{"id":9921,"date":"2017-04-22T12:23:54","date_gmt":"2017-04-22T15:23:54","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=9921"},"modified":"2017-04-22T15:41:58","modified_gmt":"2017-04-22T18:41:58","slug":"evanghelia-despre-indoiala-si-credinta-sfuntului-apostol-toma","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/evanghelia-despre-indoiala-si-credinta-sfuntului-apostol-toma\/","title":{"rendered":"Evanghelia despre \u00eendoiala \u015fi credin\u0163a Sf\u00e2ntului Apostol Toma"},"content":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul <\/em>Nicolae VELIMIROVICI<\/em><\/strong>, predic\u0103 la Duminica I-a dup\u0103 Pa\u015fti<\/p>\n

C\u00e2t de minunat\u0103 este leg\u0103tura dintre mam\u0103 \u015fi copil! Iubire \u015fi jertf\u0103 pe de o parte, \u015fi credin\u0163a \u015fi ascultare pe de alta.
\nExist\u0103 pentru copil vreo alt\u0103 cale spre fericire dec\u00e2t aceea a credin\u0163ei \u00een mama sa \u015fi a ascult\u0103rii fa\u0163\u0103 de ea? Exist\u0103 ceva mai \u00eengrozitor dec\u00e2t un copil care nu are \u00eencredere \u00een mama sa, \u015fi nu o ascult\u0103?
\nCredin\u0163a este calea cea mai curat\u0103 spre cunoa\u015ftere. Oricine se \u00eentoarce de pe aceast\u0103 cale cap\u0103t\u0103 ru\u015fine \u015fi necur\u0103\u0163ie.
\nCredin\u0163a este calea cea mai grabnic\u0103 spre cunoa\u015ftere. Oricine se \u00eentoarce de pe aceast\u0103 cale va primi pedeapsa cu moartea pe calea sa.
\nAcolo unde exist\u0103 credin\u0163a exist\u0103 \u015fi sf\u0103tuire; acolo unde nu exist\u0103 credin\u0163a, sf\u0103tuirea nu aduce nici un ajutor.
\nAcolo unde exist\u0103 credin\u0163a, exist\u0103 dialog; acolo unde credin\u0163a lipse\u015fte, \u015fi dialogul lipse\u015fte; atunci, locul dialogului este luat de \u00eendoial\u0103 \u015fi ispit\u0103.
\nUn str\u0103in nu are nici un fel de \u00eencredere \u00eentr-un str\u0103in; o rudenie are \u00eencredere \u00eentr-o rudenie. Atunci c\u00e2nd \u00eentre doi str\u0103ini vine credin\u0163a, ei se fac rudenii, unul cu altul; atunci c\u00e2nd vine o pierdere \u00eentre rudenii, ace\u015ftia se fac str\u0103ini.
\nCum ar putea dormi \u00een pace gospodarul dac\u0103 a \u00eenchis \u00een acela\u015fi \u0163arc un lup \u015fi o oaie? Cum se poate afla omul \u00een lini\u015fte \u015fi \u00een pace dac\u0103 sufletul s\u0103u ar fi st\u0103p\u00e2nit de \u00eendoial\u0103 \u015fi ar fi \u00eentors \u00een credin\u0163a sa?
\nC\u00e2nd credin\u0163a \u00een semenul s\u0103u este lipsit\u0103 de \u00eendoieli, atunci sufletul omului este puternic \u015fi se afl\u0103 \u00een pace \u015fi fa\u0163a lui este lini\u015ftit\u0103.<\/p>\n

O, ce priveli\u015fte \u00eentrist\u0103toare este atunci c\u00e2nd se \u00eent\u00e2lnesc doi oameni care sunt muritori, am\u00e2ndoi fiind zidirile Lui, ale Celui care a zidit \u015fi serafimii, \u015fi unul vorbe\u015fte c\u0103tre cel\u0103lalt ca s\u0103-l ispiteasc\u0103, \u015fi acela \u00eel ascult\u0103 pe cel\u0103lalt cu \u00eendoial\u0103!
\nNumai o singur\u0103 priveli\u015fte este mai \u00eentrist\u0103toare dec\u00e2t aceasta, \u015fi anume aceea \u00een care omul cel zidit ascult\u0103 cuvintele Ziditorului s\u0103u din Evanghelie \u015fi se \u00eendoie\u015fte de ele.<\/p>\n

Marele Moise numai o singur\u0103 dat\u0103 a pus la \u00eendoial\u0103 cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u015fi de aceea el a fost pedepsit s\u0103 r\u0103t\u0103ceasc\u0103 vreme de patruzeci de ani p\u00e2n\u0103 s\u0103 poat\u0103 intra din nou \u00een \u0163ara sa. Proorocul Zaharia nu a crezut cuvintele Arhanghelului Gavriil despre na\u015fterea \u00cenaintemerg\u0103torului Ioan \u015fi de \u00eendat\u0103 a r\u0103mas mut.<\/p>\n

C\u00e2t de cumplit\u0103 a fost pedeapsa dat\u0103 p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri celor dint\u00e2i pentru cea dint\u00e2i \u00eendoial\u0103 a lor! Adam \u015fi Eva au fost izgoni\u0163i din Rai pentru c\u0103 au pus la \u00eendoial\u0103 cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u015fi au crezut propriilor lor ochi; ei s-au \u00eencrezut \u00een ei \u015fi \u00een diavol.
\nPe c\u00e2nd p\u0103rin\u0163ii cei dint\u00e2i ai omului ascultau numai de cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, toate erau pentru ei \u015fi pentru toate zidirile, bune foarte (Facerea 1:31). Dar de \u00eendat\u0103 ce ei au \u00eenc\u0103lcat aceast\u0103 credin\u0163\u0103, Raiul s-a \u00eenchis \u015fi heruvimi \u015fi sabie de flac\u0103r\u0103 (Facerea 3:24) au fost a\u015feza\u0163i la por\u0163ile Raiului, pentru ca nici un \u00eendoielnic sau necredincios s\u0103 nu se mai poat\u0103 \u00eentoarce acolo vreodat\u0103.<\/p>\n

Dintre toate cazurile \u00eentrist\u0103toare de necredin\u0163\u0103 a omului fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, dou\u0103 sunt cele mai \u00eentrist\u0103toare \u015fi de necrezut pentru o fiin\u0163\u0103 cu dreapt\u0103 judecat\u0103, \u00een \u00eentreaga istorie a lumii. Primul este legat de Pomul Cunoa\u015fterii \u015fi cel de al doilea de Pomul Vie\u0163ii. \u00cen primul caz, Dumnezeu i-a aten\u0163ionat pe cei din Rai despre primejdia din partea lui Satan; \u00een cel de al doilea, Dumnezeu a ar\u0103tat neamului celui muritor al lui Adam via\u0163a cea f\u0103r\u0103 de moarte \u00eentru Hristos Cel \u00eenviat. C\u00e2nd Dumnezeu a spus oamenilor s\u0103 nu se \u00eendrepte c\u0103tre moarte, ei tocmai aceasta au f\u0103cut. C\u00e2nd Dumnezeu a chemat oamenii s\u0103 se apropie de Via\u0163\u0103, au fost mul\u0163i care nu au vrut s\u0103 se apropie.<\/p>\n

To\u0163i oamenii iubesc via\u0163a, iubesc bucuria, doresc nemurirea, t\u00e2njesc dup\u0103 bog\u0103\u0163iile fericirii. Cu toate acestea, atunci c\u00e2nd Dumnezeu le descopere \u015fi le d\u0103ruie\u015fte toate astea, unii sunt \u015fov\u0103ielnici \u015fi se \u00eendoiesc. Cei care se s\u0103l\u0103\u015fluiesc \u00een aceast\u0103 vale a pl\u00e2ngerii pun la \u00eendoial\u0103 c\u0103 ar exista vreo \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie a vie\u0163ii, mai bun\u0103 dec\u00e2t aceasta! Robii mor\u0163ii pun la \u00eendoial\u0103 faptul c\u0103 poate exista un t\u0103r\u00e2m al lui Dumnezeu, f\u0103r\u0103 moarte. \u00censo\u0163itorii viermilor \u015fi ai omizilor se \u00eendoiesc c\u0103 Dumnezeu poate s\u0103-i schimbe \u00een \u00eemp\u0103ra\u0163i f\u0103r\u0103 de moarte \u015fi \u00eenso\u0163itori ai sfin\u0163ilor \u00eengeri.<\/p>\n

