{"id":9239,"date":"2012-03-11T12:48:23","date_gmt":"2012-03-11T15:48:23","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=9239"},"modified":"2012-03-11T12:48:23","modified_gmt":"2012-03-11T15:48:23","slug":"rugaciunea-curata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/rugaciunea-curata\/","title":{"rendered":"Rug\u0103ciunea curat\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae<\/strong><\/em><\/p>\n

Sf\u00e2ntul Grigorie Palama cunoa\u015fte o treapt\u0103 superioar\u0103 teologiei negative un apofatism mai deplin \u015fi mai existen\u0163ial, realizat prin rug\u0103ciunea curat\u0103. E un extaz al t\u0103cerii interioare, o oprire total\u0103 a cuget\u0103rii \u00een fa\u0163a misterului divin, \u00eenainte de a cobor\u00ee, \u00een mintea astfel oprit\u0103 de uimire, lumina dumnezeiasc\u0103 de sus.
\nDeci \u00eenainte de a ne ocupa cu treptele superioare ale cunoa\u015fterii lui Dumnezeu prin t\u0103cere complet\u0103 \u015fi prin vederea luminii dumnezeie\u015fti, trebuie s\u0103 ne oprim asupra rug\u0103ciunii curate. Rug\u0103ciunea, ea \u00eens\u0103\u015fi are mai multe trepte, fiecare corespunz\u00e2nd uneia dintre treptele urcu\u015fului duhovnicesc pe care se afl\u0103 omul. C\u0103ci rug\u0103ciunea trebuie s\u0103 \u00eenso\u0163easc\u0103 permanent pe om \u00een urcu\u015ful s\u0103u.
\nF\u0103c\u00e2nd abstrac\u0163ie de rug\u0103ciunea care cere bunuri materiale \u015fi care este o rug\u0103ciune inferioar\u0103, am putea judeca progresul \u00een rug\u0103ciunea vrednic\u0103 de laud\u0103 dup\u0103 dou\u0103 criterii: dup\u0103 obiectul ei \u015fi dup\u0103 concentrarea mai mult sau mai pu\u0163in des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, \u015fi dup\u0103 starea de lini\u015fte a sufletului ce se roag\u0103. \u00cen ce prive\u015fte primul criteriu, Evagrie recomanda ca mai \u00eent\u00e2i s\u0103 te rogi \u201eca s\u0103 te cur\u0103\u0163e\u015fti de patimi, al doilea, ca s\u0103 te izb\u0103ve\u015fti de ne\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi uitare; al treilea, de toat\u0103 ispita \u015fi p\u0103r\u0103sirea\u201c. \u00cen generalitatea lor, aceste trei feluri de rug\u0103ciuni deosebite dup\u0103 cuprinsul lor ar corespunde cu cele trei faze ale urcu\u015fului duhovnicesc: a purific\u0103rii, a ilumin\u0103rii \u015fi a unirii. \u00cen ce prive\u015fte al doilea criteriu, pe orice treapt\u0103, rug\u0103ciunea adev\u0103rat\u0103 trebuie s\u0103 tind\u0103 a \u0163ine mintea nefurat\u0103 de vreun g\u00e2nd, ori vreo grij\u0103; \u00een m\u0103sura \u00een care reu\u015fe\u015fte s\u0103 alunge mai deplin \u015fi pentru mai mult\u0103 vreme g\u00e2ndurile, e o rug\u0103ciune tot mai des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103. Rug\u0103ciunea cu adev\u0103rat des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 este rug\u0103ciunea curat\u0103, adic\u0103 aceea pe care o face mintea c\u00e2nd a ajuns la capacitatea de a alunga u\u015for \u015fi pentru mult\u0103 vreme orice g\u00e2nduri \u00een vreme ce se roag\u0103. Dar la aceast\u0103 capacitate ajunge omul numai dup\u0103 ce a dob\u00e2ndit libertatea de patimi, nici m\u0103car g\u00e2ndurile nevinovate nu mai trebuie s\u0103 tulbure mintea \u00een vreme ce se roag\u0103, \u00een vremea rug\u0103ciunii des\u0103v\u00e2r\u015fite. De aceea, rug\u0103ciunea curata se face numai dup\u0103 ce mintea s-a ridicat de la contemplarea firii v\u0103zute \u015fi de la lumea conceptelor, c\u00e2nd mintea nu-\u015fi mai face nici o imagine \u015fi nici un concept. De aceea, socotim c\u0103 rug\u0103ciunea curata se cunoa\u015fte \u015fi dup\u0103 faptul c\u0103 nu mai are vreun obiect, ci, dup\u0103 ce a trecut peste toate \u00een ordinea valorii lor tot mai \u00eenalte, mintea nu mai cere dec\u00e2t mila lui Dumnezeu, sim\u0163indu-L c\u0103 St\u0103p\u00e2nul de a C\u0103rui mil\u0103 at\u00e2rn\u0103.
