{"id":9978,"date":"2024-04-23T19:18:54","date_gmt":"2024-04-23T22:18:54","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=9978"},"modified":"2024-04-19T04:25:52","modified_gmt":"2024-04-19T07:25:52","slug":"sfantul-ierarh-ilie-iorest","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/sfantul-ierarh-ilie-iorest\/","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Ierarh Ilie Iorest"},"content":{"rendered":"

<\/a>\u00centre mitropoli\u0163ii de vrednic\u0103 pomenire ai Transilvaniei de alt\u0103 dat\u0103 se num\u0103r\u0103 la loc de cinste \u015fi Sf\u00e2ntul Ierarh \u015fi M\u0103rturisitor Ilie Iorest<\/strong>, care a p\u0103storit la Alba Iulia \u00eentre anii 1640-1643. Venea \u00een acest scaun dup\u0103 unii mari mitropoli\u0163i, fiind urmat apoi de \u015fi mai vrednicii ierarhi Simion \u015etefan (cel care va tip\u0103ri prima edi\u0163ie integral\u0103 a Noului Testament \u00een rom\u00e2ne\u015fte, \u00een 1648) \u015fi Sf\u00e2ntul Sava Brancovici.
\nDe numele mitropolitului Iorest – ca \u015fi de acela al lui Sava – se leag\u0103 ac\u0163iunea energic\u0103 de ap\u0103rare a Ortodoxiei rom\u00e2ne\u015fti din Transilvania, \u00een fa\u0163a \u00eencerc\u0103rilor de calvinizare \u015fi de \u00eenstr\u0103inare de neam a rom\u00e2nilor, pornite de principii \u015fi de superintenden\u0163ii calvini de atunci.<\/p>\n

Via\u0163a Sf\u00e2ntului Ilie Iorest poate fi reconstituit\u0103 numai pe baza c\u00e2torva izvoare documentare, \u00eentr-at\u00e2t de tulburat\u0103 i-a fost activitatea. Este vorba de urm\u0103toarele m\u0103rturii: dou\u0103 \u00eensemn\u0103ri pe manuscrise slavone de la m\u0103n\u0103stirea Putna, o scrisoare a ierarhilor moldoveni, prin care-l recomandau \u0163arului Rusiei, \u015fi c\u00e2teva \u015ftiri ale unor cronicari transilv\u0103neni (1). Din scrisoarea c\u0103tre \u0163arul Mihail Feodorovici Romanov, cu data de 2 iunie 1645, afl\u0103m c\u0103 \u201eacest arhiereu cu numele Iorest este n\u0103scut \u00een p\u0103r\u0163ile \u0163\u0103rii ungure\u015fti, dar din copil\u0103rie a fost dat la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi instruit \u00een \u0163ara noastr\u0103, a Moldovei, \u00een m\u0103n\u0103stirea Putna, \u015fi \u00een aceea\u015fi m\u0103n\u0103stire a fost c\u0103lug\u0103rit, iar dup\u0103 un timp oarecare, ridicat la treapta preo\u0163iei\u201d (2). Reiese c\u0103 Iorest era un transilv\u0103nean, probabil din p\u0103r\u0163ile \u00eenvecinate cu Moldova, sau din Maramure\u015f, a\u015fezat de t\u00e2n\u0103r \u00een ctitoria lui \u015etefan cel Mare, unde au vie\u0163uit, \u00een curgerea veacurilor, a\u0163\u00e2\u0163ia c\u0103lug\u0103ri transilv\u0103neni.<\/p>\n

Dup\u0103 ce a \u00eenv\u0103\u0163at carte \u015fi r\u00e2nduielile biserice\u015fti, a fost tuns \u00een monahism, primind numele de Iorest, iar dup\u0103 un timp a fost hirotonit preot, adic\u0103 ieromonah. Actul hirotoniei sale a putut fi s\u0103v\u00e2r\u015fit, fie de mitropolitul c\u0103rturar Anastasie Crimca, acela care p\u0103storea pe atunci \u00een scaunul de la Suceava (c. 1607-1629), fie de fostul episcop Efrem al R\u0103d\u0103u\u0163ilor, retras din scaun \u015fi a\u015fezat la m\u0103n\u0103stirea Moldovi\u0163a, nu departe de Putna, fie de urma\u015ful s\u0103u la R\u0103d\u0103u\u0163i, episcopul Evloghie (1623-1627). Pe ultima fil\u0103 a unei Psaltiri slavone \u00een manuscris, din veacurile XV-XVI, aflat\u0103 la Putna, apare \u015fi semn\u0103tura: \u201eieromonah Iorest, vlet 7133 (=1625), noiembrie, 8\u201d (3). Presupunem c\u0103 apar\u0163inea viitorului mitropolit. Fiind ieromonah \u00een 1625, iar mitropolit \u00een 1640, socotim c\u0103 s-ai n\u0103scut prin 1600, deci tocmai \u00een zilele de glorie ale lui Mihai Viteazul, care \u00eenf\u0103ptuise prima unire politic\u0103 a celor trei \u0163\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