\u00cendoiala omului fa\u0163\u0103 de Dumnezeu este descoperirea de baz\u0103 a bolii omului din marele spital al lumii. Lumea nu are nici un leac pentru aceast\u0103 boal\u0103, fiindc\u0103 Hristos Cel \u00eenviat este singurul leac \u015fi dac\u0103 omul nu-L va lua, cum se va putea vindeca?
\nDomnul Iisus a \u00eent\u0103rit descoperirea adev\u0103rului prin biruirea mor\u0163ii ca Domn \u00eenviat. Dac\u0103 omul nu crede \u00een \u00cenvierea Sa din mor\u0163i, cum poate crede el toate celelalte pe care El le-a spus \u015fi s\u0103v\u00e2r\u015fit? Care minte ar putea \u00een\u0163elege c\u0103 El a \u00eenviat mor\u0163ii cu adev\u0103rat, dac\u0103 El a r\u0103mas neschimbat \u00een morm\u00e2nt \u015fi a v\u0103zut putreziciune? Care limb\u0103 ar fi putut m\u0103rturisi c\u0103, cuvintele Lui erau cuvintele vie\u0163ii, dac\u0103 via\u0163a Lui nu ar fi luat sf\u00e2r\u015fit pe Crucea de pe Golgota?<\/p>\n

O, fra\u0163ii mei, Domnul a \u00eenviat \u015fi este viu! Ce alt\u0103 m\u0103rturie mai poate fi adus\u0103 c\u00e2nd aceasta este lucrarea cea mai doveditoare din \u00eentreaga istorie a lumii? Dumnezeu a r\u00e2nduit aceasta prin Voia Lui, din iubirea Sa pentru oameni.<\/p>\n

Dintre toate faptele din istoria omenirii, nici m\u0103car unul singur nu este dovedit at\u00e2t de limpede precum fapta \u00cenvierii Domnului. Domnul Iisus a venit printre oameni atunci c\u00e2nd credin\u0163a oamenilor era cea mai slab\u0103; \u015fi astfel Voia lui Dumnezeu a r\u00e2nduit c\u0103 \u00cenvierea Domnului s\u0103 poat\u0103 fi priceput\u0103 de oamenii cu credin\u0163a cea mai slab\u0103.<\/p>\n

De ce Dumnezeu nu le-a spus lui Adam \u015fi Evei mai mult despre primejdia de a m\u00e2nca din Pomul oprit din Rai? De ce nu le-a dat El m\u0103car o singur\u0103 dovad\u0103, ci numai le-a f\u0103cut pe scurt oprire? Pentru c\u0103 Adam \u015fi Eva erau atunci f\u0103r\u0103 de p\u0103cat \u015fi fiind neprih\u0103ni\u0163i, erau puternici \u00een credin\u0163\u0103. Dar Dumnezeu a dovedit \u00cenvierea lui Hristos cu multe dovezi, \u015fi mai mult dec\u00e2t dovezi – cu \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri v\u0103zute. Aceasta fiindc\u0103 la vremea \u00cenvierii lui Hristos, omenirea era plin\u0103 de p\u0103cat, foarte p\u0103c\u0103toas\u0103, \u015fi foarte slab\u0103 \u00een credin\u0163\u0103.<\/p>\n

Evanghelia de ast\u0103zi aduce o dovad\u0103 minunat\u0103 a \u00cenvierii lui Hristos, o dovad\u0103 \u00eent\u0103rit\u0103 prin credin\u0163a Apostolului Toma \u015fi \u00eempreun\u0103 cu credin\u0163a lui Toma, credin\u0163a altor mii de cre\u015ftini de la \u00eenceputul istoriei m\u00e2ntuirii p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre.<\/p>\n

\u015ei fiind sear\u0103, \u00een ziua aceea, \u00eent\u00e2ia a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii (duminica), \u015fi u\u015file fiind \u00eencuiate, unde erau aduna\u0163i ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus \u015fi a stat \u00een mijloc \u015fi le-a zis: Pace vou\u0103! Prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii este ziua care urmeaz\u0103 dup\u0103 s\u00e2mb\u0103t\u0103. Acest lucru este l\u0103murit \u00een Evanghelia Sf\u00e2ntului Evanghelist Marcu, unde se spune: \u015ei dup\u0103 ce a trecut ziua s\u00e2mbetei … \u00een prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii (Marcu 16:1-2). Aceasta este ziua de Duminic\u0103; tocmai ziua \u00een care Domnul a \u00eenviat dis-de-diminea\u0163\u0103. De aceea, \u00een seara aceleia\u015fi zile, t\u00e2rziu, ucenicii erau str\u00e2n\u015fi laolalt\u0103, cu to\u0163ii \u00een afar\u0103 de Toma, \u00eentr-o cas\u0103 din Ierusalim. Toate trebuiau s\u0103 se \u00eent\u00e2mple dup\u0103 cum fuseser\u0103 proorocite: p\u0103storul fusese b\u0103tut \u015fi oile risipite (Marcu 14:27). Dar Apostolii nu erau ca oile lipsite de minte, ca s\u0103 se risipeasc\u0103 \u00een toate p\u0103r\u0163ile; ei degrab\u0103 s-au str\u00e2ns din nou \u00eentr-un loc, ca s\u0103 a\u015ftepte \u00eent\u00e2mpl\u0103rile urm\u0103toare \u015fi ca s\u0103 se \u00eencurajeze unii pe al\u0163ii. Ei \u0163ineau u\u015fa \u00eencuiat\u0103 de frica iudeilor, cu to\u0163ii p\u0103str\u00e2nd vie \u00een minte proorocia \u00cenv\u0103\u0163\u0103torului lor, f\u0103r\u0103 nici o \u00eendoial\u0103, atunci c\u00e2nd El le vorbise de vremea chinuirii de c\u0103tre sinedri\u015fti \u015fi de b\u0103t\u0103ile cu biciul din sinagogile lor (Matei 10:17). Puteau uita ei aceste cuvinte \u00eengrozitoare „Vine ceasul c\u00e2nd tot cel ce v\u0103 va ucide s\u0103 cread\u0103 c\u0103 aduce \u00eenchinare lui Dumnezeu” (Ioan 16:2)? \u00cenfrico\u015farea Apostolilor din zilele acelea era de la sine \u00een\u0163eles, c\u00e2nd se s\u0103v\u00e2r\u015feau nelegiuiri f\u0103r\u0103 de minte, cu mult\u0103 cruzime, \u00eempotriva \u00cenv\u0103\u0163\u0103torului lor, chiar \u00eenaintea ochilor lor. Oameni slabi cum erau, la ce se puteau a\u015ftepta pentru ei de la b\u0103tr\u00e2nii iudei, \u00eenseta\u0163i de s\u00e2nge, c\u00e2nd ei le cuno\u015fteau deja tic\u0103lo\u015fia cumplit\u0103 de la judecarea celui f\u0103r\u0103 de p\u0103cat \u015fi Atotputernicul Hristos, F\u0103c\u0103torul de minuni? Dar Hristos, chiar \u015fi \u00een morm\u00e2nt, \u00eei p\u0103stra \u00een mintea Sa, ca s\u0103 nu li se \u00eent\u00e2mple nici un r\u0103u, ca s\u0103 nu se v\u00e2nd\u0103 unul pe altul \u015fi ca s\u0103 nu se \u00eempr\u0103\u015ftie \u00een cele patru col\u0163uri ale p\u0103m\u00e2ntului \u00eenainte de a-L vedea pe El viu \u015fi sl\u0103vit.<\/p>\n

