire; gr\u0103ie\u015fte c\u00e2nd \u00eentr-un fel c\u00e2nd \u00een altul, pentru c\u0103 Tat\u0103l \u015fi Fiul sunt de aceea\u015fi fin\u0163\u0103.<\/p>\n

In pilda aceasta Hristos a vorbit \u015fi de \u00eenvierea Sa. Pentru c\u0103 mai \u00eenainte vorbise de moartea Sa, arat\u0103 c\u0103 dup\u0103 moartea Sa este nunta \u015fi atunci este Mire. Dar nici a\u015fa iudeii n-au ajuns mai buni, nici mai bl\u00e2nzi. Poate fi, oare, o r\u0103utate mai mare?<\/p>\n

Aceasta este a treia acuza\u0163ie adus\u0103 iudeilor. Prima acuza\u0163ie, c\u0103 au omor\u00e2t pe profe\u0163i; a doua, c\u0103 au omor\u00e2t pe Fiul; a treia, c\u0103 n-au venit la nunt\u0103 cu toate c\u0103 au fost pofti\u0163i la nunt\u0103 chiar de Cel ucis, de Cel pe Care ei \u00eel uciseser\u0103, ci au n\u0103scocit o mul\u0163ime de scuze: c\u0103 \u015fi-au cump\u0103rat pereche de boi, c\u0103 \u015fi-au luat \u0163arine, c\u0103 s-au \u00eensurat. De\u015fi scuzele lor par \u00eentemeiate, totu\u015fi noi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m de aici un lucru: Oric\u00e2t de grabnice \u015fi de necesare ar fi treburile noastre, s\u0103 nu le punem niciodat\u0103 mai presus de cele duhovnice\u015fti.<\/p>\n

Imp\u0103ratul nu i-a poftit la nunt\u0103 \u00een ziua nun\u0163ii, ci cu mult \u00eenainte de nunt\u0103. C\u0103 se spune \u00een pild\u0103: \u201eSpune\u0163i celor chema\u0163i!\u201d; \u015fi iar\u0103\u015fi: \u201eChema\u0163i pe cei pofti\u0163i\u201d. Aceasta le m\u0103re\u015fte \u015fi mai mult vina.<\/p>\n

\u2013 Dar c\u00e2nd \u015fi prin cine au fost chema\u0163i?
\n\u2013 Prin to\u0163i profe\u0163ii, apoi prin Ioan Botez\u0103torul \u2013 Ioan \u00eei trimitea pe to\u0163i iudeii la Hristos, spun\u00e2ndu-le: \u201eAcela trebuie s\u0103 creasc\u0103, iar eu s\u0103 m\u0103 mic\u015forez (Ioan 3, 20)\u201d, \u2013 \u015fi prin Fiul: \u201eVeni\u0163i la Mine to\u0163i cei osteni\u0163i \u015fi \u00eempov\u0103ra\u0163i \u015fi Eu v\u0103 voi odihni\u201d (Matei 11, 28) ; \u015fi: \u201eDe \u00eenseteaz\u0103 cineva, s\u0103 vin\u0103 la Mine \u015fi s\u0103 bea (Ioan 7, 37)\u201d. I-a chemat nu numai cu cuv\u00e2ntul, ci \u015fi cu fapta; iar dup\u0103 \u00een\u0103l\u0163area Sa la cer, prin Petru \u015fi prin ceilal\u0163i apostoli. Pavel spune: \u201eCel ce a lucrat prin Petru la chemarea celor t\u0103ia\u0163i \u00eemprejur, Acela a lucrat \u015fi prin mine la chemarea neamurilor\u201d (Gal. 2, 8). Pentru c\u0103 iudeii, c\u00e2nd L-au v\u0103zut pe Fiul, s-au m\u00e2niat \u015fi L-au omor\u00e2t (Matei 21, 38-39), de aceea Dumnezeu \u00eei cheam\u0103 din nou prin slugile Sale. \u015ei la ce-i cheam\u0103, oare? La osteneli, la oboseli, la sudori? Nu! La veselie! Le spusese: \u201eJuncii mei \u015fi cele \u00eengr\u0103\u015fate ale mele s-au junghiat\u201d. Uit\u0103-te c\u00e2t de bogat este osp\u0103\u0163ul! C\u00e2t de mare e d\u0103rnicia! \u015ei nici aceasta nu i-a f\u0103cut s\u0103 se ru\u015fineze, ci, cu c\u00e2t era mai \u00eendelung r\u0103bd\u0103tor, cu at\u00e2t se \u00eempietreau mai mult la inim\u0103! N-au venit, nu pentru c\u0103 erau ocupa\u0163i, ci pentru c\u0103 s-au tr\u00e2nd\u0103vit.<\/p>\n

\u2013 Dar atunci pentru ce unii din cei pofti\u0163i la nunt\u0103 spun c\u0103 s-au c\u0103s\u0103torit, iar al\u0163ii c\u0103 \u015fi-au cump\u0103rat perechi de boi? Acestea-s doar treburi!
\n\u2013 Nu-s deloc treburi. C\u00e2nd ne cheam\u0103 treburile cele duhovnice\u015fti nici o treab\u0103 nu este de neap\u0103rat\u0103 trebuin\u0163\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 p\u0103rerea mea cei pofti\u0163i la nunt\u0103 s-au folosit de aceste scuze s\u0103-\u015fi acopere lenevia lor. Groz\u0103via nu-i numai aceea c\u0103 n-au venit la nunt\u0103, ci alta, cu mult mai grozav\u0103 \u015fi mai nebuneasc\u0103, c\u0103 au b\u0103tut, au oc\u0103rit \u015fi au omor\u00e2t slugile. Cei pofti\u0163i la nunt\u0103 sunt mai r\u0103i dec\u00e2t lucr\u0103torii viei. Slugile din pilda de mai \u00eenainte veniser\u0103 s\u0103 cear\u0103 venitul \u015fi roadele viei \u015fi au fost ucise; slugile din pilda aceasta au venit s\u0103-i cheme la nunta Celui ucis de ei \u015fi au fost ucise \u015fi ele. Poate fi, oare, o nebunie mai mare? Mustrarea aceasta le-o face \u015fi Pavel, zic\u00e2nd: \u201eCare \u015fi pe Domnul L-au ucis \u015fi pe profe\u0163ii lor \u015fi ne-au prigonit \u015fi pe noi (I Tes. 2, 15)\u201d.<\/p>\n

