\u00cen str\u0103vechiul p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc al Maramure\u015fului, a existat o via\u0163\u0103 \u015fi organizare bisericeasc\u0103 ortodox\u0103, care poate fi urm\u0103rit\u0103 \u00eenc\u0103 din primele veacuri cre\u015ftine. Pe la mijlocul veacului al XV-lea, fra\u0163ii cneji Drag \u015fi Drago\u015f (primul \u201edesc\u0103lec\u0103tor\u201d \u00een \u0162ara Moldovei), au ctitorit o m\u0103n\u0103stire, cu hramul Sf\u00e2ntului Arhanghel Mihail, \u00een satul Peri (azi \u00een Ucraina subcarpatic\u0103); \u00een 1391, la rug\u0103mintea urma\u015filor acestor ctitori, m\u0103n\u0103stirea a fost declarat\u0103 \u201estavropighie\u201d a Patriarhiei, cu alte cuvinte \u00eei era subordonat\u0103 direct. \u00cen aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire \u015fi-au stabilit re\u015fedin\u0163a unii episcopi ortodoc\u015fi, care \u00eendrumau via\u0163a duhovniceasc\u0103 a credincio\u015filor din Maramure\u015f. Dar \u00een satele din nordul acestui p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc s-au a\u015fezat treptat \u015fi unii credincio\u015fi ruteni, care-\u015fi aveau propriul lor episcop, cu sediul la Muncaci (azi Mukacevo, \u00een Ucraina). Episcopii rom\u00e2ni din Maramure\u015f s-au str\u0103duit s\u0103 men\u0163in\u0103 credin\u0163a ortodox\u0103 \u015fi con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 \u00een sufletul p\u0103stori\u0163ilor lor de aici. Ace\u015fti episcopi, ca \u015fi c\u0103lug\u0103rii din schiturile \u015fi m\u0103n\u0103stirile maramure\u015fene, au p\u0103strat str\u00e2nse leg\u0103turi cu fra\u0163ii lor de-o limb\u0103, de un neam \u015fi de-o credin\u0163\u0103 din Moldova \u00eenvecinat\u0103.<\/p>\n
\u00cen 1646 o parte din preo\u0163ii \u015fi credincio\u015fii ruteni din eparhia Muncaciului au acceptat unirea cu Biserica Romei, a\u015fa cum f\u0103cuser\u0103 \u015fi o parte din ucraineni, prin a\u015fa-numita \u201eunire\u201d de la Brest, din anul 1596. \u00cen astfel de \u00eemprejur\u0103ri, unii din episcopii ruteni uni\u0163i care au p\u0103storit la Muncaci \u00een a doua jum\u0103tate a veacului al XVII-lea au \u00eencercat s\u0103 treac\u0103 la Biserica Unit\u0103 cu Roma \u015fi pe unii dintre preo\u0163ii ortodoc\u015fi rom\u00e2ni din satele rom\u00e2ne\u015fti din Maramure\u015f \u015fi S\u0103tmar.<\/p>\n
Pentru a \u00eempiedica lucrarea prozelitist\u0103 a episcopilor uni\u0163i de la Muncaci, preo\u0163imea rom\u00e2neasc\u0103 din Maramure\u015f \u015fi-a ales un episcop din partea locului, \u015fi anume pe protopopul v\u0103duv Iosif Stoica, nobil din Criciova. A fost c\u0103lug\u0103rit \u00eentr-una din m\u0103n\u0103stirile maramure\u015fene \u015fi apoi hirotonit \u00eentru arhiereu de c\u0103tre fostul mitropolit al Moldovei, \u00eenv\u0103\u0163atul Dosoftei, aflat atunci \u00een exil, la Jolkiew, \u00een Polonia. