{"id":9942,"date":"2015-04-18T11:04:39","date_gmt":"2015-04-18T14:04:39","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=9942"},"modified":"2015-04-18T13:34:58","modified_gmt":"2015-04-18T16:34:58","slug":"de-la-pastele-cel-mare-la-%e2%80%9epastele-cel-mic%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/de-la-pastele-cel-mare-la-%e2%80%9epastele-cel-mic%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"DE LA PA\u015eTELE CEL MARE LA \u201ePA\u015eTELE CEL MIC\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>P\u0103rintele Galeriu<\/strong> (la duminica Tomii<\/em>2001)<\/em>
\n<\/strong><\/p>\n

\u00cen numele Tat\u0103lui \u015fi al Fiului \u015fi al Sf\u00e2ntului Duh. Amin.
\n<\/em>Dreptm\u0103ritori \u015fi iubi\u0163i fra\u0163i \u015fi surori \u00een Sf\u00e2nta Biseric\u0103 a Domnului nostru Iisus Hris\u00adtos, Hristos a \u00eenviat!
\n<\/strong>\u00cen lumina \u00cenvierii, \u00een lumina pascal\u0103, petrecem \u00eendeosebi aceste zile, dup\u0103 calendar, de la \u00cenviere p\u00e2n\u0103 la \u00cen\u0103l\u0163area Domnului.\"\"<\/a> Precum suntem \u00eencredin\u0163a\u0163i mereu, fiecare dumini\u00adc\u0103 pream\u0103re\u015fte \u00cenvierea. \u015ei \u00een fiecare zi \u015fi clip\u0103 de la Hristos cel r\u0103stignit \u015fi \u00eenviat, de la acel fapt unic al Dumnezeirii pentru noi, s\u0103 cuget\u0103m, s\u0103 gr\u0103im \u015fi s\u0103 petrecem cu aceast\u0103 con\u00ad\u015ftiin\u00ad\u0163\u0103 a Crucii \u015fi a \u00cenvierii Lui, a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firii noastre din Crucea \u015fi \u00cenvierea Lui, ca unii care a\u015fa am fost zidi\u0163i, s\u0103 fim p\u0103rta\u015fi la ceea ce Dumnezeu-Tat\u0103l prin Fiul \u00een Duhul Sf\u00e2nt ne-a d\u0103ruit. \u015ei cel mai scump dar, se \u00een\u0163elege, e \u00cenvierea; dar nu numai: e Crucea \u015fi \u00cenvierea. Prin Cruce, ca\u00adre-i calea spre \u00cenviere: acesta este darul, bucuria \u015fi puterea prin care suntem chema\u0163i s\u0103 tr\u0103\u00adim. Numai a\u015fa omenirea tr\u0103ie\u015fte potrivit chem\u0103rii ei, potrivit vredniciei ei de a fi zidit\u0103 dup\u0103 chipul lui Dumnezeu \u015fi \u00een perspectiva infinitei asem\u0103n\u0103ri cu El.
\nNe afl\u0103m ast\u0103zi \u00een Duminica a doua dup\u0103 Pa\u015fti. Observa\u0163i, nu \u00eent\u00e2ia, ci a doua, pentru c\u0103 a Pa\u015ftilor este \u201cCea una, \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 \u015fi doamn\u0103, al praznicelor praznic, s\u0103rb\u0103toare a s\u0103r\u00adb\u0103\u00adtorilor\u201d, cum e pream\u0103rit\u0103 \u00een c\u00e2nt\u0103rile pascale. \u015ei nu ziua \u00eent\u00e2i<\/em> este corect, ci cea una<\/em>, a \u00cen\u00advierii \u2013 unic\u0103, unit\u0103 \u00een taina ei cu cea una<\/em> a crea\u0163iei, a \u00eenceputului zidirii. De aceea, \u00een ca\u00adlen\u00addar, num\u0103r\u0103toarea duminicilor de la Ziua \u00cenvierii p\u00e2n\u0103 la Cincizecime \u00eencepe cu ziua dumi\u00adnicii: Ziua cea una a \u00cenvierii, Duminica a doua dup\u0103 Pa\u015fti \u015f.a.m.d. Numai dup\u0103 Dumi\u00adnica Tuturor Sfin\u0163ilor se ia num\u0103r\u0103toarea obi\u015fnuit\u0103, \u00een timpul obi\u015fnuit al Crea\u0163iei.