\nS-ar mai putea ad\u0103uga \u00eenc\u0103 dou\u0103 criterii cu care se m\u0103soar\u0103 progresul rug\u0103ciunii: \u00eempu\u0163inarea cuvintelor \u015fi \u00eenmul\u0163irea lacrimilor. Pe culmile sale, rug\u0103ciunea e rug\u0103ciune curat\u0103 prin faptul c\u0103 nu mai are nici un obiect \u015fi nu mai folose\u015fte nici un cuv\u00e2nt, ci mintea adunat\u0103 din toate este con\u015ftient\u0103 c\u0103 se afl\u0103 fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu Dumnezeu; de aceea se mai nume\u015fte \u015fi rug\u0103ciunea min\u0163ii.
\nDesigur, nici pe cele mai \u00eenalte culmi ale vie\u0163ii duhovnice\u015fti nu se poate afla mintea tot timpul golit\u0103 de orice con\u0163inut, chiar \u015fi de idei simple, nep\u0103tima\u015fe ale lucrurilor. Dac\u0103 totu\u015fi i se cere celui ce se str\u0103duie\u015fte dup\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fire s\u0103-\u015fi fac\u0103 rug\u0103ciunea tot mai ne\u00eentrerupt, aceasta e propriu-zis o pomenire tot mai ne\u00eencetat\u0103 a numelui lui Dumnezeu sau al lui Iisus, \u00eens\u0103 nu cu excluderea ideilor nevinovate, ci paralel cu ele, ca un mijloc de men\u0163inere a sa \u00een cur\u0103\u0163ie. Deci \u201erug\u0103ciunea ne\u00eencetat\u0103\u201c este altceva dec\u00e2t \u201erug\u0103ciunea curat\u0103 sau mintal\u0103\u201c, \u00een vremea c\u0103reia mintea nu mai are nici o idee, nici un g\u00e2nd, afar\u0103 de g\u00e2ndul f\u0103r\u0103 form\u0103 la Dumnezeu.
\nDesigur, \u00eentre \u201erug\u0103ciunea ne\u00eencetat\u0103\u201c \u015fi \u201erug\u0103ciunea curat\u0103 sau mintal\u0103\u201c este o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103. Acelea\u015fi pu\u0163ine cuvinte le folose\u015fte \u015fi una, \u015fi alta. Pe urm\u0103, nu poate ajunge cineva dintr-o dat\u0103 la rug\u0103ciunea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, care este rug\u0103ciunea curat\u0103, dac\u0103 nu s-a obi\u015fnuit s\u0103 aib\u0103 mereu pe Dumnezeu \u00een cuget, dac\u0103 nu i-a devenit o dulcea\u0163\u0103 g\u00e2ndul la Dumnezeu. De aceea rug\u0103ciunea curat\u0103 nu e dec\u00e2t flac\u0103ra care se ridic\u0103 din ce \u00een ce mai des din focul rug\u0103ciunii ne\u00eencetate.