\u015ei iat\u0103, \u00een cea de a patra sear\u0103 de c\u00e2nd ucenicii se desp\u0103r\u0163iser\u0103 de Domnul lor – c\u00e2nd El a fost luat \u015fi dus la judecat\u0103 – \u015fi prima dup\u0103 \u00cenvierea Sa, Domnul S-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat lor viu \u015fi sl\u0103vit. El a venit \u015fi a stat \u00een mijlocul lor, u\u015file fiind \u00eenchise \u015fi \u00eencuiate. A\u015fa cum toate minunile sunt s\u0103v\u00e2r\u015fite de c\u0103tre Domnul Iisus cu mare socoteal\u0103, pentru a fi de folos oamenilor, \u015fi aceasta este tot la fel. Evanghelistul nostru nu las\u0103 loc nici pentru cea mai mic\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 Domnul a intrat \u00een \u00eenc\u0103perea \u00eencuiat\u0103 \u00een chip minunat. Domnul S-a ar\u0103tat ucenicilor S\u0103i \u00een chipul acesta, mai \u00eent\u00e2i, pentru a nu-i speria b\u0103t\u00e2nd la u\u015f\u0103. Ei erau deja destul de \u00eengrozi\u0163i de iudei, \u015fi Domnul cel iubitor nu voia s\u0103 le sporeasc\u0103 fric\u0103 nici m\u0103car o clip\u0103. \u00cen al doilea r\u00e2nd – ceea ce este de \u00eensemn\u0103tate cu mult mai mare – pentru a ar\u0103ta c\u0103 t\u0103ria Sa atotputernic\u0103 era \u00eenapoi cu El dup\u0103 ce p\u0103ruse c\u0103 era neajutorat \u015fi dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea cea v\u0103zut\u0103 din ultimele trei zile. \u00cendat\u0103 dup\u0103 aceasta, El exprim\u0103 aceasta cu cuvintele: „Datu-Mi-s-a toat\u0103 puterea \u00een cer \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt” (Matei 28:18). F\u0103r\u0103 aceast\u0103 mare minune, cum ar fi putut s\u0103 refac\u0103 credin\u0163a \u015fov\u0103ielnic\u0103 \u00een El, a ucenicilor Lui? Cum S-ar fi ar\u0103tat Biruitor cel biruit? Fiind batjocorit, scuipat, b\u0103tut, ucis \u015fi \u00eengropat, cum ar fi putut El s\u0103 Se arate \u00eentru slava Sa \u00een alt chip? Cum ar fi putut \u00een alt chip s\u0103-\u015ei l\u0103mureasc\u0103 prietenii c\u0103 suferin\u0163a \u015fi moartea nu luaser\u0103 nimic din puterea Lui, ci dimpotriv\u0103, mai mult a sporit puterea Lui ca om? \u00cen sf\u00e2r\u015fit, ce fel de zidire ar fi \u00een stare s\u0103 se \u00eempotriveasc\u0103 Preasf\u00e2ntului \u015fi Preacuratului? \u00centreaga natur\u0103 se afl\u0103 sub st\u0103p\u00e2nirea sfin\u0163eniei \u015fi a cur\u0103\u0163iei. Pe c\u00e2nd El Se afla \u00een trup muritor, Voia Lui era \u00een stare s\u0103 supun\u0103 marea \u015fi v\u00e2nturile. Atunci, ar putea u\u015file de lemn \u015fi pere\u0163ii de piatr\u0103 s\u0103-I stea \u00een cale Lui \u015fi trupului S\u0103u sl\u0103vit? C\u00e2nd El doar dore\u015fte aceasta – \u015fi El s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte aceasta la vremea potrivit\u0103, ca \u00een acest caz – \u00eentreaga zidire se schimb\u0103: spa\u0163iu \u015fi timp, t\u0103ria \u015fi fluiditatea unui obiect, \u00een\u0103l\u0163imea \u015fi ad\u00e2ncimea, cele din\u0103untru \u015fi cele din afar\u0103 – toate se fac la fel: slabe, deschise, supuse \u015fi goale de orice fel de putere \u00eempotrivitoare.<\/p>\n

„Pace vou\u0103!” Biruitorul mor\u0163ii \u00eent\u00e2mpin\u0103 mica Sa o\u015ftire cu aceste cuvinte. „Domnul va binecuv\u00e2nta pe poporul S\u0103u cu pace” (Psalm 28:11) – astfel, prin \u00eentunecimea cea neagr\u0103 a veacurilor, proorocul David a v\u0103zut mai dinainte aceast\u0103 clip\u0103 de \u00eenfl\u0103c\u0103rare. „Pace vou\u0103” – aceasta este, de fapt, o \u00eent\u00e2mpinare obi\u015fnuit\u0103 \u00een r\u0103s\u0103rit, dar pe buzele lui Hristos s-a a\u015fezat o mul\u0163umire deosebit\u0103 \u015fi un \u00een\u0163eles deosebit. Mai devreme, desp\u0103r\u0163indu-Se de ucenicii S\u0103i, Domnul spusese: „Pacea Mea o dau vou\u0103, nu precum d\u0103 lumea v\u0103 dau Eu. S\u0103 nu se tulbure inima voastr\u0103” (Ioan 14:27). \u00cen vasul gol al lumii El a turnat vinul S\u0103u; El a dat dulcea\u0163\u0103 cereasc\u0103 \u00eent\u00e2mpin\u0103rii Sale obi\u015fnuite. Atunci c\u00e2nd oamenii, pierz\u00e2ndu-\u015fi pacea lor l\u0103untric\u0103 \u015fi s-au plecat grijilor p\u0103m\u00e2nte\u015fti, spun: „Pace vou\u0103!”, ei dau ceva ce nu au nici ei \u00een\u015fi\u015fi. Din aceast\u0103 \u00eent\u00e2mpinare a lor, nu spore\u015fte nici pacea lor nici pacea acelora c\u0103rora le este \u00eendreptat\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00e2mpinare. C\u00e2nd ei spun aceasta, ei vorbesc din obi\u015fnuin\u0163\u0103 \u015fi din polite\u0163e, necugetat \u015fi f\u0103r\u0103 sens; ei spun acela\u015fi lucru atunci c\u00e2nd se adun\u0103 ca s\u0103 se veseleasc\u0103 \u015fi c\u00e2nd se adun\u0103 ca s\u0103 deschid\u0103 procese \u015fi ca s\u0103 se \u00een\u015fele unii pe al\u0163ii. Cu Hristos este altfel. El d\u0103 numai ceea ce are cu adev\u0103rat. Pacea Lui este pacea Biruitorului a c\u0103rui biruin\u0163\u0103 este \u00eentreag\u0103. De aceea pacea Lui este bucurie, curaj, s\u0103n\u0103tate, lini\u015fte \u015fi putere. El nu o d\u0103 a\u015fa cum o d\u0103 lumea: El nu o d\u0103 numai cu buzele, ci cu tot sufletul S\u0103u, cu toat\u0103 inima \u015fi cu toat\u0103 mintea Sa, a\u015fa cum iubirea se d\u0103 pe sine iubirii. D\u00e2nd lor pacea S\u0103, El – \u00een chip tainic – aduce \u00een ei fiin\u0163a Lui. Aceasta este pacea lui Dumnezeu, care cov\u00e2r\u015fe\u015fte orice minte (Filipeni 4:7). Asemenea pace semnific\u0103 st\u0103p\u00e2nirea lui Dumnezeu \u00een sufletul omului. Asemenea pace este \u00eentregul des\u0103v\u00e2r\u015fit, roada si cununa vie\u0163ii duhovnice\u015fti a primilor cre\u015ftini.<\/p>\n

\u00cent\u00e2mpin\u00e2ndu-\u015ei ucenicii, Domnul a pornit s\u0103-i \u00eent\u0103reasc\u0103 \u00een credin\u0163a c\u0103 El nu era duh, a\u015fa cum au putut crede unii dintre ei \u00een clipa aceea (Luca 24:37), ci era cu adev\u0103rat \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul \u015fi Domnul lor Cel viu.<\/p>\n

\u015ei zic\u00e2nd acestea, le-a ar\u0103tat m\u00e2inile \u015fi coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii, v\u0103z\u00e2nd pe Domnul. De ce le-a ar\u0103tat Domnul m\u00e2inile Sale \u015fi coasta Sa? \u00cen chip limpede a f\u0103cut aceasta pentru r\u0103nile pe care le primise pe Cruce de la cuie \u015fi de la spad\u0103. Ar\u0103t\u00e2ndu-le r\u0103nile Sale, Domnul a c\u0103utat s\u0103-i l\u0103mureasc\u0103, \u015fi ca s\u0103 le fie lor aceasta spre aducere aminte. Pentru a-i \u00eencredin\u0163a c\u0103 era El, c\u0103ci cine altcineva ar fi avut asemenea r\u0103ni pe m\u00e2ini \u015fi \u00een coast\u0103? Ca s\u0103 le aminteasc\u0103 c\u0103 El purta urmele acestor r\u0103ni \u00eentru slava Sa f\u0103r\u0103 de moarte, ca o m\u0103rturie nesf\u00e2r\u015fit\u0103 a iubirii Lui \u015fi suferin\u0163ei Lui pentru omenire.<\/p>\n

Atunci ucenicii s-au veselit, pentru c\u0103 L-au v\u0103zut \u015fi L-au recunoscut pe Domnul. M\u00e2ntuitorul, \u00een judecata Sa cea limpede, vestise mai dinainte chiar \u015fi aceast\u0103 clip\u0103 de bucurie, c\u00e2nd El a mai venit odat\u0103 ca s\u0103 stea cu ucenicii S\u0103i. Aceasta s-a \u00eent\u00e2mplat chiar \u00eenainte de patima Sa, c\u00e2nd ucenicii erau foarte \u00eendurera\u0163i. El, care era om, avea cea mai mare nevoie de m\u00e2ng\u00e2iere \u00een ajunul suferin\u0163ei Sale pe Cruce, a uitat de Sine, \u015fi S-a s\u00e2rguit s\u0103-\u015ei m\u00e2ng\u00e2ie ucenicii cei \u00eendurera\u0163i: „Deci \u015fi voi acum sunte\u0163i tri\u015fti, dar iar\u0103\u015fi v\u0103 voi vedea \u015fi se va bucura inima voastr\u0103” (Ioan 16:22). Acum, \u00een clipa aceasta, se \u00eempline\u015fte aceast\u0103 proorocire minunat\u0103! Inimile lor \u00eentristate se umplu degrab\u0103 cu bucurie mult\u0103!<\/p>\n