Apoi, ca nu cumva cei pofti\u0163i la nunt\u0103 s\u0103 spun\u0103: \u201eNu venim la nunta Ta, pentru c\u0103 Tu e\u015fti \u00eempotriva lui Dumnezeu\u201d, ascult\u0103 cum \u00eei poftesc vornicii: \u201eTat\u0103l face nunt\u0103! El v\u0103 pofte\u015fte!\u201d<\/p>\n

\u2013 Ce s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 aceasta?
\n\u2013 Pentru c\u0103 n-au vrut s\u0103 vin\u0103, ba dimpotriv\u0103 au mai \u015fi ucis pe cei trimi\u015fi la ei, \u00eemp\u0103ratul le-a ars ora\u015fele, a trimis o\u015fti \u015fi i-a ucis.
\nHristos a spus acestea ca s\u0103 vesteasc\u0103 mai dinainte cele ce aveau s\u0103 se \u00eent\u00e2mple sub Vespasian \u015fi Tit, pentru c\u0103, necrez\u00e2nd \u00een El, au m\u00e2niat pe Tat\u0103l; Tat\u0103l \u00eei pedepse\u015fte. Distrugerea Ierusalimului n-a avut loc \u00eendat\u0103 dup\u0103 omor\u00e2rea lui Hristos, ci dup\u0103 patruzeci de ani, ca s\u0103 arate \u00eendelunga Lui r\u0103bdare; dup\u0103 ce au ucis pe \u015etefan, dup\u0103 ce au omor\u00e2t pe Iacov, dup\u0103 ce \u015fi-au b\u0103tut joc de apostoli. Ai v\u0103zut cum s-au adeverit cuvintele lui Hristos? Ai v\u0103zut c\u00e2t de degrab\u0103? S-au \u00eemplinit \u00eenc\u0103 pe c\u00e2nd tr\u0103ia Ioan Evanghelistul, pe c\u00e2nd tr\u0103iau mul\u0163i din cei care au fost \u00eempreun\u0103 cu Hristos. Au fost martori ai celor \u00eent\u00e2mplate cei care L-au auzit pe Hristos rostind aceste cuvinte.<\/p>\n

Dar uit\u0103-te la nespusa purtare de grij\u0103 a lui Dumnezeu fa\u0163\u0103 de iudei! A s\u0103dit vie, a \u00eenzestrat-o cu tot ce-i trebuia, a des\u0103v\u00e2r\u015fit-o. C\u00e2nd i-au ucis slugile, a trimis alte slugi; c\u00e2nd le-au ucis \u015fi pe acelea, a trimis pe Fiul S\u0103u; dup\u0103 ce \u015fi Fiul a fost ucis, Tat\u0103l \u00eei cheam\u0103 la nunt\u0103; dar n-au voit s\u0103 vin\u0103; apoi a trimis alte slugi; dar ei le-au ucis \u015fi pe acelea. \u015ei numai atunci \u00eei ucide \u015fi pe ei, c\u00e2nd nu li se mai putea vindeca boala. C\u0103 boala lor era de nevindecat se vede de acolo c\u0103 ei n-au crezut, \u00een timp ce desfr\u00e2natele \u015fi vame\u015fii au crezut. Deci iudeii sunt os\u00e2ndi\u0163i nu numai pentru c\u0103 au s\u0103v\u00e2r\u015fit acele nelegiuiri, ci \u015fi pentru c\u0103 al\u0163ii au putut s\u0103v\u00e2r\u015fi fapte bune.
\nIar dac\u0103 cineva ar spune c\u0103 neamurile au fost chemate \u00eendat\u0103 dup\u0103 \u00eenviere, nu dup\u0103 ce au fost biciui\u0163i apostolii, dup\u0103 ce au suferit multe de la iudei \u2013 c\u0103 dup\u0103 \u00eenviere le-a spus lor Hristos: \u201eMerge\u0163i, \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i toate neamurile (Matei 28, 19)\u201d -, voi r\u0103spunde c\u0103 \u015fi \u00eenainte de r\u0103stignire \u015fi dup\u0103 r\u0103stignire pe iudei i-a chemat \u00eent\u00e2i. Inainte de r\u0103stignire Hristos spune ucenicilor S\u0103i: \u201eMerge\u0163i la oile cele pierdute ale casei lui lsrail (Matei 10, 6)\u201d; dup\u0103 r\u0103stignire iar\u0103\u015fi nu i-a oprit pe apostoli s\u0103-i cheme pe iudei, ci chiar le-a poruncit,de\u015fi le spusese: \u201eInv\u0103\u0163a\u0163i toate neamurile\u201d, pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd S-a \u00een\u0103l\u0163at la cer le-a spus ca pe iudei s\u0103-i cheme \u00eent\u00e2i: \u201eVe\u0163i lua putere, venind Sfintul Duh peste voi, \u015fi-Mi ve\u0163i fi Mie martori \u00een Ierusalim \u015fi \u00een toat\u0103 ludeea p\u00e2n\u0103 la marginile p\u0103m\u00e2ntului (Fapte 1, 8)\u201d ; iar Pavel spune: \u201eCel Ce a lucrat prin Petru la chemarea celor t\u0103ia\u0163i \u00eemprejur, Acela a lucrat \u015fi prin mine la chemarea neamurilor (Gal. 2, 8)\u201d. De aceea apostolii s-au \u00eendreptat mai \u00eent\u00e2i spre iudei, st\u00e2nd mult\u0103 vreme \u00een Ierusalim; apoi, fiind alunga\u0163i, s-au \u00eempr\u0103\u015ftiat printre neamuri.<\/p>\n