\u00cen 1637, un preot, Manoil din Suceava, termina de copiat o lucrare a cunoscutului aghiograf bizantin, Simion Metafrastul (sec. X), \u00een slavone\u015fte, \u00eenceput, sub \u00eendrumarea mitropolitului Anastasie Crimca \u015fi continuat\u0103 sub aceea a \u201eieromonahului Iorest, egumen\u201d, dup\u0103 cum afl\u0103m dintr-o \u00eensemnare pe manuscrisul respectiv (azi \u00een Biblioteca Salt\u00e2cov – Scedrin din Leningrad) (4). Probabil este viitorul mitropolit, ajuns \u00eentre timp egumen al ctitoriei \u015fi necropolei lui \u015etefan cel Mare; \u00eenseamn\u0103 c\u0103 era un c\u0103lug\u0103r cu alese preocup\u0103ri c\u0103rtur\u0103re\u015fti, care va fi avut \u015fi leg\u0103turi cu \u015fcoala miniaturistic\u0103 de la m\u0103n\u0103stirea Dragomirna, \u00eendrumat\u0103 de mitropolitul Anastasie Crimca.<\/p>\n

La 3 septembrie 1640 a trecut la cele ve\u015fnice mitropolitul Ghenadie al II-lea al Transilvaniei. Chiar a doua zi, superintendentul confesiunii calvine din Transilvania, \u015etefan Katona Geleji, \u00eel informa pe principele Gheorghe Rakoczy I despre decesul mitropolitului, f\u0103c\u00e2nd recomand\u0103ri \u015fi cu privire la condi\u0163iile care ar trebui impuse succesorului s\u0103u. Dintr-o scrisoare a aceluia\u015fi superintendent c\u0103tre principe, reiese c\u0103 au fost recomanda\u0163i trei candida\u0163i pentru scaunul mitropolitan vacant: Meletie Macedoneanul, egumenul m\u0103n\u0103stirii Govora, care tip\u0103rise acolo mai multe c\u0103r\u0163i \u00een slavone\u015fte \u015fi \u00een rom\u00e2ne\u015fte – sus\u0163inut de Matei Basarab -, protopopul din Ha\u0163eg, sus\u0163inut \u015fi dorit de preo\u0163i, precum \u015fi \u201eun moldovean\u201d, recomandat de Vasile Lupu, care nu era altul dec\u00e2t ieromonahul Iorest (5).<\/p>\n

Din coresponden\u0163a ulterioar\u0103 a lui Geleji cu principele rezult\u0103 c\u0103 n-a g\u0103sit nici un candidat pentru ocuparea scaunului mitropolitan din Alba Iulia, care s\u0103 fie dispus \u201es\u0103-\u015fi schimbe religia din temelie (in fundamentibus)\u201d, recomand\u00e2ndu-i s\u0103 se lucreze progresiv \u015fi cu pruden\u0163\u0103 pentru calvinizarea rom\u00e2nilor (6). \u00cen sf\u00e2r\u015fit, printr-o alt\u0103 scrisoare, cu data de 8 octombrie 1640, superintendentul \u00ee\u015fi exprima nemul\u0163umirea c\u0103 principele Gheorghe Rakoczy -, ced\u00e2nd st\u0103ruin\u0163elor lui Vasile Lupu -, a recunoscut ca mitropolit al rom\u00e2nilor ortodoc\u015fi din Transilvania \u201eun moldovean\u201d, adic\u0103 pe Ilie Iorest (7).<\/p>\n

Potrivit tradi\u0163iei, noul mitropolit a fost hirotonit la T\u00e2rgovi\u015fte, \u00een catedrala ctitorit\u0103 de Neagoe Basarab, de c\u0103tre mitropolitul Teofil care p\u0103storea atunci. Din soborul Sfintei Liturghii vor fi f\u0103cut parte sufraganii s\u0103i, Ignatie S\u00e2rbul de la R\u00e2mnic \u015fi \u015etefan de la Buz\u0103u, ori unii arhierei greci veni\u0163i \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 dup\u0103 ajutoare. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 Matei Basarab va fi oferit noului ierarh felurite daruri, a\u015fa cum au primit to\u0163i ceilal\u0163i mitropoli\u0163i ai Transilvaniei. De altfel, se cunosc \u015fi alte danii ale lui Matei Basarab f\u0103cute unor biserici rom\u00e2ne\u015fti din Transilvania, el fiind \u015fi ctitorul bisericii din Turnu Ro\u015fu, l\u00e2ng\u0103 Sibiu.<\/p>\n