\u015ei Iisus le-a zis iar\u0103\u015fi: Pace vou\u0103! Precum M-a trimis pe Mine Tat\u0103l, v\u0103 trimit \u015fi Eu pe voi. De ce spune Domnul „Pace vou\u0103” a doua oar\u0103? Pentru c\u0103 El vrea s\u0103-i \u00eent\u0103reasc\u0103 cu pace \u00eendoit\u0103 pentru lupta care \u00eei a\u015fteapt\u0103 \u015fi \u00een care \u00eei trimite El. El le d\u0103 mai \u00eent\u00e2i pacea l\u0103untric\u0103 \u015fi apoi pacea dinafar\u0103; cu alte cuvinte: pacea cu ei \u015fi pacea cu lumea. C\u00e2nd El a spus: „Pace vou\u0103” prima oar\u0103, El le-a ar\u0103tat c\u0103 El, Domnul lor cel adev\u0103rat, se afl\u0103 \u00eempreun\u0103 cu ei \u00een trup \u015fi suflet. Prin aceasta El a vrut s\u0103 le spun\u0103: „C\u00e2nd ave\u0163i lupte l\u0103untrice cu patimile, \u015fi cu g\u00e2ndurile \u015fi cu dorin\u0163ele acestei lumi, \u015fi Eu sunt \u00een mijlocul vostru – adic\u0103, \u00een inimile voastre – nu v\u0103 teme\u0163i de nimic. Eu sunt Pacea, \u015fi Ziditorul p\u0103cii \u00een inimile voastre.” \u015ei acum, c\u00e2nd El \u00eei trimite \u00een lume – \u00een lupta dinafar\u0103 cu lumea – El \u00eei salut\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u015fi le d\u0103 pace, ca s\u0103 nu se team\u0103 de lume, ci s\u0103 rabde \u00een lupt\u0103 \u015fi s\u0103 fie sem\u0103n\u0103torii p\u0103cii \u00een inimile oamenilor. El le d\u0103 lor pace bogat\u0103, pentru c\u0103 ei nu au nevoie de pace numai \u00een l\u0103untrul lor \u015fi numai pentru ei, ci ei trebuie s\u0103 o dea \u015fi la al\u0163ii, a\u015fa cum le poruncise El mai dinainte: „\u015ei intr\u00e2nd \u00een cas\u0103, ura\u0163i-i zic\u00e2nd: „Pace casei acesteia.” \u015ei dac\u0103 este casa aceea vrednic\u0103, vin\u0103 pacea voastr\u0103 peste ea” (Matei 10:12-13). Aceast\u0103 pace \u00eendoit\u0103 d\u00e2ndu-le lor, se mai poate t\u0103lm\u0103ci ca d\u00e2ndu-le pacea sufletului \u015fi pacea trupului, a\u015fa cum socotesc unii P\u0103rin\u0163i. De altfel, pacea din trup \u015fi pacea din lume reprezint\u0103 una \u015fi aceea\u015fi pace, c\u0103ci, ce altceva este lumea dec\u00e2t pofta trupului \u015fi pofta ochilor (I Ioan 2:16)?<\/p>\n

\u00cendestul\u00e2ndu-i astfel \u00eendoit cu pace \u00eembel\u015fugat\u0103, Domnul \u00eei trimite \u00een lume. Cum \u00eei trimite El \u00een lume? „Precum M-a trimis pe Mine Tat\u0103l, v\u0103 trimit \u015fi Eu pe voi.” Tat\u0103l L-a trimis pe Fiul S\u0103u din iubire pentru oameni. „\u00cen aceasta este dragostea, nu fiindc\u0103 noi am iubit pe Dumnezeu, ci fiindc\u0103 El ne-a iubit pe noi \u015fi a trimis pe Fiul S\u0103u” (I Ioan 4:10; cf. Ioan 3:16). Din iubirea Sa pentru oameni, iat\u0103, Domnul Iisus \u00eei trimite pe ucenicii S\u0103i. Mai mult, Tat\u0103l L-a trimis pe Fiul S\u0103u \u00een lume cu putere \u015fi t\u0103rie: „Toate Mi-au fost date de c\u0103tre Tat\u0103l Meu (Matei 11:27); toate c\u00e2te are Tat\u0103l ale Mele sunt” (Ioan 16:15). \u015ei iat\u0103, Domnul cel \u00eenviat d\u0103 putere \u015fi t\u0103rie de a dezlega \u015fi a lega, ucenicilor S\u0103i, dup\u0103 cum se va vedea pu\u0163in mai t\u00e2rziu. Mai mult, chiar Domnul a spus c\u0103 El a fost trimis de c\u0103tre Tat\u0103l, nu ca s\u0103 fac\u0103 Voia Sa ci Voia Tat\u0103lui (Ioan 6:38). La fel, El \u00ce\u015fi trimite acum ucenicii S\u0103i, nu ca s\u0103 fac\u0103 voia lor, ci a Lui. De\u015fi El a fost trimis de c\u0103tre Tat\u0103l, Domnul nu a fost niciodat\u0103, nici m\u0103car pentru o clip\u0103 desp\u0103r\u0163it de Tat\u0103l S\u0103u: „Eu nu sunt singur, ci Eu \u015fi Cel ce M-a trimis pe Mine” (Ioan 8:16). La fel, \u00ce\u015fi trimite \u015fi El ucenicii \u00een lume, promi\u0163\u00e2ndu-le c\u0103 El va fi cu ei „\u00een toate zilele, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul veacului” (Matei 28:20). Mai mult, pentru a-i \u00eenv\u0103\u0163a smerenia pe oamenii cei m\u00e2ndri lipsi\u0163i de minte, Domnul le ar\u0103t\u0103 c\u0103 toate lucr\u0103rile ale Lui sunt (Ioan 5:19) \u015fi toat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Lui (Ioan 7:16) de la Tat\u0103l este. \u015ei El le aminte\u015fte ucenicilor S\u0103i de smerenie, spun\u00e2ndu-le: „F\u0103r\u0103 Mine nu pute\u0163i face nimic” (Ioan 15:5). \u00cen sf\u00e2r\u015fit, El \u00eei trimite pe ei c\u0103 oi printre lupi – a\u015fa cum \u015fi El a fost trimis. Ei fuseser\u0103 de fa\u0163\u0103 \u015fi au v\u0103zut cum p\u0103c\u0103to\u015fii, precum lupii, urlau prin preajm\u0103 \u00een ultimele zile, \u015fi cum aceia I-au adus Lui chinuire de moarte, precum lupii poftitori de s\u00e2nge. Dar El este acum m\u0103rturia lor cea vie c\u0103 p\u0103c\u0103to\u015fii, atunci c\u00e2nd se ucid pe ei \u00een\u015fi\u015fi sau pe altcineva, ei \u00eentotdeauna se ucid pe ei \u015fi nu pe al\u0163ii. Biruin\u0163a Lui este garan\u0163ia biruin\u0163ei lor viitoare.<\/p>\n