Tu uit\u0103-te \u015fi aici la bun\u0103tatea lui Dumnezeu! A spus: \u201ePe cati \u00eei ve\u0163i afla, chema\u0163i-i la nunt\u0103!\u201d. Mai \u00eenainte, dup\u0103 cum am spus, apostolii, tr\u0103ind mai mult \u00een Iudeea, au propov\u0103duit \u015fi iudeilor \u015fi neamurilor. Dar pentru c\u0103 iudeii continuau s\u0103 unelteasc\u0103 \u00eempotriva apostolilor, ascult\u0103-l pe Pavel cum interpreteaz\u0103 pilda aceasta! Pavel gr\u0103ie\u015fte a\u015fa: \u201eVou\u0103 trebuia s\u0103 se gr\u0103iasc\u0103 \u00eent\u00e2i cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu; dar pentru c\u0103 v-a\u0163i judecat nevrednici pe voi \u00een\u015fiv\u0103, iat\u0103 ne \u00eentoarcem la neamuri (Fapte 13, 46)\u201d. De aceea a spus \u015fi Hristos: \u201eNunta este gata, dar cei pofti\u0163i n-au fost vrednici\u201d. \u015etia \u015fi mai dinainte c\u0103 iudeii nu vor fi vrednici; dar a trimis s\u0103-i cheme, ca s\u0103 nu le r\u0103m\u00e2n\u0103 nici o scuz\u0103 neru\u015finat\u0103 de \u00eempotrivire; de\u015fi \u015ftia ce au s\u0103 fac\u0103 iudeii, totu\u015fi a trimis \u015fi a venit la ei mai \u00eent\u00e2i, ca lor s\u0103 le \u00eenchid\u0103 gura, iar pe noi s\u0103 ne \u00eenve\u0163e s\u0103 plinim toate, chiar dac\u0103 n-ar avea nimeni de c\u00e2\u015ftigat de pe urma muncii noastre.<\/p>\n

Dar pentru c\u0103 iudeii n-au fost vrednici, de aceea Hristos a spus: \u201eDuce\u0163i-v\u0103 la r\u00e2sp\u00e2ntiile drumurilor \u015fi pe c\u00e2\u0163i ve\u0163i afla, chema\u0163i-i; pe oricine a\u0163i \u00eent\u00e2lni, pe cei lep\u0103da\u0163i\u201d. C\u0103 doar spusese \u00een nenum\u0103rate r\u00e2nduri: \u201eDesfr\u00e2natele \u015fi vame\u015fii vor mo\u015fteni \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor (Matei 21, 31)\u201d; \u015fi: \u201eCei dint\u00e2i vor fi pe urm\u0103 \u015fi cei de pe urm\u0103, \u00eent\u00e2i (Matei 19, 30)\u201d. A ar\u0103tat c\u0103 pe bun\u0103 dreptate se face aceasta. Ceea ce-i ustura mai mult dec\u00e2t toate pe iudei \u015fi ceea ce-i rodea mai cumplit dec\u00e2t distrugerea Ierusalimului era c\u0103 vedeau neamurile intr\u00e2nd \u00een drepturile lor \u015fi \u00een drepturi mai mari dec\u00e2t ale lor.<\/p>\n

Apoi, ca s\u0103 nu cread\u0103 neamurile c\u0103 se pot m\u00e2ntui numai prin credin\u0163\u0103, Hristos le vorbe\u015fte \u015fi de os\u00e2nda faptelor rele; celor care n-au crezut \u00eenc\u0103 le spune s\u0103 se apropie cu credin\u0163\u0103, iar celor care au crezut le spune s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 de via\u0163a \u015fi de faptele lor. Via\u0163a \u015fi fapta sunt hain\u0103 de nunt\u0103; chemarea este har al lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u2013 Dar pentru ce-i mai cerceteaz\u0103 cu aten\u0163ie pe cei pofti\u0163i la nunt\u0103?
\n\u2013 Pentru c\u0103 chemarea \u015fi cur\u0103\u0163irea sunt un har al lui Dumnezeu; dar a r\u0103m\u00e2ne chemat \u015fi curat \u00eembr\u0103cat at\u00e2rn\u0103 de r\u00e2vna celor care au fost chema\u0163i. Chemarea nu se datore\u015fte vredniciei omului, ci harului. Ar trebui, dar, s\u0103 r\u0103spl\u0103tim lui Dumnezeu pentru harul ce ni l-a dat \u015fi s\u0103 nu ar\u0103t\u0103m at\u00e2ta r\u0103utate, dup\u0103 ce ne-a cinstit.<\/p>\n

\u2013Dar eu, mi s-ar putea spune, nu m-am bucurat de at\u00e2tea bun\u0103t\u0103\u0163i ca iudeii.
\n\u2013Te-ai bucurat de bun\u0103t\u0103\u0163i mult mai mari. Ai primit, dintr-o dat\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fii vrednic, bun\u0103t\u0103\u0163ile pe care poporul iudeu le-a primit \u00een decursul \u00eentregii lui istorii. De aceea \u015fi Pavel spune: \u201eneamurile s\u0103 sl\u0103veasc\u0103 pe Dumnezeu pentru mil\u0103 (Rom. 15, 9)\u201d. Ai luat ce li se cuvenea lor. De aceea \u015fi pedeapsa e mai mare pentru ei, c\u0103 n-au \u00eemplinit poruncile lui Dumnezeu.<\/p>\n

