Învăţătura acestei evanghelii, pe scurt, este aceasta: Gloata celor cinci mii de oameni s-a hrănit mai întâi cu Cuvântul lui Dumnezeu şi numai după această săturare sufletească a urmat minunea lui Iisus care a săturat şi foamea lor cea trupească. Aceste două feluri de săturări sunt puse înaintea noastră cu învăţătură: să avem grijă mai întâi de cele sufleteşti, să căutăm mai întâi împărăţia lui Dumnezeu (Mt 6, 33) şi învăţăturile Lui şi atunci Dumnezeu va îngriji şi de trebuinţele noastre trecătoare.
Şi vremile de astăzi sunt pline de gloate flămânde. Niciodată n-au fost mai multe lipsuri ca acum. Mai ales oraşele sunt pline cu oameni lipsiţi şi flămânzi. Sunt ţări întregi (Germania) care rabdă foame. Pe tot locul s-a împuţinat pâinea, hrana şi leguma.
Parcă nici ogoarele, nici dobitoacele nu mai dau belşuguri ca demult. Pricina acestui lucru e că s-au depărtat gloatele de Mântuitorul. S-au depărtat oamenii de Cuvântul lui Dumnezeu şi de aceea nici Mântuitorul nu mai binecuvântează cu săturare lipsurile şi foamea lor cea trupească. Aceleaşi mâini lucrează şi acelaşi pământ se lucrează şi astăzi ca mai demult, dar lipseşte binecuvântarea Mântuitorului de sus, pentru păcatele noastre; şi de aceea belşugul scade şi lipsa creşte.
Cititorule! Minunea din evanghelia de duminică se poate vedea şi azi. Sunt oameni slabi, fără ajutor, lipsiţi de putere şi apăsaţi de sărăcie, dar ochii Domnului caută spre ei şi îi ajută, îi ridică (Ps 112, 6-7), pentru că petrec lângă Cuvântul lui Dumnezeu. Aceştia sunt din ceata celor cinci mii. Şi iarăşi, alţii lucrează cu zece mâini şi aleargă cu zece picioare, dar nimic nu se cunoaşte de ei şi de lucrul lor, pentru că prin purtările cele rele s-au depărtat de Mântuitorul.
Faci parte şi tu, cititorule, din gloata celor cinci mii care petrec lângă Cuvântul şi învăţăturile Mântuitorului Hristos?
I. Tâlcuitor, «Lumina Satelor» nr. 28 / 22 iulie 1923, p. 3