Probabil, cu ocazia recunoa\u015fterii sale \u00een scaun de c\u0103tre principele Gheorghe Rakoczy I, i se vor fi impus unele restric\u0163ii – \u00een vederea calviniz\u0103rii Bisericii rom\u00e2ne\u015fti -, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu to\u0163i mitropoli\u0163ii ortodoc\u015fi ai Transilvaniei, pe care el nu le-a respectat, cum vom constata \u00een cele ce urmeaz\u0103.<\/p>\n

Se cunosc pu\u0163ine lucruri din activitatea lui ca mitropolit. \u00cen 1641 a ap\u0103rut la Alba Iulia Evanghelia cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, dat\u0103 la tipar \u00eenc\u0103 din timpul \u00eenainta\u015fului s\u0103u, Ghenadie, fiind terminat\u0103, dup\u0103 cum se preciza \u00een prefa\u0163\u0103, \u00een timpul lui \u201eIorist archimitropolit\u201d. Cartea era o retip\u0103rire – aproape pagin\u0103 cu pagin\u0103 – a Evangheliei cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, tradus\u0103 din slavone\u015fte de preo\u0163ii Iane \u015fi Mihai de la biserica Sf\u00e2ntul Nicolae din \u015echeii Bra\u015fovului \u015fi tip\u0103rit\u0103 de diaconul Coresi, la Bra\u015fov, \u00een 1580-1581 (8).<\/p>\n

\u00cen tot cursul p\u0103storirii, a f\u0103cut vizite canonice \u00een eparhia sa – care cuprindea \u00eentreag\u0103 Transilvania – spre a cunoa\u015fte la fa\u0163a locului protopopii \u015fi preo\u0163ii, bisericile \u015fi m\u0103n\u0103stirile, starea religios-moral\u0103 a credincio\u015filor, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura \u015fi starea material\u0103 a clerului. De pild\u0103, la \u00eenceputul lunii iulie 1641, era \u00een p\u0103r\u0163ile F\u0103g\u0103ra\u015fului, iar peste c\u00e2teva zile era la Bra\u015fov (9). Potrivit vechiului obicei, va fi convocat, la Alba Iulia, o dat\u0103 sau de dou\u0103 ori pe an, \u201esoborul mare\u201d al eparhiei, format din protopopi \u015fi din unii preo\u0163i, care va fi luat felurite m\u0103suri de interes general bisericesc. De asemenea a f\u0103cut hirotonii de preo\u0163i pentru parohiile eparhiei sale.<\/p>\n

P\u0103storia Vl\u0103dicii Iorest ia Alba Iulia n-a fost de lung\u0103 durat\u0103, c\u0103ci \u00een februarie 1643 a fost \u00eenl\u0103turat \u00een chip brutal din scaun, prin uneltirile c\u00e2rmuiturilor calvini ai Transilvaniei de atunci. Cauza principal\u0103 trebuie s\u0103 o c\u0103ut\u0103m \u00een aceea c\u0103 n-a \u00eendeplinit nici una din \u00eendatoririle care i-au fost impuse la numire, ci a r\u0103mas statornic \u00een credin\u0163a ortodox\u0103, \u00eempreun\u0103 cu p\u0103stori\u0163ii s\u0103i. Presupunem c\u0103 se va fi \u00eempotrivit \u015fi presiunilor, exercitate asupra sa de c\u0103tre superintendentul calvin, de a difuza printre preo\u0163ii \u015fi credincio\u015fii s\u0103i cunoscutul Catehism calvinesc, redactat \u00een rom\u00e2ne\u015fte \u015fi tip\u0103rit \u00een 1642, c\u0103ruia \u00eei va da Varlaam al Moldovei cunoscutul R\u0103spuns din 1645. Vl\u0103dica Iorest a fost \u00eent\u0103rit \u00een convingerile sale ortodoxe \u015fi \u00eendrumat s\u0103 reziste \u00een fa\u0163a tuturor presiunilor nu numai de forma\u0163ia sa ortodox\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 la Putna, ci \u015fi de sinodul \u00eentrunit la Ia\u015fi, \u00een septembrie-octombrie 1642, care a aprobat M\u0103rturisirea Ortodox\u0103 a lui Petru Movil\u0103 al Kievului. Vreun c\u0103lug\u0103r de la Putna va fi fost trimis la Alba-Iulia, ca s\u0103-l informeze despre cele discutate la Ia\u015fi, de reprezentan\u0163ii Patriarhiei Ecumenice, ai Bisericii kieviene \u015fi al Bisericii din Moldova. Este sigur c\u0103 la \u00eenl\u0103turarea mitropolitului Iorest din scaun au stat \u015fi ra\u0163iuni de ordin politic, determinate de \u00een\u0103sprirea rela\u0163iilor dintre Gheorghe Rakoczy \u015fi Vasile Lupu, care \u00eel recomandase la ocuparea scaunului mitropolitan (10).<\/p>\n