Dup\u0103 cum cei pofti\u0163i la nunt\u0103 au oc\u0103rit pe \u00eemp\u0103rat pentru c\u0103 n-au venit, tot a\u015fa \u015fi tu \u00eel oc\u0103r\u0103\u015fti dac\u0103, dup\u0103 ce ai fost chemat, te a\u015fezi la osp\u0103\u0163ul Lui de nunt\u0103 cu o via\u0163\u0103 stricat\u0103. A te duce la nunt\u0103 cu haine murdare, aceasta \u00eenseamn\u0103: a pleca de pe lumea aceasta av\u00e2nd o via\u0163\u0103 necurat\u0103. De aceea \u015fi t\u0103cea cel ce intrase la nunt\u0103 f\u0103r\u0103 hain\u0103 de nunt\u0103. Vezi c\u0103 de\u015fi p\u0103catul lui s\u0103rea \u00een ochi, totu\u015fi Dumnezeu nu-l pedepse\u015fte \u00eenainte de a-\u015fi fi rostit \u00eensu\u015fi p\u0103c\u0103tosul pedeapsa? C\u0103 s-a os\u00e2ndit singur prin aceea c\u0103 n-a avut ce s\u0103 r\u0103spund\u0103; \u015fi astfel este dat chinurilor celor groaznice. C\u00e2nd auzi c\u0103 a poruncit s\u0103-l arunce \u00een \u00eentunericul cel mai din afar\u0103, nu socoti c\u0103 numai aceasta \u00eei este pedeapsa, c\u0103 l-a trimis doar acolo \u00een locul acela \u00eentunecos, ci \u015fi acolo unde-i pl\u00e2ngerea \u015fi scr\u00e2\u015fnirea din\u0163ilor. Iar prin pl\u00e2ngerea \u015fi scr\u00e2\u015fnirea din\u0163ilor arat\u0103 c\u0103 chinurile acelea sunt cu neputin\u0163\u0103 de \u00eendurat.<\/p>\n

Auzi\u0163i voi to\u0163i c\u00e2\u0163i v\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi\u0163i cu sfintele taine, c\u00e2\u0163i a\u0163i venit la osp\u0103\u0163ul cel de nunt\u0103 \u015fi ave\u0163i sufletul \u00eembr\u0103cat cu fapte murdare! Auzi\u0163i de unde a\u0163i fost chema\u0163i? De la r\u0103sp\u00e2ntiile drumurilor! Ce sunte\u0163i? Ni\u015fte ologi, ni\u015fte betegi la suflet, ceea ce-i cu mult mai cumplit dec\u00e2t betejiciunea trupului. Ru\u015fineaz\u0103-te de bun\u0103tatea Celui Ce te-a chemat! Nimeni s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 aici cu haine murdare, ci s\u0103-\u015fi cure\u0163e haina sufletului. Auzi\u0163i, femei! Auzi\u0163i, b\u0103rba\u0163i!<\/p>\n

Nu avem nevoie de hainele acestea \u0163esute cu aur, care ne \u00eempodobesc trupul, ci de hainele acelea ce ne \u00eempodobesc sufletul. At\u00e2ta vreme c\u00e2t ne \u00eempodobim trupul e greu s\u0103 ne \u00eempodobim sufletul. Nu e cu putin\u0163\u0103 ca \u00een acela\u015fi timp s\u0103 ne \u00eempodobim \u015fi sufletul \u015fi trupul. Nu e cu putin\u0163\u0103 ca \u00een acela\u015fi timp s\u0103 slujim \u015fi lui mamona \u015fi s\u0103 ascult\u0103m \u015fi de Hristos a\u015fa cum trebuie! S\u0103 arunc\u0103m deci de pe noi aceast\u0103 cumplit\u0103 tiranie. N-ai \u00eendura cu lini\u015fte s\u0103 vezi pe unul c\u0103 \u00ee\u0163i \u00eempodobe\u015fte casa at\u00e2rn\u00e2ndu-i perdele de aur, dar pe tine te las\u0103 s\u0103 stai gol \u00een zdren\u0163e. \u015ei iat\u0103, acum aceasta o faci tu cu tine \u00eensu\u0163i. I\u0163i \u00eempodobe\u015fti casa sufletului t\u0103u, adic\u0103 trupul, cu fel de fel de stofe, iar sufletul \u00eel la\u015fi s\u0103 stea \u00eembr\u0103cat \u00een zdren\u0163e. Nu \u015ftii c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eempodobe\u015fti mai mult pe \u00eemp\u0103rat dec\u00e2t pe osta\u015f? Pentru \u00eempodobirea osta\u015fului se fac stofe de in; pentru \u00eemp\u0103rat, purpur\u0103 \u015fi coroan\u0103. Tot a\u015fa \u015fi tu. Imbrac\u0103-\u0163i trupul cu o \u00eembr\u0103c\u0103minte mai proast\u0103, dar sufletul \u00eembrac\u0103-\u0163i-l cu purpur\u0103. Pune-i coroana \u015fi a\u015faz\u0103-l \u00eentr-o tr\u0103sur\u0103 \u00eenalt\u0103 \u015fi str\u0103lucitoare. Acum \u00eens\u0103 tu faci cu totul dimpotriv\u0103. Impodobe\u015fti osta\u015ful, trupul, cu fel de fel de podoabe, dar pe \u00eemp\u0103rat, sufletul, \u00eel la\u015fi s\u0103 se t\u00e2r\u00e2ie legat \u00een urma patimilor celor p\u0103c\u0103toase. Nu te g\u00e2nde\u015fti, oare, c\u0103 ai fost chemat la nunt\u0103, \u015fi la nunta lui Dumnezeu? Nu te g\u00e2nde\u015fti, oare, c\u0103 \u00een aceste s\u0103li de osp\u0103\u0163 sufletul poftit la nunt\u0103 trebuie s\u0103 intre \u00eembr\u0103cat cu haine brodate cu aur?<\/p>\n

