„Ioan a făcut următoarea mărturisire: «Am văzut Duhul pogorându-Se din cer ca un porumbel şi oprindu-Se peste El.»“ (Ioan 1, 32)
Fiecare trimis al Domnului are un duh al său şi fiecare lucrare are un duh al său. Datoria noastră este să cercetăm duhurile dacă sunt de la Dumnezeu sau nu. Căci sunt atâtea duhuri care vin în numele Său, dar nu sunt ale Lui (1 Ioan 4, 1-3).
Iar noi trebuie să primim şi să urmăm numai pe Duhul Sfânt şi să ne ferim cu groază şi grijă de primirea şi urmarea duhurilor înşelătoare şi drăceşti.
Sfântul Pavel mustră pe galateni, numindu-i nechibzuiţi, tocmai pentru că primiseră cu uşurinţă duhuri străine şi, necercetându-le, ascultaseră de îndrumarea acestora, care erau gata să-i piardă şi să-i nenorocească pe totdeauna. Cum, desigur, au şi nenorocit pe unii din ei (Gal. 3, 1). Pe corinteni, de asemenea, îi ceartă cu asprime şi cu amărăciune, pentru că primeau cu îngăduinţă şi cu uşurătate vinovată duhuri străine şi învăţături deosebite (2 Cor. 11, 4).
Vai, din cauza acestora rătăcesc şi astăzi de la adevăr atât de mulţi, căci aceleaşi duhuri, sub înfăţişare totdeauna înşelătoare, umblă amăgind şi azi pe toţi cei care n-au toată grija să nu le primească şi să nu le urmeze (Ier. 14, 14; Mat. 24, 24-26).
Tu, fiul meu, nu te uita nici la vorbele lor, nici la predicile lor, nici la numele lor, – dar cercetează cu grijă şi cu răbdare duhul lor, din care ies faptele lor, atmosfera lor. Dacă n-au Duhul lui Hristos să ştii că nu sunt ai Lui. Duhul lui Hristos, adică smerenia, răbdarea şi roadele dulci ale trăirii înfrânate neprefăcute: seriozitatea fără mândrie, bunătatea fără laudă, iubirea fără necurăţie, modestia fără zgârcenie, căldura fără dogoare…
Roadele sunt mijlocul prin care poţi cunoaşte neapărat un duh (Gal. 5, 22-23).
De aceea de duhul la care nu le poţi vedea aceste roade statornice, fugi ca de un duh rău. Şi nu mai sta nici la el, nici la ai lui.
Dar unde ai simţit Duhul lui Hristos, rămâi până la sfârşit.
Nu părăsi lucrarea aceea în care de la început ai simţit bucuria duhului şi pacea Duhului Sfânt. Căci te faci vinovat de păcatul neiertat împotriva Sa (Evrei 10, 25-31).
Dacă ai cunoscut puterea şi îndemnul Duhului Sfânt în tine, înflăcărează-L prin râvnă şi stăruinţă, păstrându-ţi cu grijă învăţătura şi frăţietatea dintâi.
Dacă ai văzut Duhul, prin roade, într-o adunare iubitoare şi plină de bunătate, nu-L alunga, nu-L tulbura şi nu-L întrista niciodată prin neascultarea, prin necurăţia şi prin nepăsarea ta, ci fii alipit cu toată fiinţa ta de El între fraţii tăi.
O Doamne Duhule Sfinte, Puterea şi Harul Adevărului şi Credinţei, Te rugăm revarsă peste noi lumina şi căldura Ta, care să rodească mereu virtuţile creştine în toţi fiii Bisericii şi urmaşii Domnului nostru Iisus Hristos.
Să ne dăruieşti nouă, Te rugăm, harul de a cunoaşte duhurile, spre a nu cădea niciodată în mrejele atâtor duhuri înşelătoare, care umblă să piardă sufletele şi să nimicească Sfânta Ta Lucrare.
Te rugăm scoate din noi şi dintre noi toate duhurile vrăjmaşe, toate învăţăturile şi învăţătorii dezbinării, care au făcut şi fac atâta rău Bisericii Tale şi nouă. Şi dă-ne numai bucuria şi roadele Tale cele sfinte şi binecuvântate, până în vecii vecilor.
Amin.
Traian Dorz, HRISTOS – DUMNEZEUL NOSTRU