STAREA ÎNTÂI
1. În mormânt Viaţa Ai fost pus, Hristoase, Şi-a vieţii Maica-acum intră în mormânt Şi se mută la viaţa cea de sus.
2. Tu născând Viaţa, Pe a tot-Dumnezeu Şi viaţa, Prea Curată schimbând-o La viaţa cea de sus te-ai şi mutat.
3. Te mărim pe tine, Maică prea curată, Şi-adormirea ta cinstim, prăznuind-o Cu solirea-ţi pururea fiind păziţi.
4. Fericimu-te toţi, O prea sfânta Maică, Închinându-ne cinstitei tale mutări, Cea de care îngerii s-au minunat.
5. Te mărim pe tine, Maică a lui Hristos, Care fară de sămânţă ai zămislit Şi a a ta mutare toţi o preamărim.
6. Fericimu-te toţi, Maică a lui Hristos Ceea ceai pricinuit pe noul Adam, Şi-adormirea-ţi cu credinţă o cinstim.
7. Te mărim, Fecioara Pururea cinstită Şi icoanei tale ne închinăm, Ca la oglindirea sfântului tău chip.
8. Fericimu-te toţi, Maică a lui Hristos, Ca pe rugătoarea pururea pentru noi Şi ca pe o solitoare pentru toţi.
9. A fericiţilor Tăi părinţi străluciţi, Tu prea fericită fiică lor te-ai făcut Şi pe toate neamurile ai întrecut.
10. Drept-maritori preoţi Şi popor credincios Cu smerenie cădem la sicriul tău Prea curată Maica lui Emanuil.
11. Mulţimea de pustnici, Cete de cuvioşi O, voi tineri şi fecioare, cu cei bătrâni Cântaţi adormirea prea Curatei Maici.
12. O voi domnitori mari, Toţi acum lăudaţi Strămutarea prea curatei Împărătese Ce-a născut pe Împăratul tuturor.
13. Cine dar va spune Bucuria multă Ce-a cuprins pe Maica Domnului Iisus Când i să vestit mutarea Ei la cer.
14. Suind Prea Curată Muntele Eleon Şi în mâna de la înger floare luând Către Cel născut din Ea se închină.
15. A muntelui saduri. Ţie ţi se-nchina, Prea Curată, văzând ramură de finic Ca la Maica Celui atotziditor.
16. Glasul Celui de sus Fără veste-a grăit De mutarea ta iubitului ucenic, În Efes fiind cu slujba lui Hristos.
17. „Mergi la Ghetsiinani Iute şi prea degrab, Căci se mută Maica Domnului sus la cer, Făcând cea de pe pământ mutarea sa”.
18. O minuni străine, Mari şi dumnezeieşti, Cum de nori pe sus, Curată, s-adusera La înmormântarea ta, apostolii!
19. Venind de la margini Ceata de ucenici Minunat de nori purtatu-s-a prin văzduh, Ca să-ngroape trupul Maicii lui Hristos.
20. De la margini vine Ceata de ucenici, Ca să-ngroape în mormânt preasfântul său trup, Cea mutată negrăit de pe pământ.
21. Dintre ale lumii Margini pân-la margini, Adunându-se soborul apostolesc Pe Cea fără de prihană preamăresc.
22. Coruri de la arhangheli Şi de la îngeri cete Adunându-se la sfânta mutarea ta, Te măresc în cânturi, spăimântându-se.
23. Stăpânul ca Fiu dând Haruri Maicii Sale, Din cereştile lăcaşuri s-a pogorât, Ca pe-al Maicii Sale Duh să-l poarte sus.
24. La a ta curată, Cinstit-adormire, A venit întreg soborul cel îngeresc, Iară ceata de apostoli te plângea.
25. Adevăr minune Străină-i a privi Şi-a vedea pe Dumnezeu ca un om primind În mâini sufletul prea sfintei Sale Maici.
26. Ceea ce suit-ai La lăcaşuri cereşti Nu lipsi, Stăpâna noastră, privind spre noi, Spre cei ce cu drag cinstim mutarea ta.
27. Înălţând Fecioara Mâinile sale-n sus Credincioşii toţi se roagă a fi păziţi Prin mutarea Ei la Fiul său iubit.