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 marele mitropolit moldovean l-a \u00eent\u0103rit \u00een dreapta credin\u0163\u0103 \u015fi l-a \u00eendemnat s\u0103 vegheze la ap\u0103rarea \u015fi p\u0103strarea ei, cunosc\u00e2nd toate uneltirile potrivnicilor Ortodoxiei rom\u00e2ne\u015fti. Nu se \u015ftie unde \u015fi-a avut re\u015fedin\u0163a; poate \u00eentruna din m\u0103n\u0103stirile maramure\u015fene, fie la Hust, fie la Uglea, fie \u00een alte locuri. Se cunoa\u015fte un antimis sfin\u0163it de el \u00een 1692, cu text slavon, \u00een care se intitula: \u201edin mila lui Dumnezeu, episcop ortodox al Maramure\u015fului, exarh al stavropighiei patriarhale constantinopolitane, loc\u0163iitor al Mitropoliei din B\u0103lgrad (Alba Iulia) din Ardeal\u201d, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een acel an va fi avut \u015fi calitatea de loc\u0163iitor de mitropolit al Transilvaniei, scaunul fiind vacant. Se cunosc c\u00e2teva \u201esoboare\u201d de preo\u0163i \u015fi mireni, lu\u00e2ndu-se felurite m\u0103suri pentru bunul mers al vie\u0163ii biserice\u015fti din eparhia Maramure\u015fului. A f\u0103cut vizite \u00een parohii, a sfin\u0163it biserici, a hirotonit preo\u0163i, a rostit cuvinte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u00een fa\u0163a p\u0103stori\u0163ilor s\u0103i.<\/p>\n
Episcopul Iosif r\u0103m\u00e2ne \u00een istoria Bisericii noastre ca un ierarh vrednic, care a \u015ftiut s\u0103-\u015fi apere p\u0103stori\u0163ii \u00een fa\u0163a oric\u0103ror \u00eencerc\u0103ri ale episcopilor ruteni uni\u0163i de la Muncaci \u015fi ale autorit\u0103\u0163ilor de stat maghiare de a-i \u00eendep\u0103rta pe rom\u00e2ni de la credin\u0163a ortodox\u0103, prin acceptarea \u201eunirii\u201d cu Biserica Romei. Clerul \u015fi credincio\u015fii rom\u00e2ni din Maramure\u015f au fost cu totul str\u0103ini de actul unirii s\u0103v\u00e2r\u015fit de mitropolitul Atanasie Anghel \u00een 1701. \u015ei acest lucru s-a datorat \u00een primul r\u00e2nd vredniciei episcopului Iosif. Istoricul maghiar Nicolae Bethlen, fost cancelar al Transilvaniei, nota c\u0103 episcopul Iosif Stoica a \u00eentocmit \u015fi o scrisoare \u00eempotriva unirii cu Biserica Romei, bazat\u0103 pe texte din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 \u015fi din Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i, exprim\u00e2ndu-\u015fi chiar uimirea c\u0103 un rom\u00e2n era capabil s\u0103 scrie o lucrare at\u00e2t de temeinic\u0103; este regretabil c\u0103 nu o cunoa\u015ftem.<\/p>\n
Dup\u0103 15 ani de p\u0103storire, episcopul Iosif a fost victima unor acuza\u0163ii false aduse de du\u015fmanii Ortodoxiei \u015fi neamului rom\u00e2nesc. \u00cen 1705, vicecomitele Maramure\u015fului, Francisc Darvay, l-a obligat s\u0103 semneze un program \u00een 20 de puncte, care periclitau mult credin\u0163a ortodox\u0103 \u015fi \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163a na\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Refuz\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 acest lucru, a fost arestat \u015fi \u00eentemni\u0163at \u00een cetatea Hust. Nu era str\u0103in de aceast\u0103 arestare nici episcopul unit de la Muncaci, grecul Iosif Camillis, care urm\u0103rea s\u0103 numeasc\u0103 la Sighet un vicar unit, \u00een persoana lui Gheorghe Ghenadie Bizanczi.<\/p>\n