Acuza\u0163iile care se aduceau ne\u00eenfricatului ap\u0103r\u0103tor al dreptei-credin\u0163e le cunoa\u015ftem din scrisoarea ierarhilor moldoveni, cu data de 2 iunie 1645, prin care recomandau \u0163arului Rusiei pe Ilie Iorest. \u201ePe urma – precizau ei – dac\u0103 au trecut trei ani, a \u00eendemnat diavolul, care ur\u0103\u015fte cele bune, pe popa cel mare al craiului cu numele Gheorghe Ciulai, care este. \u00een erezia luteran\u0103 \u00een care sunt \u015fi craiul \u015fi to\u0163i ungurii, \u015fi l-au def\u0103imat pe acest Iorest, arhiereul cre\u015ftinilor rom\u00e2ni, la craiul Rakoczy Gheorghe \u015fi au adus m\u0103rturii mincinoase \u015fi i-au f\u0103cut mare nedreptate \u015fi i-au luat tot ce avea, l-au legat \u015fi l-au \u00eenchis \u00een temni\u0163\u0103 nou\u0103 luni \u015fi a suferit \u00een surghiun \u015fi \u00eempreun\u0103 cu el mul\u0163i preo\u0163i cre\u015ftini, nu pentru alt\u0103 vin\u0103 dec\u00e2t pentru credin\u0163a cre\u015ftin\u0103, voind s\u0103-i converteasc\u0103 la luteranism. \u015ei pentru c\u0103 nu aveau ce s\u0103-i fac\u0103, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 \u0163ine tare \u015fi neclintit la credin\u0163a sa, \u00eensu\u015fi craiul Rakoczy i-a dat, – cu garan\u0163ia a 24 de cheza\u015fi -, 1000 de taleri, ca s\u0103-i restituie degrab\u0103 \u00een vistieria cr\u0103iasc\u0103 \u015fi l-a liberat, ca s\u0103 adune \u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru acei cheza\u015fi. De aici, a venit \u00een m\u0103n\u0103stirea sa, la Putna…\u201d(11).<\/p>\n

Adev\u0103ratele motive ale alung\u0103rii sale din scaun reies \u015fi din spusele tradi\u0163iei, consemnate mai t\u00e2rziu \u00een opere scrise. De pild\u0103, Samuil Micu, \u00een lucrarea sa: Scurt\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 a istoriei rom\u00e2nilor, scria c\u0103 Ilie Iorest \u201eau fost p\u00e2r\u00e2t ca cum ar fi om cu via\u0163\u0103 necuviincioas\u0103 \u015fi scandalos, pentru care lucru, din po-runca lui Raco\u0163i, domnul Ardealului, la B\u0103lgrad (Alba-Iulia, n.n.) \u00een consistoriu au fost judecat \u015fi l\u0103p\u0103dat din episcopie \u015fi dat \u00een m\u00e2ni mirene\u015fti s\u0103 se pedepseasc\u0103. Al\u0163ii zic c\u0103 pentru \u00eempotrivirea p\u0103storiceasc\u0103 cu care s-au pus \u00eempotriva eresului calvinesc \u015fi nu au voit a primi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea lui, la carea domnul \u0163\u0103rii \u00eel silea, au fost l\u0103p\u0103dat din episcopie \u015fi ca s\u0103 nu vaz\u0103 c\u0103 pentru credin\u0163\u0103 p\u0103time\u015fte, i-au scornit nume r\u0103u \u015fi i-au f\u0103cut p\u00e2r\u0103 mincinoas\u0103\u201d (12). Iar Gheorghe \u015eincai, coment\u00e2nd diploma de recunoa\u015ftere \u00een scaun a lui Simion \u015etefan, \u00een care Ilie Iorest era prezentat ca om cu via\u0163\u0103 imoral\u0103, scria: \u201eVezi cum se me\u015fte\u015fugea calvinii s\u0103 trag\u0103 la credin\u0163a \u015fi legea lor pe bie\u0163ii rom\u00e2ni din Ardeal! Drept aceia, lesne po\u0163i crede c\u0103 pe mitropolitul B\u0103lgradului Elia Iorest… nu pentru b\u00e2rfele ce se scriu \u00een diplomatul acesta s-au lep\u0103dat din vl\u0103dicie, ci pentru c\u0103 n-au primit Catehismul (calvinesc, n.n.)\u201d (13).<\/p>\n