28. Mori acum şi te duci La viaţa de sus Ci să nu ne părăseşti pe noi, robii tăi, Veşnic trează Solitoare pentru toţi.
29. Minune prea mare Este a se vedea, Cum ceea care Viaţa lumii născu Morţii cei fireşti părtaşă s-a făcut.
30. Prunc fiind Iisus, Fiul Celui de sus, Se purta de prea curatele tale mâini, Iar acum El poartă-n mâini sufletul tău.
31. Ucenice Petre Şi ceilalţi ucenici Bun rămas de petrecanie cuvântând A cânta începeţi Maicii Domnului.
32. Fericimu-te toţi, Maică prea curată, Şi mutarea-ţi prăznuind, cu toţi te cinstim, Căci te-ai dus de pe pământ la cei de sus.
33. Mutatu-te-ai de jos La viaţă se sus, Dara oștile de îngeri s-au înspăimântat, Când al tău duh Tatălui ceresc ai dat.
34. Duşmanii tăi cei răi, Şi prea înşelători Vrând să-ţi ardă trupul ca nişte păgâni S-au orbit de dreapta Celui Prea Înalt.
35. Sabie grozavă Cu tăierea sclipi Împotriva celui singur semeţ pornit Spre curata Maică a lui Dumnezeu.
36. Nemernicul vrăjmaş, Patul vrând a-ţi surpa, Nevăzut a pătimit tăierea de mâini Ticăloase ce de pat s-au fost atins.
37. A cereştilor oşti, Dulci cântări şi frumos Potrivite s-auzeau de toţi ce erau Privind adormirea Maicii Domnului.
38. Ceea ce nascut-ai Pe Hristos Viaţa, Spune dara cum de moarte te-mpartașiși? O cunoaşte numai Cel născut al tău.
39. Prea curată Maică Prea cinstită Sfântă, După strălucit-acum adormirea ta, Apără pe cei ce cred întru Hristos.
40. Pe cei ce mutarea-ţi Credincios prăznuiesc, Tu-i acoperă şi-i apără de nevoi, Prea curată totdeauna rămânând.
41. Din grele primejdii Şi de limbi viclene Scapi pe cei ce cântă-acum adormirea ta, Prea cinstită Solitoare-a tuturor.
42. Către Domnul te am Solitoare şi-ajutor, Prea curată Născătoare de Dumnezeu, Ca Tu din primejdii să mă mântuieşti.
43. Înainte îţi stăm, Maică lui Dumnezeu, Pomenirea ta din inima lăudând, Cântări sfinte cu buzele versuim.
44. Însufleţite Cer Ce-ncăpuși pe Domnul, La cerească locuinţă te-ai ridicat Şi pe lumea cea de sus ai luminat.
45. Cei ce cu dorinţa Săvârşim, prea sfânta Maică şi Fecioară, astăzi mutarea ta, Mântuiţi să fim de patimi ne rugăm.
46. Proorocul David, Strunindu-şi lăuta, Te măreşte Prea Curată, cântându-te Şi-adormirea ta cu drag vestind-o.
47. Credincioase cete Canta chivotului Împletite versuiri de cereşti cântări Celei duse la odihnă cea de sus.
48. Ţie ce născut-ai Pe Hristos Viaţa Cu credinţă îţi cântăm şi te prea cinstim Şi mutarea ta, Fecioară o mărim.
49. Mulţime de oameni Laudă pe Prunca, Mărind, Prea Curată, şi adormirea ta Cea cântată de soborul îngeresc.
50. A toţi credincioşii Din nevoi scăpare, Miluieşte, Născătoare de Dumnezeu, Pe câţi cântă astăzi adormirea ta.
51. Proorocii cândva, Prea Curată, vestind Adormirea ta, Fecioară, o au văzut Şi mulţimi de îngeri o au lăudat.
52. Într-a morţii umbră Se îngroapă acum Ceea ce născu Viaţa, mutându-se De la voi la Tronul cel veşnic de sus.
53. Certaţi cu Dumnezeu Fiind, ne-am împăcat Întru tine, Născătoare de Dumnezeu, Deci Fecioară, adormirea ta mărim.
54. Prea lumii, Stăpână, Prea curată privind, Strălucit ca să se-ncuie-n mormânt acum, O, tu sat Ghetsimani, te bucură!
55. Mult dumnezeiescul David s-a bucurat Psalmi cântând sculării tale celei din morţi, O, Tu al lui Dumnezeu sicriu sfinţit.