\u015ei zic\u00e2nd acestea, a suflat asupra lor \u015fi le-a zis: Lua\u0163i Duh Sf\u00e2nt; c\u0103rora ve\u0163i ierta p\u0103catele, le vor fi iertate \u015fi c\u0103rora le ve\u0163i \u0163ine, vor fi \u0163inute. Am v\u0103zut atunci cum, Domnul \u015ei-a \u00eent\u0103rit mai \u00eent\u00e2i ucenicii cu pace \u00eembel\u015fugat\u0103, \u015fi cum le-a zidit \u00eencrederea, asem\u0103n\u00e2nd apostolatul lor cu al Lui \u015fi trimi\u0163\u00e2ndu-i pe ei \u00een acela\u015fi chip \u00een care fusese El trimis de c\u0103tre Tat\u0103l. Vedem acum deslu\u015fit cum le-a dat El putere \u015fi t\u0103rie. El le d\u0103 putere sufl\u00e2nd asupra lor, \u015fi t\u0103ria le-o d\u0103 prin cuv\u00e2ntul pe care El \u00eel spune lor. \u00cennoitorul lumii lucreaz\u0103 \u00eentocmai ca \u015fi Ziditorul ei. F\u0103c\u00e2nd om din \u0163\u0103r\u00e2na p\u0103m\u00e2ntului, Ziditorul a suflat \u00een fa\u0163a lui suflare de via\u0163\u0103 \u015fi s-a f\u0103cut omul fiin\u0163\u0103 vie (Facerea 2:7). \u00cennoitorul lumii lucreaz\u0103 acum \u00een acela\u015fi chip. El sufl\u0103 suflare de via\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a oamenilor care se sl\u0103b\u0103nogiser\u0103 din pricina p\u0103catului. Prin suflarea Sa d\u0103t\u0103toare de via\u0163\u0103, El \u00eenvie din mor\u0163i sufletele oamenilor, \u015fi le \u00eennoie\u015fte pe cele legate de cele lume\u015fti, pe cele nep\u0103s\u0103toare. Sufl\u00e2nd \u00een fa\u0163a ucenicilor, Domnul le spune: „Lua\u0163i Duh Sf\u00e2nt!” Aceasta este prima d\u0103ruire de Duh Sf\u00e2nt. Cea de a doua va fi \u00een ziua cincizecimii, dup\u0103 aceast\u0103 sear\u0103 minunat\u0103. Prima dare de Duh Sf\u00e2nt este pentru re\u00eensufle\u0163irea \u015fi \u00eent\u0103rirea ucenicilor, \u015fi cea de a doua este pentru slujirea Apostolilor \u00een lume – pentru a aduce lumii via\u0163\u0103 nou\u0103. D\u00e2ndu-le putere \u00een chipul acesta, Domnul le d\u0103 \u015fi puterea de a ierta p\u0103catele \u015fi de a le \u0163ine. O, c\u00e2t de mult rabd\u0103 lumea de la oamenii care se leap\u0103d\u0103 de aceast\u0103 putere de la ei \u00een\u015fi\u015fi, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 \u00een ei puterea lui Dumnezeu, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 Duhul Sf\u00e2nt! Un om slab care pune st\u0103p\u00e2nire pe puterea care este a judec\u0103torilor \u015fi b\u0103tr\u00e2nilor pricinuie\u015fte mare nenorocire omenirii. El este un le\u015f legat la \u015faua unui cal f\u0103r\u0103 fr\u00e2u. Aceasta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 printre p\u0103g\u00e2ni, unde puterea este c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare; dar nu trebuie s\u0103 fie la fel \u015fi printre cre\u015ftini, unde Dumnezeu d\u0103 putere celor c\u0103rora li se d\u0103 celor dint\u00e2i Duhul Sf\u00e2nt. Iat\u0103 cu c\u00e2t\u0103 \u00een\u0163elepciune sunt r\u00e2nduite \u015fi pl\u0103nuite toate \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia pe care Hristos o zide\u015fte!<\/p>\n

Puterea de a ierta p\u0103catele \u015fi a le \u0163ine, puterea de a l\u0103sa \u015fi a lega, o f\u0103g\u0103duise Domnul mai dinainte Apostolului Petru (Matei 16:19), \u015fi apoi celorlal\u0163i Apostoli (Matei 18:18). Aici Domnul \u00ce\u015fi \u00eempline\u015fte f\u0103g\u0103duin\u0163\u0103, chiar \u00een ziua preasl\u0103vitei Sale \u00cenvieri. De data aceasta, El nu \u00eel alege pe Petru dintre ceilal\u0163i, ci le d\u0103 putere \u015fi t\u0103rie la to\u0163i deopotriv\u0103. Domnul nu i-a dat niciodat\u0103 lui Petru o putere \u015fi t\u0103rie aparte, ci lui i-a f\u0103cut numai o f\u0103g\u0103duin\u0163\u0103 \u00een chip nemijlocit, \u015fi aceea a fost \u00eentr-o clip\u0103 de str\u0103fulgerare a insufl\u0103rii cu privire la \u00eendatorirea lui Petru, c\u00e2nd el l-a m\u0103rturisit pe Hristos ca „Fiul lui Dumnezeu celui viu” (Matei 16:16). Ca semn c\u0103 El dovede\u015fte aceast\u0103 m\u0103rturisire, \u015fi iar\u0103\u015fi pentru a-i \u00eent\u0103ri pe to\u0163i ucenicii S\u0103i \u00een aceast\u0103 credin\u0163\u0103, Domnul \u00eei face lui Petru aceea\u015fi f\u0103g\u0103duin\u0163a pe care o face pu\u0163in mai t\u00e2rziu tuturor ucenicilor S\u0103i, \u015fi pe care El o \u00eempline\u015fte acum pentru to\u0163i deopotriv\u0103, \u00een ziua \u00cenvierii Lui. Apostolii au trecut mai t\u00e2rziu aceast\u0103 putere \u015fi t\u0103rie urma\u015filor lor, episcopilor, \u015fi episcopii preo\u0163ilor, \u015fi astfel aceast\u0103 putere \u015fi t\u0103rie sunt lucr\u0103toare \u015fi se afl\u0103 \u00eentru t\u0103rie p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi \u00een Biserica lui Dumnezeu.<\/p>\n

Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geam\u0103nul, nu era cu ei c\u00e2nd a venit Iisus. Deci au zis lui ceilal\u0163i ucenici: Am v\u0103zut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dac\u0103 nu voi vedea, \u00een m\u00e2inile Lui, semnul cuielor, \u015fi dac\u0103 nu voi pune degetul meu \u00een semnul cuielor, \u015fi dac\u0103 nu voi pune m\u00e2na mea \u00een coasta Lui, nu voi crede. „Didimus” (Geam\u0103nul) nu era porecla lui Toma, ci felul iudaic al numelui. Probabil c\u0103 numele s\u0103u i-a fost dat de c\u0103tre o r\u00e2nduial\u0103 tainic\u0103 \u015fi de nep\u0103truns, pentru a semnifica cele dou\u0103 laturi ale sufletului s\u0103u, cu chipurile de \u00eendoial\u0103 \u015fi de credin\u0163\u0103. \u00cen tot timpul c\u00e2t el L-a urmat pe Hristos nu se \u00eent\u0103re\u015fte \u00een chip deosebit nici \u00eendoiala nici credin\u0163a sa. Cu un anumit prilej, iese la iveal\u0103 curajul \u015fi evlavia sa fa\u0163\u0103 de Domnul, de\u015fi aceasta vine din nepriceperea sa. Aceasta s-a \u00eent\u00e2mplat atunci c\u00e2nd ei au primit vestea mor\u0163ii lui Laz\u0103r, \u015fi Domnul \u015ei-a chemat ucenicii, zic\u00e2nd: „S\u0103 mergem la el.” Toma a crezut c\u0103 Domnul \u00eei chem\u0103 pe ei la moarte, c\u0103ci nu-I st\u0103tea lui \u00een putin\u0163\u0103 s\u0103 vad\u0103 mai dinainte scopul lui Hristos de a-l \u00eenvia pe Laz\u0103r. Evanghelistul scrie astfel: Deci a zis Toma, care se nume\u015fte Geam\u0103nul, celorlal\u0163i ucenici: S\u0103 mergem \u015fi noi \u015fi s\u0103 murim cu El. (Ioan 11:16). Cu toate c\u0103 aceste cuvinte fuseser\u0103 rostite f\u0103r\u0103 \u00een\u0163elegerea lor, ele se s\u0103l\u0103\u015fluiau \u00een inima cea plin\u0103 de curaj \u015fi de evlavie. Cu prilejul acela, Toma a fost de fa\u0163\u0103 la \u00eenvierea lui Laz\u0103r, tot a\u015fa cum fusese de fa\u0163\u0103 \u015fi cu un alt prilej, al \u00eenvierii fiului v\u0103duvei din Nain. La \u00eenvierea fiicei lui Iair, el nu se afla de fa\u0163\u0103 \u00een c\u0103mara unde era fata cea moart\u0103, fiind chema\u0163i \u00een\u0103untru numai cei trei ucenici mai mari, dar nu se pomene\u015fte c\u0103 Toma \u015fi-ar fi ar\u0103tat vreo \u00eendoial\u0103 cu privire la aceast\u0103 minune a Domnului. La urma urmei el a fost de fa\u0163\u0103 la toate marile minuni pe care le-a s\u0103v\u00e2r\u015fit Domnul Hristos \u00een cei c\u00e2\u0163iva ani. El cuno\u015ftea proorocia lui Hristos c\u0103 El va \u00eenvia a treia zi. Acum el afl\u0103 de la cei zece prieteni c\u0103 Domnul li S-a ar\u0103tat lor viu, \u015fi c\u0103 le-a ar\u0103tat lor r\u0103nile Lui. El a aflat c\u0103 Petru \u015fi Ioan g\u0103siser\u0103 morm\u00e2ntul gol, \u015fi poate c\u0103 aflase aceasta de la femeile mironosi\u0163e. El a aflat c\u0103 Maria Magdalena \u00cel v\u0103zuse pe Domnul \u00eenviat, \u015fi c\u0103 ea vorbise cu El. Toma a mai aflat c\u0103 doi ucenici, \u00eendrept\u00e2ndu-se c\u0103tre Emaus, au c\u0103l\u0103torit dimpreun\u0103 cu Domnul Cel viu. Toma a v\u0103zut \u015fi a cunoscut toate acestea, dar nu le crede pe toate. El nu le crede pentru c\u0103 el nu L-a v\u0103zut pe Cel \u00cenviat. Necredin\u0163a sa se l\u0103rge\u015fte chiar \u015fi v\u0103z\u00e2ndu-L pe El, dac\u0103 nu-I pip\u0103ie r\u0103nile din m\u00e2inile Sale. \u00centr-adev\u0103r, privind omene\u015fte, aceasta este \u00eend\u00e2rjire rar\u0103 \u015fi de ne\u00eenchipuit, \u015fi st\u0103ruin\u0163a \u00een necredin\u0163a! Dar aceasta se poate \u00een\u0163elege c\u00e2nd se prive\u015fte cu judecat\u0103 Dumnezeiasc\u0103, fiindc\u0103 hot\u0103r\u00e2rea \u00een credin\u0163\u0103 depinde de harul lui Dumnezeu. Cine poate \u00een\u0163elege ad\u00e2ncurile tainice ale Voii lui Dumnezeu? Cine poate s\u0103 spun\u0103 c\u0103 Dumnezeu, prin r\u00e2nduiala Sa, nu a dorit aici s\u0103 se foloseasc\u0103 de necredin\u0163a lui Toma pentru credin\u0163a multora? \u00cen orice caz, s-au ar\u0103tat aici deslu\u015fit dou\u0103 lucruri: boala cumplit\u0103 a firii omene\u015fti, scoas\u0103 la iveal\u0103 prin necredin\u0163a \u00eenv\u00e2rto\u015fat\u0103 a unuia dintre Apostoli (care avea pricini f\u0103r\u0103 de num\u0103r pentru a crede), \u015fi \u00een\u0163elepciunea \u015fi iubirea cea mai bogat\u0103 a lui Dumnezeu. \u00cen cur\u0103\u0163ia \u015fi sfin\u0163enia Sa, Dumnezeu nu Se folose\u015fte de r\u0103ul care poate veni dimpreun\u0103 cu binele, nici nu Se folose\u015fte de mijloace rele pentru a ajunge la scopuri bune, ci, \u00een \u00een\u0163elepciunea \u015fi iubirea Sa de oameni, Domnul \u00eendreapt\u0103 c\u0103ile noastre cele rele \u015fi le \u00eentoarce \u00een bine.<\/p>\n