\nDuminica a doua, deci, numit\u0103 \u015fi a lui Toma<\/em>, pentru evenimentul deosebit care s-a s\u0103\u00ad\u00adv\u00e2r\u00ad\u015fit cu acest ucenic al Domnului. S\u0103 ascult\u0103m \u015fi s\u0103 ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim cu luare aminte, cu o\u00adchii duhului, cum zic dumnezeie\u015ftii P\u0103rin\u0163i, c\u0103ci vederea \u015fi auzul au un \u00een\u0163eles mai ad\u00e2nc de\u00ad\u00adc\u00e2t celelalte sim\u0163uri. Ascult\u00e2nd cu urechile, vedem cu duhul, \u015fi v\u0103z\u00e2nd cu duhul, auzim cu ure\u00adchile, din darul lui Dumnezeu. \u015ei iat\u0103 cum Duhul Sf\u00e2nt ne m\u00e2ng\u00e2ie, str\u0103lumin\u00e2nd cuv\u00e2n\u00adtul Evan\u00adgheliei:
\n\u201c\u015ei fiind sear\u0103, \u00een ziua aceea, una a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii (duminica), \u015fi u\u015file fiind \u00eencuiate, unde erau aduna\u0163i ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus \u015fi a stat \u00een mijloc \u015fi le-a zis: \u00abPace vou\u0103!\u00bb. \u015ei zic\u00e2nd acestea, le-a ar\u0103tat m\u00e2inile \u015fi coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii, v\u0103z\u00e2nd pe Domnul. \u015ei Iisus le-a zis iar\u0103\u015fi: \u00abPace vou\u0103! Precum M-a trimis pe Mine Tat\u0103l, v\u0103 trimit \u015fi Eu pe voi\u00bb. \u015ei zic\u00e2nd acestea, a suflat asupra lor \u015fi le-a zis: \u00abLua\u0163i Duh Sf\u00e2nt; C\u0103rora ve\u0163i ierta p\u0103catele, le vor fi iertate, \u015fi c\u0103rora le ve\u0163i \u0163ine, vor fi \u0163inute\u00bb. Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geam\u0103nul, nu era cu ei c\u00e2nd a venit Iisus. Deci au zis lui ceilal\u0163i ucenici: \u00abAm v\u0103zut pe Domnul!\u00bb. Dar el le-a zis: \u00abDac\u0103 nu voi vedea \u00een m\u00e2inile Lui semnul cuielor, \u015fi dac\u0103 nu voi pune degetul meu \u00een semnul cuielor, \u015fi dac\u0103 nu voi pune m\u00e2na mea \u00een coasta Lui, nu voi crede\u00bb. \u015ei dup\u0103 opt zile, ucenicii Lui erau iar\u0103\u015fi \u00een\u0103untru, \u015fi Toma, \u00eempreun\u0103 cu ei. \u015ei a venit Iisus, u\u015file fiind \u00eencuiate, \u015fi a stat \u00een mijloc \u015fi a zis: \u00abPace vou\u0103!\u00bb. Apoi a zis lui Toma: \u00abAdu degetul t\u0103u \u00eencoace \u015fi vezi m\u00e2inile Mele, \u015fi adu m\u00e2na ta \u015fi o pune \u00een coasta Mea, \u015fi nu fi necredincios, ci credincios\u00bb. A r\u0103spuns Toma \u015fi I-a zis: \u00abDomnul meu \u015fi Dumnezeul meu!\u00bb. Iisus i-a zis: \u00abPentru c\u0103 M-ai v\u0103zut ai crezut. Ferici\u0163i cei ce n-au v\u0103zut \u015fi au crezut!\u00bb. Deci \u015fi alte multe minuni a f\u0103cut Iisus \u00eenaintea ucenicilor S\u0103i, care nu sunt scrise \u00een cartea aceasta. Iar acestea s-au scris ca s\u0103 crede\u0163i c\u0103 Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, \u015fi, crez\u00e2nd, s\u0103 ave\u0163i via\u0163\u0103 \u00een numele Lui\u201d<\/em> (Ioan<\/em> 20, 19-31).
\nIubi\u0163ilor, s\u0103 plec\u0103m pentru o clip\u0103 de la ultimul cuv\u00e2nt: \u201cIar acestea \u2013 zice dumne\u00adzeiasca Evanghelie \u2013 s-au scris ca s\u0103 crede\u0163i c\u0103 Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, \u015fi, crez\u00e2nd, via\u0163\u0103 s\u0103 ave\u0163i \u00een numele Lui\u201d. Dumnezeiescul Grigorie Palama spune c\u0103 Dumnezeu a dat omului, dintru \u00eenceputul zidirii, cuv\u00e2ntul, \u015fi a r\u00e2nduit s\u0103 se \u015fi scrie, deci s\u0103-i dea trup, ca la plinirea vremii oamenii s\u0103-L \u00eent\u00e2mpine pe Dumnezeu-Cuv\u00e2ntul. Pentru c\u0103 Dumnezeu-Cuv\u00e2ntul trup S-a f\u0103cut. \u015ei, iubi\u0163ilor, nu m\u0103 pot opri a st\u0103rui: vrem noi cu adev\u0103rat s\u0103 sim\u0163im via\u0163a \u015fi \u00eenvierea lui Hristos? A r\u00e2nduit Dumnezeu s\u0103 se \u00eentip\u0103reasc\u0103 \u00een noi via\u0163a \u015fi \u00eenvierea, prin orice cuv\u00e2nt al Evangheliei, apoi \u015fi prin rug\u0103ciunea noastr\u0103. C\u0103ci dac\u0103 \u00een cuv\u00e2ntul Evan\u00adgheliei Dumnezeu ne vorbe\u015fte nou\u0103 \u2013 \u015fi El a vorbit mai \u00eent\u00e2i \u2013, \u00een rug\u0103ciune \u00cei vorbim noi lui Dumnezeu. Iar \u00een Trupul \u015fi S\u00e2ngele Lui, \u00een Tainele Lui cele Sfinte, \u015fi trupul nostru se \u00eemp\u0103r\u00adt\u0103\u015fe\u015fte de via\u0163\u0103. A\u015fa se lucreaz\u0103 propriu-zis \u00een noi \u00eenvierea \u015fi via\u0163a. Acesta e adev\u0103r al tuturor adev\u0103rurilor, nu e doar o p\u0103rere. Acesta e lucrul dumnezeiesc. A\u015fa s\u0103 primim Cu\u00adv\u00e2n\u00adtul, \u00een\u00adscri\u00adindu-se \u00een noi, devenind trup \u00een noi. Trupul nostru s\u0103 devin\u0103 trup al lui Dum\u00adnezeu-Cu\u00adv\u00e2ntul.