Vrei s\u0103-ti ar\u0103t oameni \u00eembr\u0103ca\u0163i asa, oameni care au hain\u0103 de nunt\u0103? Aminti\u0163i-v\u0103 de sfin\u0163ii aceia despre care v-am vorbit \u00eenainte, care se \u00eembrac\u0103 cu haine de p\u0103r, care locuiesc pustia. Ace\u015ftia sunt mai ales aceia care au hain\u0103 de nunt\u0103. Se va vedea aceasta din cele ce voi spune: Oric\u00e2t de mult\u0103 porfir\u0103 le-ai da lor, nu o vor primi. Dup\u0103 cum un \u00eemp\u0103rat s-ar \u00eengre\u0163o\u015fa de hainele peticite ale unui s\u0103rac, dac\u0103 i s-ar porunci s\u0103 le \u00eembrace, tot a\u015fa \u015fi monahii aceia se \u00eengre\u0163o\u015feaz\u0103 de purpur\u0103. Sc\u00e2rbirea nu le vine din alt\u0103 parte, ci de acolo c\u0103-\u015fi cunosc frumuse\u0163ea \u00eembr\u0103c\u0103mintei lor. De aceea dispre\u0163uiesc ca pe o p\u00e2nz\u0103 de p\u0103ianjen mantia de purpur\u0103. Imbr\u0103c\u0103mintea lor de sac i-a \u00eenv\u0103\u0163at aceasta. De\u015fi se \u00eembrac\u0103 \u00een sac, sunt cu mult mai presus, cu mult mai str\u0103lucitori dec\u00e2t \u00eemp\u0103ra\u0163ii. De-ai putea deschide por\u0163ile min\u0163ii lor, de-ai putea s\u0103 le vezi sufletul \u015fi toat\u0103 podoaba din\u0103untru, ai c\u0103dea cu fa\u0163a la p\u0103m\u00e2nt, c\u0103 \u0163i-ar lua ochii str\u0103lucirea frumuse\u0163ii lor interioare, lumina hainelor lor \u015fi str\u0103fulgerarea con\u015ftiin\u0163ei lor. A\u015f putea vorbi \u015fi de al\u0163i b\u0103rba\u0163i mari \u015fi minuna\u0163i din vechime; dar pentru c\u0103 pe oamenii care nu se pot \u00een\u0103l\u0163a la cele spirituale \u00eei conving mai repede exemplele din fa\u0163a ochilor lor, de aceea v\u0103 trimit la locuin\u0163ele acestor monahi. Pe fetele lor nu ve\u0163i z\u0103ri triste\u0163ea, pentru c\u0103, zidindu-\u015fi colibele lor \u00een ceruri, s\u0103l\u0103\u015fluiesc departe de necazurile \u015fi sc\u00e2rbele din lume; duc r\u0103zboi \u00eempotriva diavolului \u015fi, ca \u015fi cum ar dansa, a\u015fa se r\u0103zboiesc cu el. De aceea, pentru c\u0103 duc r\u0103zboi, \u015fi-au f\u0103cut colibe \u015fi au fugit de ora\u015fe, de pie\u0163e, de case.<\/p>\n

Osta\u015ful de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 nu poate s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een cas\u0103, ci \u00ee\u015fi face un s\u0103la\u015f vremelnic \u015fi a\u015fa locuie\u015fte, pentru c\u0103 are s\u0103 plece \u00eendat\u0103 de acolo. A\u015fa locuiesc to\u0163i monahii aceia; cu totul altfel dec\u00e2t noi; c\u0103 noi nu tr\u0103im ca \u015fi cum am tr\u0103i \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 de lupt\u0103, ci ca \u015fi cum am tr\u0103i \u00eentr-un ora\u015f pa\u015fnic. Cine pune, oare, \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 de lupt\u0103 temelii? Cine zide\u015fte, oare, cas\u0103 pe care are s-o p\u0103r\u0103seasc\u0103 pu\u0163in mai t\u00e2rziu? Nimeni! Dimpotriv\u0103, dac\u0103 ar \u00eencerca cineva s\u0103 fac\u0103 a\u015fa ceva ar fi ucis ca tr\u0103d\u0103tor. Cine cump\u0103r\u0103 \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 de lupt\u0103 hectare de p\u0103m\u00e2nt? Cine \u00eencheie afaceri? Nimeni! \u015ei pe bun\u0103 dreptate. \u201eAi venit ca s\u0103 lup\u0163i, i se poate spune, nu s\u0103 faci nego\u0163! Pentru ce te ostene\u015fti \u00eentr-un loc pe care-l vei p\u0103r\u0103si peste c\u00e2t\u0103va vreme? F\u0103 aceasta c\u00e2nd ne vom \u00eentoarce \u00een tar\u0103!\u201d<\/p>\n

Aceste cuvinte ti le spun \u015fi eu acum: F\u0103 aceasta c\u00e2nd ne vom duce \u00een cetatea cea de sus. Dar, mai bine spus, acolo nu trebuie s\u0103 te ostene\u015fti; \u00eemp\u0103ratul cel ceresc va face totul pentru tine. Aici pe p\u0103m\u00e2nt e de ajuns s\u0103 ai numai o groap\u0103 \u015fi s\u0103 o \u00eent\u0103re\u015fti; de locuin\u0163\u0103 nici nu-i nevoie. Ai auzit ce via\u0163\u0103 duc sci\u0163ii! Tr\u0103iesc tot timpul \u00een c\u0103ru\u0163\u0103. Ai auzit ce via\u0163\u0103 duc popoarele nomade!<\/p>\n