Toma spune hot\u0103r\u00e2t c\u0103 el nu va crede p\u00e2n\u0103 nu-\u015fi va pune degetul s\u0103u \u015fi m\u00e2na sa \u00een r\u0103nile lui Hristos. El spune aceasta, \u00een chip de net\u0103g\u0103duit, pentru c\u0103 prietenii s\u0103i au spus cum le-a ar\u0103tat Domnul r\u0103nile din m\u00e2inile Lui \u015fi din coasta Sa. Dar iat\u0103 cum \u00eel \u00eent\u0103re\u015fte \u00een credin\u0163\u0103 bunul Iisus Hristos pe \u015fov\u0103ielnicul Toma:<\/p>\n

\u015ei dup\u0103 opt zile, ucenicii Lui erau iar\u0103\u015fi \u00een\u0103untru, \u015fi Toma, \u00eempreun\u0103 cu ei. \u015ei a venit Iisus, u\u015file fiind \u00eencuiate, \u015fi a stat \u00een mijloc \u015fi a zis: Pace vou\u0103! Iar\u0103\u015fi \u00een zi de Duminic\u0103, ucenicii se str\u00e2nseser\u0103 din nou \u00eempreun\u0103, \u015fi iar\u0103\u015fi u\u015file erau \u00eencuiate \u015fi iar\u0103\u015fi Iisus S-a aflat \u00een mijlocul lor \u015fi a zis: „Pace vou\u0103!” Totul era ca atunci c\u00e2nd El S-a ar\u0103tat prima oar\u0103, cu singura deosebire c\u0103 Toma se afla acum cu ceilal\u0163i. Se p\u0103rea c\u0103 Domnul a voit s\u0103 se arate lui Toma chiar \u00een acelea\u015fi \u00eemprejur\u0103ri, pentru a l\u0103muri \u00eenaintea lui Toma tot ceea ce spuseser\u0103 cei zece ucenici despre prima Lui \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare. Dar de ce a a\u015fteptat Domnul opt zile? De ce nu S-a ar\u0103tat El mai devreme? Mai \u00eent\u00e2i, pentru c\u0103 toate \u00eemprejur\u0103rile s\u0103 fie \u00eentocmai acelea\u015fi: fiindc\u0103 El S-a ar\u0103tat prima oar\u0103 \u00een zi de Duminic\u0103, El trebuia s\u0103 Se arate acum din nou, tot \u00een zi de Duminic\u0103. \u00cen al doilea r\u00e2nd, pentru ca necredin\u0163a lui Toma s\u0103 fie scoas\u0103 la iveal\u0103 \u015fi a\u015ftept\u00e2nd s\u0103 se fac\u0103 mai puternic\u0103. \u00cen al treilea r\u00e2nd, pentru a-i obi\u015fnui pe ucenicii S\u0103i cu r\u0103bdarea \u015fi \u00eendurarea \u00een rug\u0103ciunea pentru \u00eent\u0103rirea credin\u0163ei prietenului lor, pentru c\u0103 ucenicii s\u0103 se roage ca Domnul s\u0103 Se arate din nou pentru Toma. \u00cen al patrulea r\u00e2nd, pentru c\u0103 ucenicii s\u0103-\u015fi dea seama de neajutorarea lor \u015fi de neputin\u0163a lor de a-L ar\u0103ta pe Domnul \u00eenviat f\u0103r\u0103 ajutorul Lui. \u00cen cele din urm\u0103, poate, pentru c\u0103 num\u0103rul opt semnific\u0103 zilele cele de pe urm\u0103, ajunul celei de a doua Veniri a lui Hristos, c\u00e2nd oamenii, ca \u015fi Toma, vor fi foarte slabi \u00een credin\u0163\u0103, merg\u00e2nd numai dup\u0103 sim\u0163urile lor \u015fi crez\u00e2nd numai ceea ce pot sim\u0163i cu sim\u0163urile lor. Pentru c\u0103 atunci oamenii vor spune c\u0103 \u015fi Toma: Dac\u0103 eu nu v\u0103d nu voi crede. \u015ei li se va da lor s\u0103 vad\u0103. „Atunci se va ar\u0103ta pe cer semnul Fiului Omului” (Matei 24:30).<\/p>\n

Apoi a zis lui Toma: Adu degetul t\u0103u \u00eencoace \u015fi vezi m\u00e2inile Mele \u015fi adu m\u00e2na ta \u015fi o pune \u00een coasta Mea \u015fi nu fi necredincios, ci credincios. Iar Toma I-a r\u0103spuns \u015fi I-a zis: „Domnul meu \u015fi Dumnezeul meu.”<\/p>\n

Domnul S-a ar\u0103tat a doua oar\u0103 pentru Toma – pentru un singur om, un p\u0103c\u0103tos. Cel care este \u00eenconjurat de cetele \u00eengerilor, care \u00cel \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu bucurie pe Biruitorul mor\u0163ii, \u00ce\u015fi las\u0103 turma S\u0103 cea cereasc\u0103 \u015fi Se gr\u0103be\u015fte ca s\u0103 m\u00e2ntuiasc\u0103 oile cele r\u0103t\u0103cite. To\u0163i cei care ajung la slav\u0103 \u015fi putere mare \u00een lumea aceasta, s\u0103-\u015fi uite prietenii cei slabi \u015fi cu capul plecat \u015fi, cu ru\u015fine \u015fi cu nesuferire, s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 de la ei \u015fi s\u0103 se ru\u015fineze la exemplul Lui. Din iubirea Sa pentru oameni, Domnul nu S-a ab\u0103tut de la nici un fel de umilire sau str\u0103danie. Din iubirea Lui pentru oameni, El – care se afl\u0103 \u00eentru toat\u0103 slava \u015fi \u00eentru toat\u0103 puterea – S-a pogor\u00e2t pentru a doua oar\u0103 \u00eentr-o c\u0103m\u0103ru\u0163\u0103 din Ierusalim. O, c\u0103mara aceea binecuv\u00e2ntat\u0103, din care au venit mai multe binecuv\u00e2nt\u0103ri asupra omenirii dec\u00e2t ar putea fi \u00een toate palatele \u00eemp\u0103ra\u0163ilor!<\/p>\n