\nPrecum am auzit, fiind sear\u0103, \u00een acea zi una, ucenicii erau aduna\u0163i \u00een\u0103untru, de frica iudeilor\u2026 Ne g\u00e2ndim to\u0163i: Iisus Hristos r\u0103stignit, apoi a\u015fezat \u00een morm\u00e2nt \u2013 pe\u015ftera d\u0103ruit\u0103 de Iosif din Arimateea. Iar morm\u00e2ntul pecetluit, pentru frica sinedriului ca ucenicii s\u0103 nu fure trupul. Iar acum, pentru c\u0103 \u00eenvierea se s\u0103v\u00e2r\u015fise, morm\u00e2ntul r\u0103m\u0103sese gol\u2026 Ei erau cuprin\u015fi, \u00eens\u0103, \u015fi de o alt\u0103 fric\u0103 \u2013 de cutremur spiritual, duhovnicesc, mai cutremur\u0103tor dec\u00e2t orice cu\u00adtre\u00admur al p\u0103m\u00e2ntului. Erau aduna\u0163i \u00een acea c\u0103m\u0103ru\u0163\u0103 unde luaser\u0103 Cina cea de Tain\u0103 \u2013 primul loca\u015f, prima biseric\u0103. \u015ei iat\u0103 c\u0103 Iisus, u\u015file fiind \u00eencuiate, intr\u0103 \u015fi st\u0103 \u00een mijlocul lor. Prin u\u015file \u00eencuiate! Ce \u00eencuietori pot fi pentru Dumnezeu?! Nici \u00eencuietorile morm\u00e2ntului: El ie\u015fi\u00adse \u00eenainte ca piatra s\u0103 fie dat\u0103 la o parte! Tain\u0103 a \u00cenvierii! Dezv\u0103luire a tainei prin care ni se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte un sui\u015f, un \u201etranscens\u201d, o dep\u0103\u015fire ne\u00eencetat\u0103 a existen\u0163ei \u015fi vie\u0163ii noastre. Noi sun\u00adtem chema\u0163i to\u0163i la un sui\u015f continuu.
\nO, iubi\u0163ilor, ce \u00eenseamn\u0103 \u00eensu\u015fi cuv\u00e2ntul \u201ePa\u015fte\u201d? De la pesah<\/em> (ebr.), paskha<\/em> (gr.), avem \u015fi-n rom\u00e2ne\u015fte \u201ePa\u015fte\u201d, care \u00eenseamn\u0103 \u201etrecere\u201d. Dar ce fel de trecere? Trecere de Dum\u00ad\u00adnezeu luminat\u0103, r\u00e2nduit\u0103, \u00eenso\u0163it\u0103 \u00eentr-un sui\u015f continuu. Nu simte tot omul, iubi\u0163ilor, mai \u00een\u0163elept \u015fi mai pu\u0163in \u00een\u0163elept, chemarea aceasta de \u00eennoire ne\u00eencetat\u0103, de zidire din treapt\u0103 \u00een treapt\u0103? A\u015fa cum patriarhul Iacov a v\u0103zut scara care unea cerul cu p\u0103m\u00e2ntul (Facerea<\/em>, cap. 28), iar \u00eengerii lui Dumnezeu suiau \u015fi coborau pe ea. \u015ei \u00een capul sc\u0103rii \u2013 Dumnezeu, gr\u0103ind lui Iacov, cel numit apoi Israel, adic\u0103 \u201cCel ce s-a luptat cu Dumnezeu\u201d, \u00eenchipuindu-ne pe noi to\u0163i \u00een ne\u00eencetata lupt\u0103 cu chemarea lui Dumnezeu: mai r\u0103spundem, mai nu r\u0103spundem, mai ne \u00eem\u00adpotrivim, mai \u0163ip\u0103m\u2026 Aceasta vrea s\u0103 spun\u0103: F\u0103ptura este \u00eentr-o lupt\u0103 continu\u0103. S\u0103 se tre\u00adzeasc\u0103, deci, \u015fi s\u0103 lupte!
\nO, dac\u0103 am sim\u0163i noi taina Pa\u015ftelui, a trecerii! C\u0103ci a\u015fa a zidit Dumnezeu \u00eentreaga f\u0103p\u00adtur\u0103, \u00een aceast\u0103 lege pascal\u0103. Primul Pa\u015fte \u2013 Ziua cea Una a Crea\u0163iei, c\u00e2nd a adus Dumnezeu totul de la nefiin\u0163\u0103 la fiin\u0163\u0103. Ne\u00eencetat apoi a fost s\u0103rb\u0103torit acest Pa\u015fte de-a lungul Vechiului Testament \u015fi la toate popoarele. C\u0103ci nu e popor pe lume care s\u0103 nu poarte \u00een ad\u00e2nc o \u00eenchipuire, o \u00eentip\u0103rire a tainei pascale, a acestui sui\u015f \u2013 sau m\u0103car a dorului de sui\u015f \u2013 pe care poporul Israel l-a \u00eensemnat \u00een trecerea lui de la robia lui Faraon la libertate. C\u0103ci, \u015ftim to\u0163i, acesta este Pa\u015ftele Vechiului Testament, pe care iudeii \u00eel tr\u0103iau at\u00e2t de viu. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 la pro\u00adorocia lui Iezechiel, c\u00e2nd vede c\u00e2mpul de oase \u015fi aude glasul \u00eengerului: \u201c\u00cenvia-vor, oare, oa\u00adse\u00adle acestea?\u201d (Iezechiel <\/em>37, 3). Parc\u0103 ne strig\u0103 nou\u0103: \u00cenvia-vor oare inimile voastre din ne\u00adsim\u00ad\u0163ire?<\/em> C\u0103ci nesim\u0163irea, cum au zis P\u0103rin\u0163ii, e moartea sufletului \u00eenainte de moartea tru\u00adpului. Or, c\u00e2nd auzi cuv\u00e2ntul \u201ePa\u015fte\u201d, c\u00e2nd auzi \u201cHristos a \u00eenviat!\u201d, s\u0103 te sim\u0163i trezit, c\u0103ci, o dat\u0103 mai mult trebuie spus, pentru noi a \u00eenviat Hristos, nu pentru El. \u00cenvierea e minunea noas\u00adtr\u0103. Am spus-o \u015fi alt\u0103dat\u0103: moartea pe cruce e minunea lui Dumnezeu; sau, dac\u0103 vre\u0163i, neobi\u015fnuitul din Dumnezeu. Pentru c\u0103 \u00een Iisus Hristos, Dumnezeu \u015fi Om, e Dumnezeirea cea ve\u015fnic\u0103, nemurirea cea ve\u015fnic\u0103; iar ca om, este trup luat din Fecioar\u0103, deci f\u0103r\u0103 de p\u0103cat, \u015fi nu era \u00een El s\u0103m\u00e2n\u0163a mor\u0163ii, pentru c\u0103 moartea nu-i altceva dec\u00e2t plata p\u0103catului. A\u015fadar, El a luat moartea noastr\u0103 \u015fi, precum Adam a schimbat \u00een moarte starea de jertf\u0103, de comuniune cu Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu ia moartea lui Adam \u015fi a noastr\u0103 \u015fi o transfigureaz\u0103 \u00een jertf\u0103, care duce la \u00eenviere. \u00cenvierea pentru noi.