\u00censu\u015fi istoricul unit Augustin Bunea, care prezint\u0103 tenden\u0163ios chipul mitropolitului Iorest, era nevoit s\u0103 recunoasc\u0103 faptul ca principele calvin Gheorghe Rakoczy I nu putea s\u0103-l pedepseasc\u0103 pentru convingerile sale religioase, adic\u0103 pentru credin\u0163a sa ortodox\u0103, \u00eentruc\u00e2t prin cunoscutele legiuiri medievale transilv\u0103nene Approbatae Constitutiones era oprit\u0103 asuprirea religioas\u0103 \u015fi trecerea for\u0163at\u0103 la alt\u0103 confesiune, pe c\u00e2nd imoralitatea putea fi pedepsit\u0103 \u015fi de autoritatea civil\u0103, fie cu moartea, \u00een cazul celor c\u0103s\u0103tori\u0163i, fie cu amend\u0103 \u00een bani \u015fi b\u0103taie, \u00een cazul celor nec\u0103s\u0103tori\u0163i (14). Deci, trebuia g\u0103sit un temei legal care s\u0103 justifice scoaterea mitropolitului din scaun. O \u00eendep\u0103rtare pentru credin\u0163a sa ortodox\u0103 ar fi provocat nemul\u0163umirea celor doi domni din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova, Matei Basarab \u015fi Vasile Lupu, cu care Gheorghe Rakoczy avea tot interesul s\u0103 p\u0103streze rela\u0163ii de bun\u0103 vecin\u0103tate. Chiar \u015fi faptul c\u0103 a primit 1000 de taleri din partea lui Rakoczy – sum\u0103 enorm\u0103 pentru acest timp – ca s\u0103-\u015fi r\u0103scumpere cei 24 de garan\u0163i, trebuie interpretat ca o tactic\u0103 a aceluia de a fi considerat de vecinii s\u0103i ortodoc\u015fi ca un principe tolerant \u00een probleme religioase. \u00cen afar\u0103 de aceasta, din diploma de confirmare a lui Simion \u015etefan ca mitropolit, din 10 octombrie 1643, reiese c\u0103 Iorest a fost judecat de un \u201es\u0103bor mare, de to\u0163i protopopii \u015fi preo\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti de legile greceasc\u0103 \u015fi s\u00e2rbeasc\u0103 (ortodox\u0103, n.n.)\u201d. Desigur, c\u00e2rmuitorii calvini nu puteau lua singuri hot\u0103r\u00e2ri \u00eempotriva lui, pentru ca s\u0103 nu supere pe cei doi domnitori rom\u00e2ni; din aceast\u0103 pricin\u0103, i-au \u00eenscenat un proces, \u00een care au ap\u0103rut ca acuzatori \u015fi judec\u0103tori proprii s\u0103i protopopi, desigur din aceia care erau interesa\u0163i sub raport material \u00een ac\u0163iunea prozelitist\u0103 calvin\u0103. N-ar fi exclus ca \u00eentre judec\u0103torii lui s\u0103 fi ap\u0103rut \u015fi mireni calvini, cum se va \u00eent\u00e2mpla peste patru decenii, \u00een procesul \u00eenscenat mitropolitului Sava Brancovici.<\/p>\n

\u00cenl\u0103turat din demnitatea arhiereasc\u0103, Iorest a fost aruncat \u00een \u00eenchisoare, unde a p\u0103timit timp de nou\u0103 luni, \u00eempreun\u0103 cu \u201emul\u0163i preo\u0163i cre\u015ftini\u201d, \u00eentre care vor fi fost \u015fi c\u0103lug\u0103ri de la catedrala mitropolitan\u0103, care s-au opus ac\u0163iunii de calvinizare a rom\u00e2nilor. Din moment ce a stat nou\u0103 luni \u00eenchis, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 a fost eliberat prin noiembrie 1643. Dup\u0103 aceea a plecat la Putna, a\u015fa cum afl\u0103m din scrisoarea ierarhilor moldoveni c\u0103tre \u0163arul Rusiei. Nu mai avem alte \u015ftiri despre el p\u00e2n\u0103 \u00een iunie 1645, c\u00e2nd a plecat \u00een Rusia pentru a str\u00e2nge banii trebuitori achit\u0103rii celor 1000 de taleri. Presupunem, \u00eens\u0103, c\u0103 va fi participat la acel sobor al ierarhilor din Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 – convocat de mitropolitul Varlaam al Moldovei -, ca s\u0103 ia atitudine \u00eempotriva Catehismului cu caracter calvin, tip\u0103rit la Prisaca \u00een 1642, \u015fi s\u0103 aprobe cunoscuta replic\u0103 a mitropolitului moldovean: R\u0103spuns \u00eempotriva Catehismului calvinesc. P\u0103storind aproape trei ani \u00een Transilvania, Vl\u0103dica Iorest va fi putut \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi celor prezen\u0163i am\u0103nunte interesante nu numai asupra doctrinei calvine, ci mai ales asupra metodelor prozelitiste folosite de c\u00e2rmuitorii calvini din Transilvania pentru atragerea rom\u00e2nilor la confesiunea lor.<\/p>\n