56. Săvârşim toţi astăzi Ducerea de la noi A Maicii Cuvântului, curăţindu-ne Mintea, inima, trupul şi sufletul.
57. A Domnului Maică, Pe cei drept-maritori Care cinste dau mutării tale, fă-i tari Împotriva luptătorilor vrăjmaşi.
58. Dar cum mori, Fecioară, Care Viaţă ai dat, Că şi oamenii fireşti supuindu-te Şi cum rabda Cel născut făr-de păcat?
59. Stângându-vă margini, Veniţi să fericim Cea de-aci dumnezeiască petrecere Către cer a Maicii Domnului acum.
60. Din curate-ţi sângiuiri Luând trup Iisus, Pe flămânzi i-a săturat prea îndestulat Şi afară pe bogaţi i-a scos deşerţi.
61. De a ta mutare Saltă firea acum, Veselindu-se cu îngerii, oamenii, îngroparea ta de obşte săvârşind.
62. Ceea ce trup de lut Lui Hristos dăruişi, Zămislindu-l, Născătoare de Dumnezeu, Rugăciunile noastre să nu la treci.
63. La puteri mai-nalte, Cereştile Puteri Au strigat zicând, acum pregătiţi-vă, Ca pe Maica Domnului să o primiţi.
64. Preoţi şi norodul Şi toţi cei credincioşi, Cu smerenie te roagă, ca să primeşti, O, Stăpână, rugăciunile lor azi.
65. Una Prea Curată, Ţie toţi ne rugăm, Ca prin blânzii şi miloşii tăi ochi frumoşi Să priveşti spre noi Smeriţii pururea.
66. Născând Tu, Curată, Pe Hristos Ziditor, Din nevoi să mântuiască, roagă-te Lui, Pe cei ce cu drag cinstesc mutarea ta.
67. Solitoarea lumii, Scutul creştinilor, Pe cei câţi scapa la tine acoperă-i, De ispite şi nevoi păzind pe toţi.
68. Nădejdea toţi având La tine, Prea Sfântă, Nenuntită, Născătoare de Dumnezeu, În nădejdea ta noi nu ne poticnim.
69. Strigăm toţi cinstitul Glas al lui Gavriil, Bucuria tuturor credincioşilor: Bucurie fie-ţi, Maica Domnului.
70. De orice ispite Şi de multe nevoi Ceea ce pe Dumnezeu, Prea Sfântă-ai născut, Şi pe robii tăi acum să-i izbăveşti.
71. Fericimu-te toţi, Maica lui Dumnezeu, Pe care te-a închipuit stâlpul cel de foc Şi pe noul Israil povăţuieşti.
72. Fericimu-te toţi, Maica lui Dumnezeu, Pe care Moisi de mult te-a văzut în rug Ce nears ardea în muntele Sinai.
73. Fericimu-te toţi, Maica lui Dumnezeu, Scară-naltă insuflată, ce oarecând S-a văzut de către dreptul Iacov.
74. Fericimu-te toţi, Maica lui Dumnezeu, Cea pe care Ghedeon te-a închipuit Lână udă ce pământul rourezi.
75. Te mărim, Lumina Cea în trei străluciri Pe Părintele, pe Fiul şi Duhul Sfânt, Pe Treimea cea atotputernică.
76. Fericimu-te toţi Credincioşii tăi fii, Căci purtaşi pe Dumnezeu cel neîncăput Ce în tine-a încăpea a primit.
77. Te mărim pe tine, Preacurată Maică, Şi prea sfântă adormirea ta o cinstim, Şi mutarea ta de pe pământ la cer.
78. În mormânt viaţa Ai fost pus, Hristoase, Şi-a vieţii Maica-acum intră în mormânt Şi se mută la viaţa cea de sus.
Ectenia mică şi Vosglas: Că s-a binecuvântat numele Tău…
STAREA A DOUA
1. Cade-se acum, Ca să te mărim, Fecioară Maică Mai cinstită fiind şi mai marită mult Decât toate cetele cele de sus.
2. Cade-se acum Să te fericim, Fecioară Maică, Fericită totdeauna adevărat, Mai marită decât cei ce au ochi mulţi.
3. A te ferici Se cuvine, pururea Fecioară, Că născând pe Făcătorul tău te-ai făcut Decât cerurile cu mult mai presus.
4. Ca să te mărim Se cuvine, Născătoare, Doamnă Că prin ale tale rugi să ne-acoperim Pentru adormirea ta cea sfânt-acum.
5. Toţi cei credincioşi Ai curatei Maice şi Fecioare Adormirea-ţi cântând, zicem: bucura-te, Solitoarea noastră caldă-a tuturor;
6. Primeste-acum De petrecere cântări, Fecioară, Maică a tot Împăratului Dumnezeu Şi trimite pace credincioşilor.
7. Monahi mulţi şi sfinţi Şi-ale cuvioşilor soboare, Cum şi cetele bărbaţilor credincioşi, Din evlavie cu toţii te măresc.