\nAmintesc din nou cuv\u00e2ntul femeii aceleia \u2013 mama fra\u0163ilor Macabei \u2013 pe care \u00eel pome\u00adnesc mereu, tocmai ca s\u0103 se \u00eentip\u0103reasc\u0103 mai ad\u00e2nc \u00een noi. C\u00e2nd imperiul elenist cucerise Israelul, iudeii n-au primit cultul idolatru al zeilor, ci p\u0103strau descoperirea dumnezieasc\u0103 dat\u0103 lor prin Moise: \u201eIsraele, Domnul Dumnezeul t\u0103u unul este. S\u0103 nu ai al\u0163i dumnezei afar\u0103 de Mine!\u201d (Ie\u015firea<\/em> 20, 3). \u015ei au murit primii \u015fase fra\u0163i, p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi credin\u0163a. C\u00e2nd a venit r\u00e2n\u00addul celui de-al \u015faptelea, vr\u00e2nd mai mult s\u0103-l momeasc\u0103 Antioh, a chemat-o \u015fi pe mama lui st\u0103ruitor, f\u0103c\u00e2ndu-i f\u0103g\u0103duin\u0163e\u2026 Ce poate \u00eens\u0103 f\u0103g\u0103dui cineva din lumea aceasta, care s\u0103 nu fie mu\u00adritor? Unii din temni\u0163e erau momi\u0163i cu toate acestea ale lumii, numai \u015fi numai s\u0103 pri\u00admeasc\u0103 a fi de partea lor. Dar \u00eentrebarea capital\u0103, pentru orice con\u015ftiin\u0163\u0103: Ce poate oferi un om, oric\u00e2t de mare ar fi, chiar la nivelul cel mai \u00eenalt al piramidei sociale? Poate oferi ceva nemuritor, ceva nesupus stric\u0103ciunii \u015fi mor\u0163ii? Aceasta e problema capital\u0103: a \u00eenvierii \u015fi a vie\u00ad\u0163ii care a fost \u2013 prin nefericitul demon \u2013 atacat\u0103 de moarte. \u015ei o simt tot mai mult, din clip\u0103 \u00een clip\u0103: moartea e inven\u0163ia lumii, a demonului, a f\u0103pturii \u00een c\u0103derea ei. Ca dovad\u0103, c\u00e2nd vrem s\u0103 sc\u0103p\u0103m de cineva, c\u00e2nd \u00eel ur\u00e2m, \u00eel pizmuim, sau din alte \u201cra\u0163iuni ale dracilor\u201d (cum sunt numite g\u00e2ndurile rele), c\u0103ut\u0103m s\u0103-l d\u0103m mor\u0163ii. E inven\u0163ia demonului \u015fi a noastr\u0103, nu a lui Dumnezeu. \u015ei P\u0103rin\u0163ii o spun limpede: Dumnezeu nu a f\u0103cut moartea \u015fi nu se bucur\u0103 de moartea nim\u0103nui.
\nRevenind, acea mam\u0103 \u2013 Solomonia \u2013 l-a \u00eendemnat pe acest ultim fiu al ei s\u0103 nu se lase \u00een\u015felat de momelile regelui, \u015fi i-a spus: \u201cLa cer \u015fi la p\u0103m\u00e2nt s\u0103 prive\u015fti, c\u0103 iat\u0103, din ce n-au fost, toate le-a adus Dumnezeu ca s\u0103 fie\u201d \u2013 c\u00e2te se pot cugeta \u00een cer \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt, pe toate le-a adus Dumnezeu de la fiin\u0163\u0103 la nefiin\u0163\u0103. \u00cen m\u0103rturia ei, acea mam\u0103 tr\u0103ia ad\u00e2nc Pa\u015ftele cel dint\u00e2i al Crea\u0163iei. \u015ei oricine se \u00eenal\u0163\u0103 cu cugetarea a\u015fa de sus tr\u0103ie\u015fte Pa\u015ftele, legea firii noastre, lumina care str\u0103bate \u00eentreaga fire \u015fi o cheam\u0103 la \u00een\u0103l\u0163are. Cu fiecare zi a crea\u0163iei \u2013 \u015fi a doua, \u015fi a treia, \u015fi celelalte, noi fiind crea\u0163i \u00een a \u015faptea zi, ca \u00eentr-un fel de Tabor. C\u0103ci lumina primit\u0103 de Adam, dup\u0103 ce l-a zidit Dumnezeu din \u0163\u0103r\u00e2n\u0103, o asociaz\u0103 P\u0103rin\u0163ii cu Ta\u00adborul. A\u015fa cum se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau de lumin\u0103 cei trei frunta\u015fi ai apostolilor, Petru, Iacov \u015fi Ioan, con\u00adtempl\u00e2nd pe Hristos \u00een str\u0103lucirea fe\u0163ei \u015fi a ve\u015fmintelor Lui, a\u015fa era \u015fi Adam c\u00e2nd a pri\u00admit suflare de via\u0163\u0103. \u015ei \u00een acea zi a \u015faptea a Crea\u0163iei S-a odihnit Dumnezeu, adic\u0103 a fost \u00eemplinit\u0103 Crea\u0163ia la o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 a ei. C\u0103ci odihna, \u00een \u00een\u0163elesul divin al Scripturii, aceas\u00adta \u00eenseamn\u0103. Iar \u00een Hristos e plenitudinea \u00eentregului adev\u0103r \u015fi a descoperirii dumnezeie\u015fti.