\u00cen iunie 1645, Mitropolitul Iorest a plecat \u00een Rusia, pentru a str\u00e2nge ajutoare, a\u015fa cum f\u0103cuser\u0103 \u015fi al\u0163i ierarhi \u015fi c\u0103lug\u0103ri transilv\u0103neni. Avea asupra lui scrisoarea de recomandare c\u0103tre \u0163arul Rusiei, Mihail Feodorovici Romanov, dat\u0103 \u00een Suceava, la 2 iunie 1645. Un astfel de act primise \u015fi din partea lui Vasile Lupu. Era \u00eenso\u0163it de c\u0103lug\u0103rul Gherman – desigur din m\u0103n\u0103stirea Putna – \u015fi de nepotul s\u0103u, Jurca. La 28 iunie 1645 era \u00een ora\u015ful de grani\u0163\u0103 Putivlia (\u00eentre Ucraina \u015fi Rusia), iar la 24 august, la Moscova. Prezent\u00e2ndu-se la biroul ambasadorilor, a \u00eenm\u00e2nat cele dou\u0103 scrisori \u015fi a declarat c\u0103 \u201ea fost mitropolit \u00een Alba-Iulia \u015fi din cetatea aceasta l-au alungat ungurii, pentru credin\u0163a ortodox\u0103 \u015fi cre\u015ftineasc\u0103, \u015fi i-au f\u0103cut multe necazuri. A venit pe urm\u0103 \u00een Moldova…, iar de aici a plecat s\u0103 se \u00eenchine Maiest\u0103\u0163ii Sale \u0162arului din Moscova\u201d (15).<\/p>\n

Primit \u00eentr-o prim\u0103 audien\u0163\u0103, el a oferit \u0163arului p\u0103rticele din moa\u015ftele Sf\u00e2ntului Dumitru din Tesalonic, primind \u00een schimb felurite daruri \u015fi bani. Se pare c\u0103 a r\u0103mas \u00een Moscova p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103vara anului urm\u0103tor, din moment ce \u00een octombrie 1645 solicita s\u0103 i se dea lemne de foc, precum \u015fi permisiunea de a cerceta Lavra Sf\u00e2ntul Serghie, \u00eempreun\u0103 cu cei doi \u00eenso\u0163itori (16). Fiind om de carte, presupunem c\u0103 \u00een acest r\u0103stimp a luat cuno\u015ftin\u0163\u0103 de unele lucr\u0103ri teologice scrise \u00een slavo-rus\u0103, a cercetat renumitele biserici ale Kremlinului \u015fi din ora\u015ful Moscova, cele din Lavra Sf\u00e2ntul Serghie a slujit \u00een diferite biserici \u015fi a cunoscut vl\u0103dici, preo\u0163i \u015fi c\u0103lug\u0103ri ru\u015fi.<\/p>\n

Potrivit obiceiului, la plecare se va fi prezentat din nou \u0163arului, \u00een a\u015fa numita \u201eaudien\u0163\u0103 de adio\u201d. Am putea presupune c\u0103 la re\u00eentoarcere va fi cercetat \u015fi Kievul, unde p\u0103storea mitropolitul de neam rom\u00e2n, Petru Movil\u0103 (1633-1646). Re\u00eentors \u00een Moldova, desigur va fi trimis cei 1000 de taleri \u00een vistieria principelui Transilvaniei.<\/p>\n

\u015ei-a petrecut restul vie\u0163ii \u00een m\u0103n\u0103stirea sa de metanie, la Putna, unde s-a ocupat \u00een continuare cu studiul, cu s\u0103v\u00e2r\u015firea de slujbe \u015fi poate cu copierea de manuscrise. A murit la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u0163i, dup\u0103 cum afl\u0103rii dintr-o \u00eensemnare slavon\u0103 scris\u0103 pe un Minei manuscris pe ianuarie, de la Putna: \u201eCa s\u0103 se \u015ftie c\u00e2nd a murit Vl\u0103dica Iorist, \u00een anul 7186 (= 1678), luna martie 12\u201d (17). \u00censeamn\u0103 c\u0103 el \u00ee\u015fi doarme somnul de veci al\u0103turi de marele ctitor al m\u0103n\u0103stirii \u015fi ap\u0103r\u0103tor al cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, \u015etefan cel Mare. Probabil c\u0103 a fost \u00eengropat \u00een afara bisericii, pe latura de sud, unde s-au descoperit mai multe morminte arhiere\u015fti.<\/p>\n