Preo\u0163ii \u015fi credincio\u015fii maramure\u015feni au protestat cu demnitate, \u00een mai multe r\u00e2nduri, cer\u00e2nd eliberarea ierarhului lor. \u00cen timp ce se g\u0103sea \u00een temni\u0163\u0103, a fost ales un episcop nou, cu numele Iov \u0162irca. \u015ei acesta a avut o p\u0103storire agitat\u0103, de c\u00e2\u0163iva ani, dup\u0103 care, autorit\u0103\u0163ile au ordonat s\u0103 se fac\u0103 o anchet\u0103 asupra lui. El a reu\u015fit s\u0103 se refugieze la timp din Maramure\u015f – se pare \u00een Moldova – fiind condamnat la moarte, \u00een lips\u0103.<\/p>\n
Dup\u0103 eliberarea din \u00eenchisoare, Iosif Stoica \u015fi-a \u00eendeplinit \u00een ascuns \u00eendatoririle sale vl\u0103dice\u015fti. \u00cen 1711, a \u00eencercat s\u0103 fie rea\u015fezat \u00een scaunul episcopal, dar f\u0103r\u0103 rezultat. Dup\u0103 pu\u0163in\u0103 vreme, tot \u00een acel an, a trecut la cele ve\u015fnice.<\/p>\n
A\u015fadar, vl\u0103dica Iosif a fost un vrednic ap\u0103r\u0103tor al credin\u0163ei ortodoxe \u00een Maramure\u015f. El a r\u0103mas \u00een amintirea credincio\u015filor ca un m\u0103rturisitor al credin\u0163ei ortodoxe \u015fi ca un ap\u0103r\u0103tor al drepturilor rom\u00e2nilor maramure\u015feni \u00een fa\u0163a autorit\u0103\u0163ilor str\u0103ine opresoare. Acestea au fost motivele pentru care Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii noastre a hot\u0103r\u00e2t, la 20 iunie 1992, ca episcopul Iosif s\u0103 fie trecut \u00een r\u00e2ndul sfin\u0163ilor, ca \u201em\u0103rturisitor\u201d al credin\u0163ei ortodoxe. \u00cen hot\u0103r\u00e2rea sinodal\u0103 se r\u00e2nduia ca pr\u0103znuirea lui s\u0103 se fac\u0103 \u00een ziua de 24 aprilie, odat\u0103 cu mitropoli\u0163ii Ilie Iorest \u015fi Sava Brancovici. \u00cen aceea\u015fi hot\u0103r\u00e2re se spunea: \u201e\u00cen bisericile care se vor ridica de acum \u00eenainte, se va zugr\u0103vi icoana acestui sf\u00e2nt \u015fi mare ierarh, iar pentru ca evlavia binecredinciosului popor rom\u00e2n s\u0103 sporeasc\u0103 fa\u0163\u0103 de el, r\u00e2nduim ca unele din bisericile care se vor zidi s\u0103-\u015fi poat\u0103 lua hramul Sf\u00e2ntului Ierarh Iosif M\u0103rturisitorul\u201d.<\/p>\n
S\u0103-l cinstim \u015fi noi, c\u00e2nt\u00e2nd: \u201e\u00cendrept\u0103tor al credin\u0163ei \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor prea bl\u00e2nd te-ai ar\u0103tat p\u0103stori\u0163ilor t\u0103i \u015fi cu smerenie slujind, pe Hristos ai m\u0103rturisit. Drept aceea, cu ne\u00eencetat\u0103 c\u00e2ntare te l\u0103ud\u0103m zic\u00e2nd: Bucur\u0103-te, Sfinte P\u0103rinte Ierarhe Iosif, ocrotitor al credincio\u015filor maramure\u015feni\u201d (Condacul sf\u00e2ntului, glas 4).<\/p>\n
Pr. Prof. Dr. Mircea P\u0103curariu<\/em><\/strong> \u00cen str\u0103vechiul p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc al Maramure\u015fului, a existat o via\u0163\u0103 \u015fi organizare bisericeasc\u0103 ortodox\u0103, care poate fi urm\u0103rit\u0103 \u00eenc\u0103 din primele veacuri cre\u015ftine. Pe la mijlocul veacului al XV-lea, fra\u0163ii cneji Drag \u015fi Drago\u015f (primul \u201edesc\u0103lec\u0103tor\u201d \u00een \u0162ara Moldovei), au ctitorit o m\u0103n\u0103stire, cu hramul Sf\u00e2ntului Arhanghel Mihail, \u00een satul Peri (azi \u00een Ucraina subcarpatic\u0103); <\/p>\n
\nSfin\u0163i daco-romani \u015fi rom\u00e2ni (Edi\u0163ie electronic\u0103), Ed. Apologeticum 2006<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"