\n\u00cen general spiritualitatea r\u0103s\u0103ritean\u0103 recomanda urm\u0103toarele condi\u0163ii pentru c\u0103 mintea s\u0103 ajung\u0103 la starea rug\u0103ciunii curate:
\n1) Ca mintea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 de la lucrurile din afar\u0103 \u00een l\u0103untrul sau, spre „inima” sa, p\u0103r\u0103sind orice obiect. Prin minte se \u00een\u0163elege desigur lucrarea min\u0163ii, rev\u0103rsat\u0103 spre lumea sensibil\u0103, cum explic\u0103 Sf\u00e2ntul Grigorie Palama, iar inima, spre care trebuie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, nu e dec\u00e2t centrul s\u0103u, unde afl\u00e2ndu-se nu mai prive\u015fte \u00een afar\u0103, spre lucruri, ci spre Dumnezeu. Mintea, \u00eentorc\u00e2ndu-se \u00een inim\u0103, se \u00eentoarce \u201eacas\u0103\u201c, se spune \u00een Metoda lui Michifor din Singur\u0103tate. Diadoh zice acestui centru, c\u00e2nd \u201ec\u0103m\u0103rile min\u0163ii\u201c, c\u00e2nd \u201ead\u00e2ncul inimii\u201c. Iar c\u00e2nd prin \u201eminte\u201c \u00een\u0163elege lucrarea ei, atunci centrul ei este numit inim\u0103, \u015fi c\u00e2nd prin minte \u00een\u0163elege fiin\u0163\u0103 a min\u0163ii, atunci centrul este numit \u201ead\u00e2ncul min\u0163ii\u201c, sau \u201ec\u0103m\u0103rile inimii\u201c etc.
\n2) S\u0103 men\u0163in\u0103 \u00een preocuparea ei numai c\u00e2teva cuvinte adresate lui Iisus, adic\u0103 pomenirea Lui st\u0103ruitoare, ca mijloc care o ajut\u0103 s\u0103 se str\u00e2ng\u0103 din \u00eempr\u0103\u015ftiere \u015fi o \u00eendrumeaz\u0103 spre \u0163int\u0103 cea unic\u0103 la care trebuie s\u0103 ajung\u0103, o dat\u0103 ce chiar \u015fi rug\u0103ciunea cea mai curat\u0103 tot trebuie s\u0103 p\u0103streze g\u00e2ndul prezen\u0163ei lui Iisus.
\nLa Diadoh al Foticeii aceste cuvinte se reduc numai la dou\u0103, adic\u0103 la strictul esen\u0163ial pentru a \u0163ine g\u00e2ndul la Iisus c\u0103 st\u0103p\u00e2n al nostru: „Doamne Iisuse”. Mai t\u00e2rziu la aceste cuvinte s-au mai ad\u0103ugat c\u00e2teva. Prin ele nu se exprima o cerere par\u0163ial\u0103, c\u0103ci aceasta ar da min\u0163ii un obiect, o form\u0103 definit\u0103, ci numai cererea general\u0103 a milei lui Hristos, sau sim\u0163irea necesit\u0103\u0163ii milei Lui. Iat\u0103 cuprinsul obi\u015fnuit al acestei scurte rug\u0103ciuni: \u201eDoamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie\u015fte-m\u0103 pe mine p\u0103c\u0103tosul\u201c. Ele cuprind, deodat\u0103 cu con\u015ftiin\u0163a prezen\u0163ei lui Iisus, con\u015ftiin\u0163a p\u0103c\u0103to\u015feniei proprii \u015fi a trebuin\u0163ei de a fi miluit de Iisus. Ele exprim\u0103 un raport al dependen\u0163ei omului nu de o for\u0163\u0103 impersonal\u0103, ci de mil\u0103 iubitoare a Persoanei supreme. Aceast\u0103 sim\u0163ire nu are trebuin\u0163\u0103 de concepte pentru a fi tr\u0103it\u0103, ci creeaz\u0103 \u015fi sus\u0163ine o stare unitar\u0103, simpl\u0103, existen\u0163ial\u0103, e umilin\u0163a \u00een fa\u0163a milostivului Iisus.
\nPrima cerin\u0163\u0103 se leag\u0103 \u00een mod necesar de a doua. Dac\u0103 mintea poate renun\u0163a la imagini \u015fi la concepte, nu poate renun\u0163a \u00een general la o lucrare \u015fi la o sim\u0163ire oarecare.