A\u015fa ar trebui s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cre\u015ftinii. S\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentocmai ca ni\u015fte c\u0103l\u0103tori pe p\u0103m\u00e2nt, r\u0103zboindu-se cu diavolul, dezleg\u00e2nd pe cei \u0163inu\u0163i robi de el; s\u0103 se scape de toate grijile lume\u015fti. Pentru ce-\u0163i faci cas\u0103, omule? Ca s\u0103 te legi \u015fi cu mai multe lan\u0163uri? Pentru ce ascunzi aurul \u00een p\u0103m\u00e2nt? Ca s\u0103 chemi pe vr\u0103jma\u015f \u00eempotriva ta? Pentru ce te \u00eemprejmuie\u015fti cu ziduri? Ca s\u0103-\u0163i faci \u00eenchisoare? Dar, dac\u0103 \u0163i se par a fi grele acestea, s\u0103 mergem la colibele sfin\u0163ilor acelora, ca s\u0103 vedem cu fapta c\u00e2t sunt de u\u015foare toate. Ei \u00ee\u015fi fac colibe. Dac\u0103 trebuie s\u0103 le p\u0103r\u0103seasc\u0103, le p\u0103r\u0103sesc cum p\u0103r\u0103sesc osta\u015fii taberele c\u00e2nd se termin\u0103 r\u0103zboiul. A\u015fa tr\u0103iesc sfin\u0163ii ace\u015ftia! Dar, mai bine spus, tab\u0103ra lor e cu mult mai pl\u0103cut\u0103. C\u0103 e mai pl\u0103cut s\u0103 vezi o pustie plin\u0103 de colibele monahilor, dec\u00e2t s\u0103 vezi o tab\u0103r\u0103 \u00een care osta\u015fii \u00eentind corturi, \u00eenfig suli\u0163e, at\u00eern\u0103 de v\u00e2rful suli\u0163elor f\u00e2\u015fii de p\u00e2nz\u0103 de culoare galben\u0103, dec\u00e2t s\u0103 vezi mul\u0163ime de oameni cu coifuri de aram\u0103 pe cap, cu piepturile str\u0103lucind de scuturi, \u00eenf\u0103\u015fura\u0163i numai \u00een fier, dec\u00e2t s\u0103 vezi un cort \u00eemp\u0103r\u0103tesc f\u0103cut \u00een grab\u0103, o c\u00e2mpie \u00eentreag\u0103 acoperit\u0103 de lume care m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u015fi c\u00e2nt\u0103. Nu e at\u00e2t de pl\u0103cut\u0103 priveli\u015ftea aceasta ca cealalt\u0103, de care-\u0163i vorbesc acum. Dac\u0103 ne-am duce \u00een pustie ca s\u0103 vedem corturile acestor osta\u015fi ai lui Hristos, nu vom vedea corturi \u00eentinse, nici v\u00e2rfuri de suli\u0163e, nici cort \u00eemp\u0103r\u0103tesc f\u0103cut din stofe de aur, ci vom vedea c\u0103 pustia \u00een care locuiesc ace\u015fti osta\u015fi ai lui Hristos este tot at\u00e2t de minunat\u0103 \u015fi frumoas\u0103 ca \u015fi un p\u0103m\u00e2nt pe care ai \u00eentinde frumuse\u0163ea multor ceruri. C\u0103 locuin\u0163ele lor nu sunt mai prejos de ceruri; \u00eengerii \u015fi St\u0103p\u00e2nul \u00eengerilor se pogoar\u0103 la ei. Dac\u0103 au venit la Avraam, la un om care avea so\u0163ie \u015fi hr\u0103nea copii, pentru c\u0103 era primitor de str\u0103ini, cu at\u00e2t mai mult vin aici \u015fi d\u0103n\u0163uiesc cu ei dansul cel cu cuviin\u0163\u0103, pentru c\u0103 g\u0103sesc la ei cu mult mai mult\u0103 virtute, pentru c\u0103 g\u0103sesc oameni care s-au lep\u0103dat de trup, care dispre\u0163uiesc trupul, de\u015fi sunt \u00een trup. La masa lor l\u0103comia nu-\u015fi g\u0103se\u015fte loc; masa lor e plin\u0103 de filozofie; nu curg p\u00e2raie de s\u00e2nge, nu se taie carne, nu se aude de dureri de cap de pe urma b\u0103uturii, nu se v\u0103d m\u00e2nc\u0103ruri drese; nu sim\u0163i mirosuri de carne fript\u0103, nici fum \u00eenec\u0103cios; nu se v\u0103d alerg\u0103turi, zgomote, tulbur\u0103ri \u015fi strig\u0103te sup\u0103r\u0103toare; pe masa lor, p\u00e2ine \u015fi ap\u0103; apa, din izvor curat; p\u00e2inea, din munca m\u00e2inilor lor; iar dac\u0103 vor s\u0103 m\u0103n\u00e2nce ceva deosebit, m\u0103n\u00e2nc\u0103 fructe; mai mare e pl\u0103cerea la mesele lor dec\u00e2t la mesele \u00eemp\u0103ra\u0163ilor; la mesele lor nu te temi \u015fi nu \u00ee\u0163i este fric\u0103 de nimeni; nu te \u0163ine de r\u0103u boierul, nu te m\u00e2nie so\u0163ia, nu te sup\u0103r\u0103 copilul, nu se r\u00e2de \u00een gura mare, nu te \u00eeng\u00e2mf\u0103 mul\u0163imea lingu\u015fitorilor; masa aceea e lipsit\u0103 de o astfel de tulburare; e mas\u0103 de \u00eengeri; sub ei au numai iarb\u0103, a\u015fa cum a avut Hristos \u00een pustie c\u00e2nd a hr\u0103nit mul\u0163imile. Mul\u0163i nu-\u015fi fac nici acoperi\u015f, ci \u00een loc de acoperi\u015f au cerul; \u00een loc de lumina opai\u0163ului au luna; n-au nevoie nici de ulei, nici de opai\u0163, c\u0103 luna le d\u0103 de sus o lumin\u0103 vrednic\u0103 de ei.<\/p>\n