\n\u00cen seara aceea a\u015fa a intrat la ucenici, cum trecuse mai devreme prin piatra morm\u00e2n\u00adtului: pentru trupul Lui transfigurat, \u00eendumnezeit, nu mai exist\u0103 obstacole. Trece, deci, prin u\u015file \u00eencuiate \u015fi le zice ucenicilor: \u201ePace vou\u0103!\u201d. Cu ochii duhului s\u0103-L vedem \u015fi s\u0103 sim\u0163im c\u0103 este \u00een mijlocul nostru, ne d\u0103 aceast\u0103 pace \u015fi, ar\u0103t\u00e2ndu-ne m\u00e2inile \u015fi coasta Lui, ne \u00eencre\u00addin\u0163eaz\u0103 c\u0103 El este, Cel prins \u015fi legat, Cel cu m\u00e2inile \u00eentinse pe cruce \u015fi pironite, Cel cobor\u00e2t apoi \u015fi \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een morm\u00e2nt pecetluit. Acum El este viu, le arat\u0103 m\u00e2inile \u015fi coasta Lui, iar ucenicii se bucur\u0103. \u015ei spun P\u0103rin\u0163ii c\u0103 bucuria e semn al harului (c\u00e2nd foloism cuv\u00e2ntul \u201epl\u0103cere\u201d, ne referim la sim\u0163uri; c\u00e2nd zicem \u201ebucurie\u201d, ne referim la darul Duhului, precum spune dumnezeiescul Pavel: \u201cC\u0103ci roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, \u00eendelunga r\u0103bdare \u2026\u201d). \u015ei iar\u0103\u015fi Iisus ia cuv\u00e2ntul \u015fi zice: \u201cPace vou\u0103!\u201d. \u015ei roste\u015fte acest uimi\u00adtor mesaj al Dum\u00adnezeie\u015ftii Treimi \u2013 de la<\/em> Tat\u0103l prin<\/em> Fiul \u00een<\/em> Duhul Sf\u00e2nt: \u201c\u00abPace vou\u0103! Precum M-a trimis pe Mine Tat\u0103l, v\u0103 trimit \u015fi Eu pe voi\u00bb. \u015ei zic\u00e2nd acestea, a suflat asupra lor \u015fi le-a zis: \u00abLua\u0163i Duh Sf\u00e2nt; C\u0103rora ve\u0163i ierta p\u0103catele, le vor fi iertate, \u015fi c\u0103rora le ve\u0163i \u0163ine, vor fi \u0163i\u00adnute\u00bb\u201d.
\n\u201cDumnezeu-Cuv\u00e2ntul cel atotst\u0103p\u00e2nitor \u2013 psalmodiaz\u0103 Biserica \u2013 a vindecat cugetele apostolilor de p\u0103cat, g\u0103tindu-\u015ei Lui\u015fi cas\u0103 curat\u0103\u201d. Aceasta vrea s\u0103 spun\u0103 cuv\u00e2ntul: \u201eLua\u0163i Duh Sf\u00e2nt\u201d. Observa\u0163i leg\u0103tura? C\u00e2nd a r\u00e2nduit s\u0103 coboare \u00een s\u00e2nul Maicii Domnului, ce a zis Arhanghelul? \u201cDuhul Sf\u00e2nt va cobor\u00ee peste tine \u015fi puterea Celui Prea\u00eenalt te va umbri\u201d. Duhul Sf\u00e2nt preg\u0103te\u015fte vasul, iubi\u0163ilor, \u015fi de aceea trupul nostru e numit \u201ctemplu al Duhului Sf\u00e2nt, biseric\u0103 a Dumnezeului Celui Viu\u201d. Biseric\u0103 \u00een care odihne\u015fte Fiul. De aici \u00een\u0163elegem \u015fi m\u0103rturisirea din Crez: Duhul Sf\u00e2nt de la Tat\u0103l purcede<\/em>, unica surs\u0103; nu de la Tat\u0103l \u015fi de la Fiul. Fiul, de la Tat\u0103l, odihne\u015fte \u00een Duhul Sf\u00e2nt. Iar Duhul Sf\u00e2nt e s\u0103la\u015ful. \u00cen\u0163elegem acum \u015fi taina f\u0103pturii noastre: trupul e legat de Duhul Sf\u00e2nt, dup\u0103 cum mintea e legat\u0103 de Fiul. Deci s\u0103 sim\u0163i c\u0103 trupul t\u0103u e templu al Duhului Sf\u00e2nt, e biseric\u0103 a Dumnezeului Celui Viu! Vede\u0163i cum lucreaz\u0103 Tat\u0103l prin Fiul \u00een Duh Sf\u00e2nt? \u201cDumnezeu-Cuv\u00e2ntul, cel Atot\u0163iitor\u201d, zice Biserica, \u201ea vindecat cugetele apostolilor de p\u0103cat, g\u0103tindu-\u015ei Lui\u015fi cas\u0103 curat\u0103\u201d. De aceea zice M\u00e2ntuitorul: \u201cLua\u0163i Duh Sf\u00e2nt; c\u0103rora ve\u0163i ierta p\u0103catele, se vor ierta\u2026\u201d. \u00cent\u00e2i lor, dar aceasta se face la orice spovedanie a noastr\u0103, ca s\u0103 locuiasc\u0103 apoi trupe\u015fte Hristos \u00een noi. Iar Sf. Chiril al Ierusalimului auzi\u0163i ce frumos spune: Pentru c\u0103 suflarea cea dint\u00e2i a fost \u00eentu\u00adnecat\u0103 prin p\u0103catele cele de bun\u0103voie, numai Dumnezeu cu harul S\u0103u, cu lumina divin\u0103 ve\u015fnic\u0103 putea s\u0103 ne \u00eennoiasc\u0103 din nou, ziditor, f\u0103ptura<\/em>. Referindu-se la acela\u015fi moment, auzi\u0163i ce minunat spune \u015fi Sf. Grigorie Palama: Zidirea e nou\u0103 iar\u0103\u015fi c\u00e2nd se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte de Duhul, din lipsa C\u0103ruia s-a \u00eenvechit. C\u0103ci trebuie s\u0103 conlucreze cu noutatea de la \u00eenceput \u00eennoirea \u015fi contribu\u0163ia de acum<\/em>. Care a fost aceast\u0103 noutate de la \u00eenceput? C\u00e2nd l-a zidit Dum\u00adnezeu pe Adam din \u0163\u0103r\u00e2na p\u0103m\u00e2ntului, adic\u0103 trupul biologic, a suflat peste el suflare de via\u0163\u0103 \u2013 harul dumnezeiesc. Dar s-a \u00eenvechit. Ca \u015fi omul: \u00een timp fiind, se \u00eenveche\u015fte.