\nAfar\u0103 de scurte momente de t\u0103cere sau de r\u0103pire interioar\u0103 ob\u0163inute la cap\u0103tul rug\u0103ciunii. De aceea, dac\u0103 i se taie min\u0163ii ie\u015firile \u00een afar\u0103 \u015fi e silit\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 spre centrul s\u0103u, spre \u201einim\u0103\u201c, trebuie s\u0103 i se dea un alt con\u0163inut; adic\u0103 acel con\u0163inut unic \u00een care vrem s\u0103 se adune. De aceea spune Diadoh: \u201eDe patima mole\u015fitoare \u015fi aduc\u0103toare de toropeal\u0103 vom sc\u0103pa de ne vom \u0163ine cu t\u0103rie cugetul nostru \u00eentre hotare foarte \u00eenguste, c\u0103ut\u00e2nd numai la pomenirea lui Dumnezeu. C\u0103ci numai \u00eentorc\u00e2ndu-se mintea la c\u0103ldura ei va putea s\u0103 se izb\u0103veasc\u0103 f\u0103r\u0103 durere de acea \u00eempr\u0103\u015ftiere. C\u00e2nd \u00eei \u00eenchidem min\u0163ii toate ie\u015firile cu pomenirea lui Dumnezeu, ea cere o ocupa\u0163ie care s\u0103 dea de lucru h\u0103rniciei ei. Trebuie s\u0103-i d\u0103m pe \u201eDoamne Iisuse\u201c. Prin \u00eentoarcerea min\u0163ii, adic\u0103 a lucr\u0103rii ei, \u00een inim\u0103, sau \u00een ad\u00e2ncul ei, av\u00e2nd ca preocupare necontenit\u0103 scurta rug\u0103ciune adresat\u0103 lui Iisus, se ob\u0163in mai multe lucruri:
\na) Mintea (lucrarea ei), nemaipetrec\u00e2nd \u00een privirea lucrurilor externe, nu mai e primejduit\u0103 s\u0103 fie furat\u0103 de g\u00e2nduri p\u0103tima\u015fe. Astfel, mintea \u00ee\u015fi biruie nestatornicia \u015fi \u00eempr\u0103\u015ftierea, devenind unitar\u0103 \u015fi concentrat\u0103 sau simplificat\u0103.
\nb) Prin aceasta concentrare \u015fi prin numele lui Iisus \u00ee\u015fi fere\u015fte \u015fi l\u0103untrul s\u0103u de g\u00e2nduri p\u0103c\u0103toase. Uneori se spune c\u0103 trebuie p\u0103zit\u0103 inima, ca s\u0103 nu intre \u00een ea g\u00e2nduri p\u0103tima\u015fe sau trebuie cur\u0103\u0163it\u0103 de g\u00e2ndurile ce o st\u0103p\u00e2nesc. Dar Diadoh al Foticeii a explicat c\u0103 aceast\u0103 inim\u0103 \u00een care pot intra g\u00e2nduri p\u0103tima\u015fe nu e inima propriu-zis, ci regiunile din preajma inimii, deci, \u00een general, interiorul sufletului. \u00cen el caut\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u201eduhurile de jos\u201c, cum zice Sf\u00e2ntul Grigorie Palama, din subcon\u015ftientul p\u0103tima\u015f. P\u0103zirea inimii, \u00een acest sens, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 nu la\u015fi nesupravegheat\u0103 vreo parte a sufletului, sau vreo mi\u015fcare a trupului. \u00cen alt sens, p\u0103zirea inimii \u00eenseamn\u0103 \u00een fond p\u0103zirea min\u0163ii, c\u0103 ea s\u0103 nu plece din inim\u0103.
\nc) Dar, chiar dac\u0103 nu pot intra \u00een inima \u00eens\u0103\u015fi, g\u00e2ndurile acestea, \u00eengr\u0103m\u0103dindu-se \u00een jurul ei, nu o mai las\u0103 s\u0103 se deschid\u0103. Acestea pun\u00e2ndu-se ca un nor de jur \u00eemprejurul ei, ea pierde obi\u015fnuin\u0163a de a mai privi deschis spre cer. Acesta a devenit pentru ea o simpl\u0103 virtualitate, care nu-\u015fi mai face sim\u0163it\u0103 existen\u0163a.