C\u00e2nd \u00eengerii din cer privesc la masa lor, \u00eengerilor le place \u015fi se veselesc. Dac\u0103 \u00eengerii se bucur\u0103 de un p\u0103c\u0103tos care se poc\u0103ie\u015fte, cum nu se vor bucura de at\u00e2\u0163ia drep\u0163i care tr\u0103iesc ca ei? La ei nu-i nici st\u0103p\u00e2n, nici rob; to\u0163i sunt robi, to\u0163i sunt st\u0103p\u00e2ni. S\u0103 nu socote\u015fti o enigm\u0103 cuvintele mele; sunt robi unii altora, st\u0103p\u00e2ni unii altora. Cu l\u0103sarea serii nu se las\u0103 \u015fi \u00een sufletul lor triste\u0163ea, a\u015fa cum li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 multor oameni care se g\u00e2ndesc la grijile pricinuite de necazurile zilnice. Dup\u0103 cin\u0103 nu-i cuprinde teama de t\u00e2lhari, nu \u00eencuie u\u015file, nu trag z\u0103voarele, nici nu se tem de altele de care se tem oamenii: s\u0103 sting\u0103 cu grij\u0103 luminile \u015fi focurile, ca nu cumva o sc\u00e2nteie s\u0103 le aprind\u0103 casa. Convorbirile lor sunt la fel de lini\u015ftite \u015fi de potolite. Nu vorbesc ca noi de lucruri care nu-i privesc. Nu spun: \u201eCutare a ajuns mare dreg\u0103tor; cutare \u015fi-a pierdut slujba; cutare a murit; cutare a dob\u00e2ndit o mo\u015ftenire\u201d \u015fi altele de acest fel. Nu! Ei vorbesc totdeauna de cele viitoare \u015fi filozofeaz\u0103. \u015ei, ca \u015fi cum ar locui \u00een alt\u0103 lume, ca \u015fi cum s-ar fi mutat \u00een cer, ca \u015fi cum ar tr\u0103i acolo, a\u015fa vorbesc despre toate cele de acolo, despre s\u00e2nurile lui Avraam, despre cununile sfin\u0163ilor, despre vie\u0163uirea \u00eempreun\u0103 cu Hristos; despre cele din lumea aceasta nici pomenire, nici cuv\u00e2nt; ci, dup\u0103 cum pe noi nu ne intereseaz\u0103 ce fac furnicile \u00een mu\u015furoaiele lor, tot a\u015fa nici pe ei nu-i intereseaz\u0103 ce facem noi, ci-i intereseaz\u0103 \u00eemp\u0103ratul cel de sus, r\u0103zboiul ce-l au de dus, uneltirile diavolului, faptele mari pe care sfin\u0163ii le-au s\u0103v\u00e2r\u015fit. In ce ne deosebim noi de furnici c\u00e2nd ne compar\u0103m cu ei? Dup\u0103 cum acelea se \u00eengrijesc de trupurile lor, tot a\u015fa \u015fi noi. \u015ei de-am face numai at\u00e2ta! Dar noi facem lucruri cu mult mai rele, c\u0103 nu ne \u00eengrijim numai de cele de neap\u0103rat\u0103 trebuin\u0163\u0103, ca furnicile, ci \u015fi de cele de prisos. C\u0103 furnicile tr\u0103iesc din c\u00e2\u015ftigul cinstit al muncii lor; noi, din r\u0103piri; \u015fi nici cu furnicile nu ne asem\u0103n\u0103m, ci cu leii \u015fi leoparzii; dar, mai bine spus, suntem mai r\u0103i dec\u00e2t aceste fiare. Fiarelor acestora natura le-a dat s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 a\u015fa; pe c\u00e2nd pe noi, oamenii, Dumnezeu ne-a cinstit cu ra\u0163iune \u015fi egali, dar am ajuns mai r\u0103i dec\u00e2t fiarele. Suntem deci mai r\u0103i dec\u00e2t animalele necuv\u00e2nt\u0103toare; monahii aceia sunt \u00eens\u0103 egali cu \u00eengerii, str\u0103ini de toate cele de aici \u015fi trec\u0103tori pe acest p\u0103m\u00e2nt. Se deosebesc cu totul de noi \u015fi \u00een \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi \u00een hran\u0103 \u015fi \u00een cas\u0103 \u015fi \u00een \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte \u015fi \u00een grai. Dac\u0103 i-ar auzi cineva pe ei vorbind \u015fi ne-ar auzi \u015fi pe noi, \u015fi-ar da bine seama c\u0103 ei sunt cet\u0103\u0163eni ai cerului, iar noi, nici m\u0103car vrednici de p\u0103m\u00e2nt. De aceea, c\u00e2nd un mare dreg\u0103tor se duce la ei, atunci mai cu seam\u0103 iese la iveal\u0103 toat\u0103 de\u015fert\u0103ciunea lumii. Dreg\u0103torul acela, care se crede grozav de mare cu slujba lui, acolo \u00eentre monahi st\u0103 \u015fi el pe un pat de iarb\u0103 sau pe o pern\u0103 ponosit\u0103 al\u0103turi de un monah care munce\u015fte cu palmele p\u0103m\u00e2ntul, al\u0103turi de un om care nu cunoa\u015fte nimic din cele din lume. Acolo nimeni nu-l lingu\u015fe\u015fte, nimeni nu-l laud\u0103. I se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acela\u015fi lucru \u015fi lui ca \u015fi unuia care s-ar duce la un giuvaergiu sau \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 de trandafiri; \u015fi dup\u0103 cum acesta prime\u015fte ceva din str\u0103lucirea aurului \u015fi a trandafirilor, tot a\u015fa \u015fi dreg\u0103torul r\u0103m\u00e2ne cu ceva de pe urma str\u0103lucirii vie\u0163ii monahilor acelora: scap\u0103 de \u00eeng\u00e2mfarea lui de mai \u00eenainte. \u015ei dup\u0103 cum un om mic de statur\u0103, dac\u0103 se suie pe un loc \u00eenalt, pare \u015fi el mai \u00eenalt, tot a\u015fa \u015fi oamenii care vin s\u0103 vad\u0103 sufletele \u00eenalte ale acestor vie\u0163uitori, par \u015fi ei \u00eenal\u0163i at\u00e2ta vreme c\u00e2t r\u0103m\u00e2n acolo; dar c\u00e2nd pleac\u0103 dintre ei ajung iar\u0103\u015fi mici, c\u0103 s-au pogor\u00e2t de pe \u00een\u0103l\u0163imea aceea. Printre monahi nu-i nimic nici \u00eemp\u0103ratul, nici prefectul; ci, dup\u0103 cum r\u00e2dem c\u00e2nd vedem pe copii c\u0103 o fac pe \u00eemp\u0103ra\u0163ii sau prefec\u0163ii, tot a\u015fa \u015fi monahii dispre\u0163uiesc \u00eeng\u00e2mfarea celor care sperie pe cei din lume. \u015ei se vede lucrul acesta din aceasta: dac\u0103 li s-ar da monahilor acestora \u00een deplin\u0103 siguran\u0163\u0103 tronul \u00eemp\u0103r\u0103tesc, nu l-ar primi; l-ar primi \u00eens\u0103 dac\u0103 n-ar n\u0103zui dup\u0103 ceva mai m\u0103re\u0163 dec\u00e2t un tron \u00eemp\u0103r\u0103tesc, dac\u0103 n-ar socoti trec\u0103tor tronul \u00eemp\u0103r\u0103tesc.<\/p>\n