\nDou\u0103 sunt sl\u0103biciunile omului: \u00eent\u00e2i p\u0103catul, care-i un fel de \u00eenstr\u0103inare, de alienare din adev\u0103r, dar \u015fi stagnarea. Adic\u0103 a nu avea con\u015ftiin\u0163a c\u0103 e\u015fti chemat mereu s\u0103 te \u00eennoie\u015fti. Sui\u015furi s\u0103 pui \u00een inim\u0103, cum spune Psalmistul, c\u0103ci \u201cmerge-vor din putere \u00een putere\u201d (Psalmi <\/em>83, 6-8)! Ceea ce numesc oamenii \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i de azi Transcensul<\/em>, adic\u0103 dep\u0103\u015firea continu\u0103. Iar dep\u0103\u015firea nu e din lumea aceasta. \u015ei atunci, zice Palama, \u00een ziua \u00cenvierii, c\u00e2nd Iisus a zis: \u201eLua\u0163i Duh Sf\u00e2nt\u201d, sufl\u00e2nd asupra lor, se \u00eennoie\u015fte f\u0103ptura \u015fi, cum a zis el at\u00e2t de frumos, conlucreaz\u0103 zidirea: \u00eennoirea crea\u0163iei de atunci cu \u00eennoirea din ziua \u00cenvierii. A scos iar la iveal\u0103 chipul, spune Grigorie Palama, \u00eentruc\u00e2t Cel ce a suflat acum, \u00een ziua \u00cenvierii, nu e altul dec\u00e2t Cel ce a suflat la \u00eenceput. Tot Tat\u0103l prin Fiul \u00een Duhul Sf\u00e2nt a suflat \u015fi atunci. Acela\u015fi prin Care s-a dat suflarea atunci, o dat\u0103 cu sufletul, iar acum \u00een suflet. A\u015fa a lucrat El.
\n\u015ei, d\u0103ruindu-le Duhul Sf\u00e2nt, \u015fi vindec\u00e2ndu-i, f\u0103c\u00e2ndu-\u015ei s\u0103la\u015f Lui\u015fi, ca ucenicii s\u0103-L simt\u0103 prezent \u00een ei, deodat\u0103 Iisus Se face nev\u0103zut. \u015ei, cum ni se m\u0103rturise\u015fte \u00een dumnezeiasca Evanghelie, Toma nu era de fa\u0163\u0103. Aceasta a fost un t\u00e2lc \u015fi o lucrare dumnezeiasc\u0103. \u015ei nefiind Toma de fa\u0163\u0103, ucenicii, \u00een lumina bucuriei divine, c\u00e2nd \u00eel \u00eent\u00e2lnesc, \u00eei spun: \u201eTomo, am v\u0103zut pe Domnul \u00eenviat!\u201d. Iar el, o clip\u0103 r\u0103scolit de o memorie sf\u00e2nt\u0103 (memoria petrecerii cu Iisus trei ani \u015fi ceva, memoria cuvintelor Lui, memoria durerii Lui din gr\u0103dina Ghetsimani\u2026), auzind, se cutremur\u0103: \u201eCum L-a\u0163i v\u0103zut?!\u201d. \u201eViu!\u201d. \u015ei aici observ\u0103m cum lucreaz\u0103 \u00een el, \u00een chip firesc, mintea omului, \u00een chemarea ei de a judeca. L-a urmat \u00een trup \u015fi L-a v\u0103zut r\u0103s\u00adtig\u00adnit. Acum e viu? E Acela\u015fi? \u015ei. pentru o dovad\u0103 a identit\u0103\u0163ii \u00eentre Hristos Cel ce a petrecut trupe\u015fte, Cel ce a fost r\u0103stignit \u015fi \u00eenmorm\u00e2ntat \u015fi Cel ce acum e \u00eenviat, el zice: \u201cDe nu voi pune degetul meu \u00een semnul cuielor, de nu voi pune m\u00e2na mea \u00een coasta Lui, nu voi crede\u201d. Deci proba identit\u0103\u0163ii, iubi\u0163ilor. Cu adev\u0103rat, a fost tain\u0103 a lui Dumnezeu neprezen\u0163a Lui. De aceea zice Biserica: \u201cO, fericit\u0103 \u00eendoial\u0103 a lui Toma, c\u0103ci ea ne-a descoperit o dat\u0103 mai mult taina \u015fi puterea \u00cenvierii!\u201d.