C\u00e2nd Domnul S-a ar\u0103tat lui Toma, Toma a strigat cu bucurie: „Domnul meu \u015fi Dumnezeul meu!” Cu aceste cuvinte, Toma L-a recunoscut pe Hristos at\u00e2t ca Om c\u00e2t \u015fi ca Dumnezeu, am\u00e2ndoi \u00eentr-Unul, Persoan\u0103 vie. Numai pip\u0103irea sl\u0103vitului Domn era destul pentru a-i da lui Toma acea binecuv\u00e2ntare de c\u0103tre Duhul, acea rena\u015ftere a vie\u0163ii \u015fi acea putere de a ierta \u015fi de a \u0163ine p\u0103catele, pe care o d\u0103duse Domnul celorlal\u0163i ucenici prin cuv\u00e2nt \u015fi suflare asupra lor, cu opt zile mai devreme. Fiindc\u0103 atunci c\u00e2nd Domnul, neafl\u00e2ndu-Se \u00eenc\u0103 \u00eentru slav\u0103, ci fiind \u00een trup muritor, a fost \u00een stare s\u0103 vindece femeia cu scurgere de s\u00e2nge doar prin atingerea ve\u015fm\u00e2ntului S\u0103u, umpl\u00e2nd-o de putere \u015fi s\u0103n\u0103tate, cu at\u00e2t mai mult putea El, \u00een trupul S\u0103u cel \u00eenviat \u015fi sl\u0103vit, s\u0103-i dea lui Toma, prin pip\u0103ire, toat\u0103 puterea \u015fi t\u0103ria pe care le d\u0103duse celorlal\u0163i Apostoli \u00een alt\u0103 zi. Desigur, nu lipse\u015fte posibilitatea ca Domnul s\u0103-i fi dat lui Toma putere \u015fi t\u0103rie \u00een acela\u015fi chip \u00een care le d\u0103duse celorlal\u0163i ucenici mai dinainte, cu toate c\u0103 nu se spune aceasta \u00een Evanghelie, fiindc\u0103 \u00een nici un caz nu s-a scris tot ceea ce a spus \u015fi a f\u0103cut Domnul dup\u0103 sl\u0103vita Sa \u00cenviere, a\u015fa cum chiar Evanghelistul spune l\u0103murit pu\u0163in mai departe. Important este c\u0103 Toma, \u00eentr-un fel sau altul, a primit de la Domnul aceea\u015fi putere \u015fi t\u0103rie ca \u015fi ceilal\u0163i Apostoli. Aceasta se l\u0103mure\u015fte deslu\u015fit prin slujirea sa apostolic\u0103, prin minunile sale \u015fi prin moartea sa muceniceasc\u0103. (Din via\u0163a Apostolului Toma se vede c\u0103 el a fost dat mor\u0163ii pentru propov\u0103duirea f\u0103r\u0103 de fric\u0103 a Domnului Hristos cel \u00eenviat. Cinci solda\u0163i au str\u0103puns cu cinci suli\u0163e pe acest o\u015ftean curajos al lui Hristos.)<\/p>\n

Zidind din nou \u015fi \u00eent\u0103rind credin\u0163a lui Toma, Domnul l-a mustrat cu bl\u00e2nde\u0163e: Iisus i-a zis: Pentru c\u0103 M-ai v\u0103zut, ai crezut. Ferici\u0163i cei ce n-au v\u0103zut \u015fi au crezut. Tu Toma, ai crezut \u00een Mine mai mult cu sim\u0163urile tale dec\u00e2t cu duhul t\u0103u. Tu ai vrut s\u0103 te \u00eencredin\u0163ezi cu ajutorul sim\u0163urilor tale, \u015fi astfel \u0163i-am dat prilejul s\u0103 faci aceast\u0103, \u015fi tu te-ai l\u0103murit doar dac\u0103 M-ai v\u0103zut \u015fi M-ai pip\u0103it. Dar, „ferici\u0163i cei ce n-au v\u0103zut \u015fi au crezut”: cei care nu au v\u0103zut cu ochii lor dar au socotit cu duhurile lor \u015fi au crezut cu inimile lor. Ferici\u0163i cei care vin la credin\u0163a \u00een Hristos \u015fi la Evanghelia Sa f\u0103r\u0103 s\u0103-L vad\u0103 cu ochii lor trupe\u015fti sau pip\u0103indu-L cu m\u00e2inile sale. Fericit este copilul care crede tot ceea ce spune mama sa f\u0103r\u0103 s\u0103 mearg\u0103, \u015fov\u0103ielnic, ca s\u0103 cerceteze cu ochii \u015fi cu m\u00e2inile. „Cuv\u00e2ntul vostru s\u0103 fie: Ceea ce este da, da; \u015fi ceea ce este nu, nu” (Matei 5:37). Domnul a spus deja de multe ori c\u0103 El va \u00eenvia din nou, \u015fi c\u0103 El trebuie crezut. Dar, pentru ca necredinciosul s\u0103 fie l\u0103murit, \u015fi ca \u015fov\u0103ielnicul s\u0103 fie \u00eent\u0103rit, Domnul nu a l\u0103sat aceast\u0103 numai \u00een seama proorocirii \u00eenvierii Sale din mor\u0163i, ci S-a ar\u0103tat de multe ori dup\u0103 \u00cenvierea Sa. Pentru El, lucrul de cea mai mare \u00eensemn\u0103tate era c\u0103 Apostolii, \u015fi prin ei credincio\u015fii, s\u0103 aib\u0103 credin\u0163a neschimbat\u0103 \u00een \u00eenvierea Sa din mor\u0163i. Aceasta este temelia credin\u0163ei \u015fi cununa bucuriei pentru cre\u015ftin. De aceea, Domnul cel Atot\u00een\u0163elept a f\u0103cut tot posibilul ca s\u0103 \u00eencredin\u0163eze sufletele \u015fi sim\u0163urile Apostolilor S\u0103i, pentru ca nici unul dintre ei s\u0103 nu se clatine vreodat\u0103 \u00een credin\u0163a sa c\u0103 El, Domnul se afl\u0103 viu \u015fi \u00eentru slav\u0103. Cu toate c\u0103 Duhul este cel ce d\u0103 via\u0163a; trupul nu folose\u015fte la nimic (Ioan 6:63), \u015fi cu toate c\u0103 sim\u0163urile pot \u00een\u015fela omul mai \u00eendat\u0103 dec\u00e2t sufletul, Domnul cel \u00eeng\u0103duitor S-a plecat c\u0103tre sl\u0103biciunea omului \u015fi a pus \u00een lucrare toate cele cu putin\u0163\u0103 ca s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 sim\u0163irea cu sim\u0163urile oamenilor \u015fi logica sim\u0163urilor. Astfel c\u0103 \u00cenvierea Domnului a r\u0103mas cu adev\u0103rat p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi fapta cea mai dovedit\u0103 din istoria omenirii. Care fapt\u0103 din trecutul \u00eendep\u0103rtat este dovedit\u0103 cu at\u00e2ta \u00een\u0163elepciune \u015fi grij\u0103 ca aceasta?<\/p>\n

Deci \u015fi alte multe minuni a f\u0103cut Iisus \u00eenaintea ucenicilor S\u0103i, care nu sunt scrise \u00een cartea aceasta. Iar acestea s-au scris, ca s\u0103 crede\u0163i c\u0103 Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu \u015fi, crez\u00e2nd, s\u0103 ave\u0163i via\u0163\u0103 \u00een numele Lui. Este foarte probabil c\u0103 Evanghelistul Ioan se g\u00e2nde\u015fte aici la minunile s\u0103v\u00e2r\u015fite de Iisus dup\u0103 \u00cenviere. Aceasta se vede mai \u00eent\u00e2i din istorisirea de mai \u00eenainte a \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rii Domnului Celui \u00eenviat. Se mai vede din Faptele Apostolilor, \u00een care se spune c\u0103 Domnul S-a \u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat pe Sine viu, dup\u0103 patima Sa, prin multe semne doveditoare, ar\u0103t\u00e2ndu-li-Se timp de patruzeci de zile \u015fi vorbind cele despre \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu (Fapte 1:3). Unde s-au scris toate aceste dovezi de net\u0103g\u0103duit s\u0103v\u00e2r\u015fite, \u00een timpul acestor patruzeci de zile? Nic\u0103ieri. Chiar \u015fi Ioan recunoa\u015fte c\u0103 nu toate sunt scrise \u00een aceast\u0103 carte – \u00een Evanghelie. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, faptul c\u0103 Evanghelistul se g\u00e2nde\u015fte aici numai la minunile s\u0103v\u00e2r\u015fite dup\u0103 \u00cenvierea Domnului \u015fi nu la cele pe care El le-a s\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een timpul vie\u0163ii Sale, se vede din cuvintele cu care acela\u015fi Evanghelist \u00eencheie Evanghelia: Dar sunt \u015fi alte multe lucruri pe care le-a f\u0103cut Iisus \u015fi care, dac\u0103 s-ar fi scris cu de-am\u0103nuntul, cred c\u0103 lumea aceasta n-ar cuprinde c\u0103r\u0163ile ce s-ar fi scris. (Ioan 21:25). Aceste cuvinte se refer\u0103 la minunile pe care le-a s\u0103v\u00e2r\u015fit Domnul \u00een via\u0163a Sa p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, at\u00e2t \u00eenainte c\u00e2t \u015fi dup\u0103 \u00cenvierea Sa. Cu toate acestea, cuvintele din Evanghelia de ast\u0103zi nu pot avea acela\u015fi \u00een\u0163eles c\u0103 \u015fi acelea cu care \u00ee\u015fi \u00eencheie Evanghelia Sf. Ioan. Ce sens ar avea s\u0103 le repete?<\/p>\n