Ce dar? Nu vom trece odat\u0103 de la via\u0163a aceasta a noastr\u0103 nefericit\u0103 la via\u0163a fericit\u0103 a acestor monahi? Nu ne vom duce la ace\u015fti \u00eengeri? Nu vom lua \u015fi noi haine curate, ca s\u0103 pr\u0103znuim la nunta Fiului de \u00eemp\u0103rat? Pentru ce st\u0103m \u015fi cer\u015fim? Pentru ce st\u0103m \u00eentr-o stare mai rea dec\u00e2t cer\u015fetorii de la r\u0103scrucile drumurilor? Dar, mai bine spus, \u00eentr-o stare mai rea \u015fi dec\u00e2t cer\u015fetorii \u015fi dec\u00e2t cei mai tic\u0103lo\u015fi dec\u00e2t ei. Da, cei ce se \u00eembog\u0103\u0163esc din munca \u015fi averile altora sunt \u00eentr-o stare mai rea dec\u00e2t cer\u015fetorii. C\u0103 e mai bine s\u0103 cer\u015fe\u015fti dec\u00e2t s\u0103 jefuie\u015fti. Cer\u015fitul se iart\u0103; jefuitul se os\u00e2nde\u015fte. Cer\u015fitul nu sup\u0103r\u0103 pe Dumnezeu; jefuitul sup\u0103r\u0103 \u015fi pe oameni \u015fi pe Dumnezeu. De pe urma jafului suferi numai osteneli \u015fi de multe ori al\u0163ii se bucur\u0103 de ostenelile tale.<\/p>\n

Cunosc\u00e2nd, dar, toate acestea, s\u0103 \u00eendep\u0103rt\u0103m din sufletul nostru toat\u0103 l\u0103comia; s\u0103 ne l\u0103comim dup\u0103 bunurile cele de sus r\u0103pind, cu toat\u0103 rivna, \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor. Nu poate, nu poate s\u0103 intre \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor cel care se tr\u00e2nd\u0103ve\u015fte. Fac\u0103 Dumnezeu ca noi to\u0163i s\u0103 ajungem r\u00e2vnitori \u015fi cu mintea treaz\u0103, ca s\u0103 dob\u00e2ndim \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor, cu harul \u015fi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, C\u0103ruia slava \u015fi puterea \u00een vecii vecilor, Amin.\u201d<\/p>\n

Omilii la Matei, Ed. Institutului Biblic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Ioan Gura de Aur \u201eAi v\u0103zut c\u00e2t\u0103 deosebire este \u00eentre fiu \u015fi slugi \u015fi \u00een pilda de mai \u00eenainte \u015fi \u00een pilda aceasta? Ai v\u0103zut c\u00e2t de mult se aseam\u0103n\u0103 aceste dou\u0103 pilde, dar \u015fi c\u00e2t de mult se deosebesc? \u015ei pilda aceasta ca \u015fi cealalt\u0103 arat\u0103 \u00eendelunga r\u0103bdare a lui Dumnezeu, marea Lui <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[],"class_list":["post-7934","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cuvinte-de-invatatura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7934","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7934"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7934\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31513,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7934\/revisions\/31513"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7934"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7934"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7934"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}