Din pu\u0163inele izvoare documentare care s-au p\u0103strat, reiese c\u0103 Mitropolitul Iorest a fost un str\u0103lucit promotor al unit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, c\u0103ci, transilv\u0103nean fiind, a \u00eentre\u0163inut str\u00e2nse leg\u0103turi cu Moldova, mai ales cu m\u0103n\u0103stirea Putna, unde a fost c\u0103lug\u0103rit \u015fi a tr\u0103it cea mai mare parte a vie\u0163ii, dar \u015fi cu \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, unde a fost hirotonit arhiereu. Dar mai presus de toate, a fost un neobosit ap\u0103r\u0103tor al Ortodoxiei \u00een Transilvania, suferind, pentru credin\u0163a sa dreptm\u0103ritoare, nou\u0103 luni de \u00eenchisoare \u015fi scoaterea silnic\u0103 din scaunul mitropolitan. Prin st\u0103ruin\u0163\u0103 \u00een \u201elegea str\u0103mo\u015feasc\u0103\u201d, el a oferit preo\u0163ilor \u015fi credincio\u015filor s\u0103i o pild\u0103 vrednic\u0103 de urmat, contribuind la \u00eent\u0103rirea Ortodoxiei \u015fi la st\u0103vilirea ac\u0163iunii de dezbinare sufleteasc\u0103 a rom\u00e2nilor ortodoc\u015fi, patronat\u0103 de calvini. Dac\u0103 la acestea ad\u0103ug\u0103m \u015fi alesele sale preocup\u0103ri c\u0103rtur\u0103re\u015fti, ca \u015fi contribu\u0163ia sa la \u00eent\u0103rirea leg\u0103turilor cu Rusia \u015fi cu Biserica Ortodox\u0103 din aceast\u0103 \u0163ar\u0103, vom avea o imagine \u015fi mai deplin\u0103 a ierarhului \u00eensufle\u0163it de dragoste fa\u0163\u0103 de Hristos, de p\u0103m\u00e2ntul str\u0103mo\u015fesc \u015fi de neamul s\u0103u, care a fost Iorest, Mitropolitul Transilvaniei.<\/p>\n

\u0162in\u00e2nd seama de via\u0163a sa curat\u0103, de n\u0103zuin\u0163a dup\u0103 dulcea\u0163a contempla\u0163iei, dar mai ales de statornicia sa \u00een credin\u0163a pravoslavnic\u0103 \u015fi de suferin\u0163ele \u00eendurate pentru ap\u0103rarea ei, Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, \u00een \u015fedin\u0163a sa din 28 februarie 1950, a hot\u0103r\u00e2t, – pe baza unui referat prezentat de mitropolitul de atunci al Transilvaniei, Nicolae B\u0103lan -, ca acest vrednic ierarh s\u0103 fie cinstit de Biserica noastr\u0103 ca sf\u00e2nt m\u0103rturisitor al dreptei-credin\u0163e. S-a r\u00e2nduit ca el s\u0103 fie pr\u0103znuit la 24 aprilie, o dat\u0103 cu Sf\u00e2ntul Sava Brancovici, urma\u015f al s\u0103u, dup\u0103 c\u00e2teva decenii, care de asemenea a fost \u00eentemni\u0163at \u015fi \u00eenl\u0103turat din scaun pentru r\u00e2vna sa \u00eentru ap\u0103rarea credin\u0163ei ortodoxe. Canonizarea lor solemn\u0103 s-a f\u0103cut \u00een catedrala \u201eRe\u00eentregirii\u201d din Alba Iulia, \u00een cadrul unor slujbe s\u0103v\u00e2r\u015fite de un ales sobor de ierarhi, preo\u0163i \u015fi diaconi, \u00een ziua de 21 octombrie 1955.<\/p>\n

S-a alc\u0103tuit tot atunci slujba \u015fi sinaxarul celor doi Sfin\u0163i M\u0103rturisitori, iar ma t\u00e2rziu, slujba Acatistului, care se s\u0103v\u00e2r\u015fesc mereu, mai ales \u00een catedrala episcopal\u0103 din Alba-Iulia, deci acolo unde au p\u0103storit ei cu trei veacuri \u015fi mai bine \u00een urm\u0103. \u00cen numeroase biserici s-a zugr\u0103vit chipul Vl\u0103dic\u0103i Iorest, unii din cei care \u00eembrac\u0103 haina monahal\u0103 \u00ee\u015fi iau \u00een c\u0103lug\u0103rie numele s\u0103u, iar bunii cre\u015ftini se str\u0103duiesc s\u0103-i urmeze via\u0163a de munc\u0103, de rug\u0103ciune, de sfin\u0163enie \u015fi de r\u00e2vn\u0103 fa\u0163\u0103 de credin\u0163a str\u0103mo\u015feasc\u0103.<\/p>\n