\nDup\u0103 opt zile, ucenicii erau iar\u0103\u015fi aduna\u0163i. De ce dup\u0103 opt zile? Deodat\u0103 sim\u0163im \u015fi m\u0103rturisim: pentru c\u0103 ziua duminicii era noua zi a s\u0103rb\u0103torii, Ziua \u00cenvierii, de acum instituit\u0103 pentru \u00eennoirea umanit\u0103\u0163ii. Dup\u0103 opt zile ucenicii erau iar\u0103\u015fi aduna\u0163i. \u015ei, cuv\u00e2nt nu simplu scris, ci \u00eemplinit, atunci li S-a ar\u0103tat iar\u0103\u015fi Iisus, \u00een acea Zi Una a \u00cenvierii. Acum \u015fi Toma era cu d\u00e2n\u015fii. \u015ei a venit Iisus. U\u015file fiind \u00eencuiate, El st\u0103 \u00een mijloc \u015fi le gr\u0103ie\u015fte: \u201ePace vou\u0103!\u201d. Apoi se adreseaz\u0103 celui ce se \u00eendoise: \u201eTomo, adu-\u0163i degetul \u015fi vezi r\u0103nile Mele. Adu-\u0163i m\u00e2\u00adna \u015fi pune-o \u00een coasta mea. \u015ei nu fi necredincios, ci credincios\u201d. Zice Biserica, at\u00e2t de lumi\u00adnos: \u201cToma, cel ce se numea \u015fi Geam\u0103nul, nu era cu d\u00e2n\u015fii c\u00e2nd ai intrat, Hristoase, u\u015file fiind \u00eencuiate, pentru aceasta \u015fi necrez\u00e2nd el spuselor lor, din necredin\u0163\u0103 \u00een credin\u0163\u0103 l-ai \u00een\u00adt\u0103rit \u015fi n-ai socotit, Bunule, lucru nevrednic a ar\u0103ta lui preacurat\u0103 coasta Ta \u015fi r\u0103nile m\u00e2i\u00adnilor \u015fi ale picioarelor Tale. Iar el, pip\u0103ind \u015fi v\u0103z\u00e2nd, Te-a m\u0103rturisit pe Tine c\u0103 e\u015fti nu numai Dum\u00adnezeu \u015fi nici numai om, \u015fi a gr\u0103it: \u00abDomnul meu \u015fi Dumnezeul meu!\u00bb\u201d.
\nS-au \u00eentrebat dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r, c\u00e2nd M\u00e2ntuitorul a spus: \u201cAdu-\u0163i m\u00e2na ta \u015fi degetul t\u0103u\u2026\u201d, Toma a pip\u0103it m\u00e2na \u015fi coasta M\u00e2ntuitorului. A\u015fa \u00eencredin\u0163eaz\u0103 Biserica. \u015ei, \u00eentr-adev\u0103r, ca s\u0103 fie \u00eencredin\u0163are deplin\u0103, Toma a rostit: \u201eDomnul meu \u015fi Dumnezeul meu!\u201d. M\u00e2ntuitorul \u00eei spune: \u201cPentru c\u0103 M-ai v\u0103zut, Toma, ai crezut. Ferici\u0163i cei ce n-au v\u0103zut \u015fi au crezut\u201d. \u00cen mod obi\u015fnuit, noi spunem c\u0103 vederea cu ochii sensibili nu mai are nevoie \u015fi de cre\u00addin\u0163\u0103: este \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi o eviden\u0163\u0103. M\u00e2ntuitorul spune \u00eens\u0103 ceva mai ad\u00e2nc. Pentru c\u0103 ve\u00adderea noastr\u0103 numai cu ochii sensibili nu \u00eenseamn\u0103 deplin\u0103 vedere. Vederea este mult mai ad\u00e2nc\u0103; de la cele trei lumini, cum le m\u0103rturisim: e lumina sensibil\u0103<\/em>, pentru care Dumnezeu ne-a dat ochii fizici<\/em>; apoi e lumina ra\u0163iunilor<\/em>, a rosturilor, a darurilor fiec\u0103rei f\u0103pturi, daruri pe care le vedem cu ochii min\u0163ii<\/em>. \u015ei, cum spune dumnezeiescul Palama, ceea ce e vederea pentru ochi e \u00een\u0163elegerea pentru minte. \u00cen\u0163elegerea cu mintea e tot o vedere. Deci sunt dou\u0103 trepte de lumin\u0103 \u015fi de vedere din lumea celor create<\/em>, m\u0103rginite \u00een timp \u015fi spa\u0163iu: ochii fizici<\/em> \u015fi ochii min\u0163ii<\/em>. Cealalt\u0103 vedere e mai ad\u00e2nc\u0103 \u2013 e lumina divin\u0103<\/em>. C\u0103ci, mereu o spunem, Dum\u00adnezeu ne-a dat \u015fi lumina Lui, ca s\u0103-L cunoa\u015ftem pe El. Pentru aceast\u0103 lumin\u0103 necreat\u0103<\/em>, \u201ccea pururea fiitoare\u201d, cum o numim \u00een Noaptea Pascal\u0103, \u201clumina cea f\u0103r\u0103 de ani\u201d, ne-a dat ochiul credin\u0163ei<\/em>.
\nLa aceast\u0103 lumin\u0103 \u00eel cheam\u0103 acum M\u00e2ntuitorul pe Toma: \u201eM-ai v\u0103zut, ai crezut. Feri\u00adci\u0163i cei ce n-au v\u0103zut \u015fi au crezut\u201d. C\u0103ci, c\u00e2nd treci dincolo de vederea aceasta sensibil\u0103 a min\u0163ii, te \u00eenal\u0163i la cealalt\u0103 vedere, a credin\u0163ei. Cum tot Palama spune: \u201cCei dinainte de Hris\u00adtos de departe \u00eembr\u0103\u0163i\u015fau, prin credin\u0163\u0103, descoperirile cele viitoare\u201d \u2013 cei ce n-au v\u0103zut \u015fi au crezut.
