„ În Damasc, dregătorul împăratului Areta păzea cetatea da-mascenilor, ca să mă prindă. Dar am fost dat jos pe o fereastră, într-o coşniţă, prin zid, şi am scăpat din mâinile lor.“ (II Cor. 11, 32-33)

Dacă numele şi faptele celor care au ajutat Lucrarea lui Dumnezeu sunt scrise pe vecie în Cartea Iertării, în Cartea Amintirilor Cereşti, în Cartea Vieţii, iată că şi numele celor care au prigonit Evanghelia şi pe copiii lui Dumnezeu nu sunt nici ele uitate.
Împreună cu numele unui lucrător al Domnului care a ostenit, a luptat şi a suferit pentru Cauza cea sfântă a lui Dumnezeu, sunt pomenite atât de Cartea Evangheliei, cât şi de Cartea Istoriei şi numele celor care au luptat să-i facă rău acelui lucrător. Şi să îm-  piedice şi să nimicească lucrarea mântuirii care se făcea prin el.
Iar dacă în Ziua Răsplătirii numele celor buni vor fi binecuvântate înaintea Tatălui şi a îngerilor Săi, după cum Însuşi Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos a spus, tot aşa numele celor împotrivitori şi prigonitori ai lucrării sfinte şi ai lucrătorilor sfinţi vor fi blestemate în auzul tuturora, după cum de asemenea este scris (Mt 25, 41-46).

Alături de Cartea Albă, în care sunt scrise numele celor ce au ales calea ascultării de Dumnezeu şi de fraţi şi au mers frumos pe ea, mai este şi Cartea Neagră, care cuprinde numele celor care au ales calea neascultării de Domnul şi de fraţi, mergând şi lucrând împotrivă.
Alături de Cartea Amintirilor frumoase, care stă pe masa Domnului, la dreapta Lui, cuprinzând toate faptele bune, milosteniile, rugăciunile, binefacerile, jertfele şi lacrimile celor    ce-L iubesc pe Domnul, stă, în stânga Sa, şi Cartea faptelor nelegiuite, cuprinzând tot ce a gândit, a plănuit şi a lucrat fiecare nelegiuit sau viclean, fiecare prigonitor sau dezbinat, fiecare vânzător sau îngâmfat.

Şi, alături de numele celor care au strălucit în slujba Adevărului, în unirea dragostei, în frumuseţea smereniei, vor fi pomenite şi numele întunecate ale uneltelor lui satan, care au stricat învăţătura dreaptă, care au rupt unitatea frăţească şi care au purtat urâţenia trufiei.

Pe orice pagină a Sfintei Scripturi se poate vedea acest adevăr. Pe orice vreme din istoria creştinismului este arătată această cutremurătoare dovadă a trăirii şi a lucrării pe pământ a acestor două feluri de oameni, începând cu Cain şi cu Abel, cu Moise şi Faraon, cu David şi Goliat, apoi cu Ioan şi Irod, cu Pavel şi Areta, cu alţii şi alţii, până la sfârşitul acestei lupte pe care îl va aduce Venirea Domnului, cu deplina biruinţă a Binelui asupra Răului. Şi cu deplina izbăvire a celor buni de asuprirea celor răi.

Întrebarea cea mare ce se pune pentru fiecare dintre noi este: De partea cui suntem? Pentru cine luptăm? Ce slujbă facem?
Dragul meu, în lupta lui Dumnezeu cu Diavolul, a Binelui cu Răul şi a Adevărului cu Minciuna, nu există neutralitate. Nu poţi fi la mijloc. Nu poţi fi neangajat. Trebuie neapărat să fii în una sau în alta din aceste două partide. În una sau alta din  aceste două tabere. Ori de partea lui Hristos, ori de partea lui Mamona.

Numele tău trebuie să fie scris neapărat în una din aceste două Cărţi. Tu te afli neapărat numai ori în dreapta, ori în stânga Judecătorului. Te aşteaptă ori răsplata luminii, ori osânda întunericului, după cum numele tău este scris în coloana celor care începe cu numele Şarpelui, apoi al lui Cain, Faraon, Iuda, Irod, Pilat, Caiafa, Areta, Neron şi ceilalţi.

Ori în coloana care începe cu Hristos şi se continuă cu Abel, Noe, Avraam, David, apoi apostolii, martirii, sfinţii.
Vezi şi cercetează-te bine acum. Şi, dacă eşti cumva în ceata vrăjmaşilor lui Dumnezeu, trezeşte-te îndată şi fugi din ceata asta care a prigonit şi prigoneşte pe Hristos şi pe ai Lui, şi treci îndată în ceata lucrătorilor şi a copiilor lui Hristos, ca să ai şi în veşnicie partea cu cei mântuiţi, şi nu cu cei pierduţi.

Traian DORZ, din Meditaţii la Apostolul din Duminica a 19-a după Rusalii