Tot ceea ce este scris \u00een Evanghelie este scris cu un singur scop: ca s\u0103 crede\u0163i c\u0103 Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu. Aceasta \u00eenseamn\u0103: s\u0103 nu a\u015ftepta\u0163i un alt Mesia \u015fi M\u00e2ntuitor al lumii, fiindc\u0103 Cel care trebuia s\u0103 vin\u0103 a venit. Cel despre care proorocii Iudeii \u015fi sibilele p\u0103g\u00e2ne au spus mai dinainte, a venit \u00eentru adev\u0103r. Se mai scrie \u015fi, crez\u00e2nd, s\u0103 ave\u0163i via\u0163\u0103 \u00een numele Lui; ca prin aceast\u0103 credin\u0163\u0103, care a fost \u00eent\u0103rit\u0103 pentru Toma prin sim\u0163irile sale, s\u0103 ave\u0163i via\u0163\u0103 ve\u015fnic\u0103. Se vede din aceasta c\u0103 aceste cuvinte de \u00eencheiere din Evanghelia de ast\u0103zi se leag\u0103 de \u00eent\u00e2mplarea de dinainte cu privire la Toma \u015fi necredin\u0163a lui. Atunci, Domnul nu S-a ar\u0103tat lui Toma numai pentru acesta, ci pentru noi to\u0163i, cei care c\u0103ut\u0103m adev\u0103rul \u015fi via\u0163a. \u00cenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2ndu-Se lui Toma, Domnul Cel preabun ne-a ajutat pe noi to\u0163i s\u0103 credem mai lesne \u00een El, Cel \u00eenviat \u015fi viu \u015fi, prin aceast\u0103 credin\u0163\u0103, s\u0103 avem adev\u0103rul ve\u015fnic \u015fi via\u0163a ve\u015fnic\u0103. „\u00cen numele Lui”, adaug\u0103 Evanghelistul. De ce „\u00een numele Lui”? Pentru c\u0103 „nu este sub cer nici un alt nume, dat \u00eentre oameni, \u00een care trebuie s\u0103 ne m\u00e2ntuim noi” (Fapte 4:12), „pentru c\u0103 oricine va chema numele Domnului se va m\u00e2ntui” (Romani 10:13). Numai via\u0163a care se caut\u0103 \u015fi se dob\u00e2nde\u015fte \u00een numele Domnului Iisus este via\u0163a adev\u0103rat\u0103. Tot restul este moarte \u015fi putreziciune. \u00cen pustietatea fierbinte a istoriei omenirii, Hristos Cel \u00eenviat este singurul izvor de ap\u0103, bun \u015fi credincios, care potole\u015fte, \u00eent\u0103re\u015fte \u015fi re\u00eenvie. Tot restul care poate s\u0103 par\u0103 izvor de ap\u0103 pentru c\u0103l\u0103torul ostenit \u015fi \u00eensetat, nu este izvor ci lucirea nisipului \u00eencins, precum str\u0103lucirea apei dintr-un vr\u0103jitorie diavoleasc\u0103.<\/p>\n

Sensul ad\u00e2nc al Evangheliei de ast\u0103zi se refer\u0103 la drama interioar\u0103 a sufletului omului. Cel care dore\u015fte ca Domnul Cel \u00eenviat \u015fi viu s\u0103 Se arate \u00een sufletul s\u0103u prin Duhul lui Dumnezeu, trebuie s\u0103 \u00eenchid\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eencuie c\u0103mara sufletului s\u0103u, ca s\u0103-l p\u0103zeasc\u0103 de n\u0103v\u0103lirea lumii din afar\u0103, lumea materialnic\u0103. Dup\u0103 cum spune Mitropolitul Teofil [Theolipt?] \u00een „Filocalia”: \u00cenva\u0163\u0103 \u00een\u0163elepciunea de la albine: c\u00e2nd acestea v\u0103d un roi de viespi \u00een jurul lor, ele stau \u00een stup, \u015fi astfel scap\u0103 de v\u0103t\u0103marea r\u0103uf\u0103c\u0103torilor lor” – tot la fel cum Apostolii pleac\u0103 din fa\u0163a iudeilor \u00eenseta\u0163i de s\u00e2nge \u015fi cu iubire pentru cele materialnice. \u00centr-un sens ad\u00e2nc, iudeii reprezint\u0103 pe cei care sunt lega\u0163i de sim\u0163uri, \u015fi de cele materialnice. Unui asemenea suflet p\u0103zit cu \u00eenfl\u0103c\u0103rare, sub lac\u0103t \u015fi cheie, Domnul i Se va ar\u0103ta \u00eentru slav\u0103. Mirele sl\u0103vit Se va ar\u0103ta astfel miresei celei \u00een\u0163elepte. C\u00e2nd Domnul Se va ar\u0103ta, frica lumii din afar\u0103 va disp\u0103rea \u015fi sufletul se va umple de pace. \u015ei nu numai pace. Domnul aduce \u00eentotdeauna multe \u015fi felurite daruri: d\u00e2nd pace, El d\u0103 \u00een acela\u015fi timp bucurie, putere \u015fi curaj; El \u00eent\u0103re\u015fte credin\u0163a; El d\u0103 t\u0103rie vie\u0163ii. Dar iar\u0103\u015fi c\u00e2nd Domnul ni Se arat\u0103 \u015fi ne aduce toate aceste daruri de mare pre\u0163, \u00eenc\u0103 mai r\u0103m\u00e2ne o \u00eendoial\u0103 \u00eentr-o ad\u00e2ncitur\u0103 a sufletelor noastre. Aceast\u0103 ad\u00e2ncitur\u0103 semnific\u0103 \u00eendoiala lui Toma. Pentru ca aceast\u0103 ad\u00e2ncitur\u0103 s\u0103 se lumineze \u015fi s\u0103 se \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 cu harul Duhului Sf\u00e2nt, noi trebuie s\u0103 st\u0103ruim \u00een rug\u0103ciune c\u0103tre Domnul \u015fi s\u0103 a\u015ftept\u0103m cu r\u0103bdare; \u00een sufletele noastre, noi trebuie s\u0103 ne \u00eenchidem \u015fi s\u0103 ne \u00eencuiem de lumea din afar\u0103, de poftele trupe\u015fti \u015fi de \u00eendemn\u0103ri. Atunci Domnul, care iube\u015fte oamenii, ne va milostivi pe noi \u015fi ne va \u00eemplini rug\u0103ciunile noastre. \u015ei El Se va ar\u0103ta din nou, prin prezen\u0163a Sa haric\u0103, va lumina chiar \u015fi cel mai \u00eentunecat ungher al sufletelor noastre. Atunci, \u015fi numai atunci, ne vom putea numi suflete vii \u015fi fii ai lui Dumnezeu prin harul S\u0103u. \u015ei toate acestea vor fi prin ajutorul Domnului \u015fi M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos, c\u0103ruia I Se cuvine toat\u0103 slava, cinstea \u015fi \u00eenchin\u0103ciunea dimpreun\u0103 cu Tat\u0103l \u015fi cu Duhul Sf\u00e2nt – Treimea Cea deofiin\u0163\u0103 \u015fi nedesp\u0103r\u0163it\u0103, acum \u015fi pururea \u015fi-n vecii vecilor. Amin.<\/p>\n

Sursa: crestinortodox.ro<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Nicolae VELIMIROVICI, predic\u0103 la Duminica I-a dup\u0103 Pa\u015fti C\u00e2t de minunat\u0103 este leg\u0103tura dintre mam\u0103 \u015fi copil! Iubire \u015fi jertf\u0103 pe de o parte, \u015fi credin\u0163a \u015fi ascultare pe de alta. Exist\u0103 pentru copil vreo alt\u0103 cale spre fericire dec\u00e2t aceea a credin\u0163ei \u00een mama sa \u015fi a ascult\u0103rii fa\u0163\u0103 de ea? Exist\u0103 ceva <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[],"class_list":["post-9921","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cuvinte-de-invatatura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9921","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9921"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9921\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9921"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9921"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9921"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}