\nIubi\u0163ilor, \u00een taina Pa\u015ftelui, o dat\u0103 cu marea trecere de la nefiin\u0163\u0103 la fiin\u0163\u0103 a Crea\u0163iei, cu marea trecere a lui Israel de la robie la libertate, cu marea trecere de la Cruce la \u00cenviere a lui Hristos, s\u0103 cuget\u0103m o clip\u0103 la trecerea pe care o sim\u0163im \u00een noi. \u00ceng\u0103dui\u0163i s\u0103 citesc cuv\u00e2ntul at\u00e2t de luminos: \u201cVenit-ai, Doamne, cu str\u0103lucirea cea neumbrit\u0103 a dumnezeirii Tale, u\u015file fiind \u00eencuiate. \u015ei st\u00e2nd \u00een mijlocul ucenicilor, le-ai dezvelit coasta Ta. \u015ei ar\u0103t\u00e2ndu-le semnele r\u0103nilor din m\u00e2inile \u015fi din picioarele Tale, \u015fi risipind m\u00e2hnirea tulbur\u0103rii lor, ai gl\u0103suit l\u0103murit: \u00abPrecum vede\u0163i, din trupul cu care M-am \u00eentrupat, o, prieteni, nu port fire de duh\u00bb\u201d. Pare numai trup, ca noi; trup ca ale noastre, pe care le privim cu ochii ace\u015ftia. Trupul e ca un fel de perete, \u00een care nu vedem \u00een ad\u00e2nc sufletul. De aceea Palama spune c\u0103 la \u00eenviere abia de vom ghici trupul din suflet, \u00een timp ce acum abia de ghicim sufletul \u00een trup. Dar M\u00e2ntuitorul S-a ar\u0103tat \u00een trup. \u201cPe ucenicul care se \u00eendoia l-a \u00eendemnat s\u0103 se ating\u0103 cu fric\u0103, zic\u00e2ndu-i: \u00abEi, cel ce pe toate le iscode\u015fti, vino \u015fi nu te mai \u00eendoi!\u00bb\u201d. Le iscode\u015fti: adic\u0103 le cercetezi ra\u0163ional<\/em>, cu judecata<\/em> omeneasc\u0103. \u201eCum, cel pe care l-am v\u0103zut r\u0103stignit, pe care puteam s\u0103-l pip\u0103i, e acela\u015fi cu cel \u00eenviat?!\u201d. Asta-i iscodirea lui ra\u0163ional\u0103. C\u0103 omul ra\u0163ioneaz\u0103 \u015fi, ra\u0163io\u00adn\u00e2nd, se \u00eendoie\u015fte. \u201cIar el, sim\u0163ind cu m\u00e2na firea Ta cea \u00eendoit\u0103\u2026\u201d \u2013 ce cuv\u00e2nt r\u0103s\u00adcolitor! C\u00e2nd omul \u201ese \u00eendoie\u015fte\u201d, el se \u00eemparte \u00een dou\u0103. A\u015fa a fost c\u0103derea lui Adam. \u00cendoiala e \u00een minte, e a ra\u0163iunii omului. De aceea Dumnezeu a ap\u0103rut \u00een \u201efire \u00eendoit\u0103\u201d: pentru cel care se \u00eendoie\u015fte. Mintea \u015fi voin\u0163a ta \u00eendoite sunt chemate s\u0103 pip\u0103ie firea \u00eendoit\u0103, pe Hristos, Dum\u00adnezeu \u015fi Om, \u00een cele dou\u0103 firi, \u00een care nu mai e \u00eendoial\u0103, ci unitate des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103. \u015ei aceasta este lucrarea lui Dumnezeu. \u00cen aceea\u015fi idee, cu fric\u0103 \u015fi credincio\u015fie, a gr\u0103it Toma atunci, p\u0103truns de credin\u0163\u0103. El, cu firea lui \u00eendoit\u0103, a pip\u0103it firea \u00eendoit\u0103, a Dumnezeirii \u015fi omenit\u0103\u0163ii, \u015fi a strigat: \u201eDomnul meu \u015fi Dumnezeul meu!\u201d.
\nA\u015fa s\u0103 sim\u0163im to\u0163i c\u0103 ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim, ating\u00e2nd \u2013 cu ochii, cu mintea, cu inima \u2013 r\u0103nile Domnului \u015fi, \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2ndu-L, s\u0103 strig\u0103m: \u201eDomnul meu \u015fi Dumnezeul meu!\u201d.
\nHristos a \u00eenviat!<\/strong> \u015ei aceasta-i legea firii: legea pascal\u0103<\/em>. \u00cenvierea e sensul existen\u0163ei noastre. De aceea suntem chema\u0163i cu to\u0163ii s\u0103 ne \u00eenchin\u0103m, iar\u0103\u015fi \u015fi iar\u0103\u015fi, \u201esfintei \u00cenvierii Lui celei de-a treia zi\u201d! Amin<\/em>.<\/div>\n
<\/div>\n
* Predic\u0103 rostit\u0103 la Biserica \u201cSf. Silvestru\u201d din Bucure\u015fti, la 22 aprilie 2001, de Duminica Tomei, denumit\u0103 \u00een popor \u015fi \u201ePa\u015ftele cel mic\u201d. Am p\u0103strat ortografia cu care predica a fost tip\u0103rit\u0103 \u00een revista Puncte cardinale<\/em> din aprilie 2004.<\/em><\/div>\n

Sursa: PELERIN ORTODOX<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

P\u0103rintele Galeriu (la duminica Tomii2001) \u00cen numele Tat\u0103lui \u015fi al Fiului \u015fi al Sf\u00e2ntului Duh. Amin. Dreptm\u0103ritori \u015fi iubi\u0163i fra\u0163i \u015fi surori \u00een Sf\u00e2nta Biseric\u0103 a Domnului nostru Iisus Hris\u00adtos, Hristos a \u00eenviat! \u00cen lumina \u00cenvierii, \u00een lumina pascal\u0103, petrecem \u00eendeosebi aceste zile, dup\u0103 calendar, de la \u00cenviere p\u00e2n\u0103 la \u00cen\u0103l\u0163area Domnului. Precum suntem \u00eencredin\u0163a\u0163i <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[],"class_list":["post-9942","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cuvinte-de-invatatura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9942","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9942"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9942\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9942"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9942"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9942"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}