Pr. Prof. Mircea P\u0103curariu<\/strong><\/em><\/p>\n

1. Singura monografie \u00eenchinat\u0103 acestui ierarh este aceea \u00eentocmit\u0103 de noi, sub titlul: Mitropolitul Ilie Iorest al Transilvaniei. La 300 de ani de la moartea sa, \u00een \u201eBiserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103\u201d, XCVI (1978), nr. 9-10, p. 1149-1163.
\n2. Dr. Silviu Dragomir, Contribu\u0163ii privitoare la rela\u0163iile. Bisericii rom\u00e2ne\u015fti cu Rusia \u00een veacul XVII, \u00een \u201eAn. Acad. Rom.\u201d, mem. sec\u0163. ist., t. XXXIV (1912), Bucure\u015fti, p. 1168-1169 (\u015fi extrasul, p. 104-105)
\n3. Pr. Paulin Popescu, Manuscrise slavone din m\u0103n\u0103stirea Putna, \u00een \u201eBiserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103\u201d, LXXX (1962), nr. 1-2, p. 143 (ms. nr. inv. 582\/1863).
\n4. \u00censemnarea reprodus\u0103 \u015fi de N. Grigora\u015f, Mitropolitul Anastasie Crimca, \u00een \u201eMitropolia Moldovei \u015fi Sucevei\u201d, XXXIV (1958), nr. 3-4, p. 311
\n5. I. Lupa\u015f, Documente istorice transilvane, vol. I, Cluj,1940, p. 204-206, doc. 85 \u015fi 86.
\n6. Ibidem, p. 209-211, doc. 88.
\n7. Ibidem, p. 212-213, doc. 90.
\n8. Ioan Bianu \u015fi Nerva Hodo\u015f, Bibliografia rom\u00e2neasc\u0103 veche, tom. I, Bucure\u015fti, 1903, p. 115-118.
\n9. \u015etefan Mete\u015f, Istoria Bisericii \u015fi a vie\u0163ii religioase a rom\u00e2nilor din Transilvania, vol. I, ed. a II-a, Bucure\u015fti, 1935, p. 197
\n10. I. Lupa\u015f, \u201eSuveranitatea\u201d transilvan\u0103, moldovean\u0103 \u015fi muntean\u0103 \u00een veacul al XVII-lea, \u00een Studii, conferin\u0163e \u015fi comunic\u0103ri istorice, vol. IV, Sibiu, 1943, p. 98..
\n11. Silviu Dragomir, op. cit., p. 1170 (extrasul, p. 106).
\n12. Samuil Micu, Scurt\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 a istoriei rom\u00e2nilor, ed . Cornel C\u00e2mpeanu, Bucure\u015fti, 1963, p. 102.
\n13. G. \u015eincai, Opere, ed. Florea Fugariu, vol. III, Bucure\u015fti, 1969, p. 55-59.
\n14. Augustin Bunea, Ierarhia rom\u00e2nilor din Ardeal, Blaj, 1904, p. 242-248. Textul legilor respective la Dr. Alexandru Herlea, Dr. Valeriu \u015eotropa \u015fi Dr. Ioan Floca, Vechile legisla\u0163ii transilvane, I. Approbatae Constitutiones, \u00een \u201eMitropolia Ardealului\u201d, XXI (1976), nr. 7-9, p. 465 \u015fi 536.
\n15. Silviu Dragomir, ibidem, p. 1077 (extrasul, p. 13).
\n16. Ibidem, p. 1078-1079 (extrasul, p. 14-15).
\n17. Pr. Paulin Popescu, op. cit., p. 130 (ms. nr. inv. 577\/1863 \u015fi 452\/1952); vezi \u015fi \u00eentregirile noastre \u00een art. cit., p. 1162, nr. 63<\/p>\n

Sfin\u0163i rom\u00e2ni \u015fi ap\u0103r\u0103tori ai Legii str\u0103mo\u015fe\u015fti<\/strong>, E.I.B.M.B.O.R., Bucure\u015fti, 1987
\n<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centre mitropoli\u0163ii de vrednic\u0103 pomenire ai Transilvaniei de alt\u0103 dat\u0103 se num\u0103r\u0103 la loc de cinste \u015fi Sf\u00e2ntul Ierarh \u015fi M\u0103rturisitor Ilie Iorest, care a p\u0103storit la Alba Iulia \u00eentre anii 1640-1643. Venea \u00een acest scaun dup\u0103 unii mari mitropoli\u0163i, fiind urmat apoi de \u015fi mai vrednicii ierarhi Simion \u015etefan (cel care va tip\u0103ri prima <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-9978","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-patericale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9978","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9978"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9978\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28038,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9978\/revisions\/28038"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9978"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9978"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9978"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}