\nDe aceea, la \u00eenceput, mintea ce vrea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 spre inima g\u0103se\u015fte anevoie locul ei. Trebuie s\u0103 lupte mult cu g\u00e2ndurile din jurul ei, ca s\u0103-\u015fi fac\u0103 drum spre ea \u015fi s-o deschid\u0103. Adic\u0103 mintea \u00ee\u015fi rec\u00e2\u015ftiga greu obi\u015fnuin\u0163a de a privi prin inim\u0103, spre Dumnezeu, de a se preocupa cu El, de a-\u015fi redeschide ochiul a c\u0103rui func\u0163iune este s\u0103 vad\u0103 cele spirituale. C\u00e2nd lucrarea min\u0163ii obi\u015fnuit\u0103 s\u0103 se ocupe cu cele exterioare \u015fi-a rec\u00e2\u015ftigat obi\u015fnuin\u0163a de a se preocupa cu Dumnezeu, c\u00e2nd s-a \u00eentors adic\u0103 deplin \u00een interior, \u00een inim\u0103, deschiz\u00e2nd-o pe aceasta, atunci ea se \u00eent\u00e2lne\u015fte acolo fata \u00een fa\u0163\u0103 cu Dumnezeu, f\u0103r\u0103 ca s\u0103-L vad\u0103 prin vreo imagine, sau s\u0103-L cugete printr-un concept, ci tr\u0103ind prezen\u0163a Lui direct, sau sim\u0163indu-se \u00een prezen\u0163a Lui. P\u0103trunz\u00e2nd \u00een inim\u0103, d\u0103 de Iisus Hristos aflat acolo de la Botez. Cu alte cuvinte, lucrarea con\u015ftient\u0103 a min\u0163ii p\u0103trunde \u00een supra- sau trans-con\u015ftientul nostru, \u00een care se afl\u0103 harul lui Iisus Hristos \u015fi pune \u00een lucrare marile comori de acolo \u015fi capacitatea de a sesiza realit\u0103\u0163ile dumnezeie\u015fti. C\u0103ci se pune \u00eentr-o comunicare vie cu Hristos \u00eensu\u015fi, Izvorul tuturor puterilor \u015fi \u00een\u0163elesurilor mai presus de fire.
\nRug\u0103ciunea curata sau mintal\u0103 nu mijloce\u015fte o cunoa\u015ftere a lui Dumnezeu prin f\u0103pturi, ci prin ad\u00e2ncurile sufletului propriu, prin \u201einim\u0103\u201c. Aceasta e propriu-zis o sim\u0163ire direct\u0103 a Lui, c\u0103ci omul uita \u015fi de inim\u0103 atunci c\u00e2nd, adunat \u00een ea, se simte \u00een prezen\u0163a lui Iisus Hristos, \u00een atmosfera \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei cerurilor, aflat\u0103 \u00een l\u0103untrul s\u0103u. Sf\u00e2ntul Isaac Sirul spune c\u0103 atunci \u00eenceteaz\u0103 din minte chiar \u015fi mi\u015fcarea rug\u0103ciunii, c\u0103ci e r\u0103pit\u0103 de dumnezeirea \u015fi de m\u0103re\u0163ia St\u0103p\u00e2nului, a C\u0103rui prezen\u0163\u0103 minunat\u0103 e sim\u0163it\u0103. El spune: \u201eDeci rug\u0103ciunea se \u00eentrerupe \u00een vremea rug\u0103ciunii din mi\u015fcarea ei \u015fi mintea e prins\u0103 \u015fi scufundat\u0103 \u00een uimirea r\u0103pirii \u015fi uit\u0103 de dorin\u0163a din cererea ei\u201c.
\nd) Starea aceasta se mai nume\u015fte deschidere a inimii \u015fi pentru faptul c\u0103 ea este str\u0103b\u0103tut\u0103 de dragostea fa\u0163\u0103 de Iisus. \u015ei p\u00e2n\u0103 nu \u00eencepe s\u0103 simt\u0103 mintea o pl\u0103cere de a pomeni st\u0103ruitor numele lui Iisus, c\u0103ut\u00e2nd totodat\u0103 spre cele din l\u0103untru, e semn c\u0103 \u00eenc\u0103 nu a aflat \u201einima\u201c, sau c\u0103 aceasta nu s-a deschis. Dar ajunge ca mintea s\u0103 fac\u0103 acest efort de \u00eentoarcere \u00een sine \u015fi de pomenire a numelui lui Iisus \u00een mod st\u0103ruitor. C\u0103ci f\u0103c\u00e2nd a\u015fa, \u00eensu\u015fi Domnul d\u0103 la o parte zidul inimii \u015fi Se arat\u0103, atr\u0103g\u00e2nd mintea la Sine, s\u0103dind \u00een ea iubirea fa\u0163\u0103 de El. Sau: Harul \u00eensu\u015fi cuget\u0103 atunci \u00eempreun\u0103 cu sufletul \u015fi strig\u0103 \u00eempreun\u0103 cu el: \u201eDoamne Iisuse Hristoase!\u201c. C\u0103ci numaidec\u00e2t avem trebuin\u0163\u0103 de ajutorul Lui ca, unind \u015fi \u00eendulcind El toate g\u00e2ndurile noastre cu dulcea\u0163\u0103 Sa, s\u0103 ne putem mi\u015fca din toat\u0103 inima spre pomenirea lui Dumnezeu \u015fi Tat\u0103l nostru.
\nPentru c\u0103 cele dou\u0103 cerin\u0163e esen\u0163iale mai sus amintite, care se potrivesc oarecum \u015fi rug\u0103ciunii ne\u00eencetate, s\u0103 poat\u0103 fi realizate mai u\u015for, s-a c\u0103utat \u00een lumea monahismului r\u0103s\u0103ritean s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 \u015fi anumite metode, care constau \u00eentr-o sprijinire a efortului min\u0163ii de a se \u00eentoarce \u00een interior prin anumite procedee \u00een care e angajat \u015fi trupul. Aceste procedee se bazeaz\u0103 \u00een general pe interdependen\u0163a sufletului cu trupul, sau pe unitatea mi\u015fc\u0103rilor lor. Precum st\u0103rile suflete\u015fti se prelungesc \u00een atitudinile exterioare \u015fi \u00een mi\u015fc\u0103ri trupe\u015fti, a\u015fa gesturile \u015fi pozi\u0163iile exterioare, dac\u0103 sunt \u00eenso\u0163ite de concentrarea g\u00e2ndului asupra lor, au o influen\u0163\u0103 considerabil\u0103 asupra st\u0103rilor sufletului. Un suflet smerit face trupul s\u0103 \u00eengenunche, dar \u015fi o \u00eengenunchere \u00eenso\u0163it\u0103 de concentrarea g\u00e2ndului la Dumnezeu provoac\u0103 o stare de smerenie \u00een suflet. Spiritualismul abstract al unei p\u0103r\u0163i a cre\u015ftinismului apusean, manifestat pe terenul practicii religioase, e nefiresc. El a for\u0163at atitudinile lui, realiz\u00e2ndu-se numai printr-o oprire silit\u0103 a valului de sim\u0163ire care, n\u0103sc\u00e2ndu-se \u00een suflet, porne\u015fte spre trup, sau, n\u0103sc\u00e2ndu-se printr-o atitudine trupeasc\u0103, se \u00eentinde asupra sufletului.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae Sf\u00e2ntul Grigorie Palama cunoa\u015fte o treapt\u0103 superioar\u0103 teologiei negative un apofatism mai deplin \u015fi mai existen\u0163ial, realizat prin rug\u0103ciunea curat\u0103. E un extaz al t\u0103cerii interioare, o oprire total\u0103 a cuget\u0103rii \u00een fa\u0163a misterului divin, \u00eenainte de a cobor\u00ee, \u00een mintea astfel oprit\u0103 de uimire, lumina dumnezeiasc\u0103 de sus. Deci \u00eenainte de <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-9239","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9239","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9239"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9239\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9239"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9239"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9239"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}