8. Cete tinereşti, Cu fecioarele drept credincioase, De petrecere cântare strigaţi acum, Pentru Maica sfant-a lui Emanuil.
9. Trupul pământesc Văzând ceata ucenicească, Al tău Maică Ziditorului tuturor, Cu sfială tronul tău ţi l-au purtat.
10. Credincioşii toţi Fericim pe cea acum mutată Către ceruri, Născătoarea de Dumnezeu, Că pe dânsa solitoare s-o avem.
11. Noul Israel, Acum după sfânta datorie. Cu cântări dumnezeieşti prea mărește-n cor A Fecioarei ducere la cei de sus.
12. Pe cei ce-ţi cântăm Cu credinţă prea curată Maică Ce-ai născut pe Împăratul cerurilor, Binecuvântează-ne pe noi de sus.
13. Pre curate mâini Tinzând către Dumnezeu, Fecioară, Ca o bună miluieşte şi-acoperă Pe toţi care-şi pun nadejdea-n mila ta.
14. Priveghelnică Rugăciune, curată Fecioară, Primeşte acum cu milă şi cererea Celor ce cinstim cu drag mutarea ta.
15. Pomeneşte-ne, Maică şi Fecioară prea curată, Prin a ta mutare sfântă, rugămu-te Şi a noastre greşeli nu le socoti.
16. Din multe nevoi, Întâmplări, necazuri izbăveşte Pe acei care în tine nădăjduiesc Şi cinstire adormirii tale dau.
17. Ucenicii toţi La sicriul tău sosind în grabă, Prin văzduh fiind purtaţi de pe unde-au fost, În genunchi, Fecioară, ţi s-au închinat.
18. Toţi au povestit Celei sfinte şi neprihănite, Cum au fost răpiţi de nori din locurile Unde stau şi predicau noroadelor.
19. Fără de bărbat Ci născut, Fecioara prea curată Dar şi moartă tu fiind, nu ai putrezit Şi-ndoita închinare ai primit.
20. Cel de Dumnezeu Primitor trup ceata de apostoli Îl ingroapa-acum strigând cu-ale tale rugi, Moştenirea ta, Stăpână, apară.
21. Toţi Arhanghelii, Stăpânii, Domnii şi Puteri toate, Limbi, popoare, neamuri ale pământului Adormirea Pre Curatei lăudaţi
22. Vas ales fiind, Pavel a cântat pe Prea Curată, De petrecere cântare a glăsuit Pentru ceea ce e mai presus de cer.
23. Sfărâma Moisi Mânios a Sinaiului table, Iar Stăpânul pe aceea ce L-a născut O pazeste-n ceruri vie pururea.
24. De mâini fu lipsit În chip nevăzut semeţul vrăjmaş Care-n faţa ucenicilor a încercat Sicriul tău să răstoarne, o Maică!
25. Versuia cu glas Mulţimea de oştire cerească, De la margini pe pământ tainic alergând La-ngroparea Maicii lui Emanuil…
26. Cu dumnezeieşti, Cuvioase cântări împletite, Îngroparea Născătoarei de Dumnezeu Veniţi ca şi noi acum să lăudăm.
27. La mutarea ta, Maică şi Fecioara prea curată, Ţi-au cântat cu duioşie îngerii toţi, Şi mulţime mare de popor creştin.
28. Tu dintre femei Intrecut-ai hotarele firii, Căci tu singură avuşi adormirea ta, Mai marită decât orice muritor.
29. Preoţi şi popor Adormirea-ţi cantă lăudând-o Dezlegarea datoriilor ne rugăm Dă-ne Maica Domnului la toţi acum.
30. Pe cei ce-au greşit, Maică şi Fecioară, prea curată, Sfântă Prunca, miluiește-i, că mânecă La locaşul tău cel ce-i dumnezeiesc.
31. Lanţurile rup Ale tale rugi, curată Prunca, Şi din toată munca scapi pe cei ce cinstesc Cu credinţă sfântă adormirea ta.
32. Strigă, o David, Născătoarei de Dumnezeu, lira Răsunându-ţi: auzi fiică, mutarea ta Către ceruri sus de jos, de pe pământ.
33. Minunat a fost A privi de jos spre cer cum pleacă Cerul cel însufleţit, Dumnzeule! Minunate-s, Doamne, lucrurile Tale.
34. Cete îngereşti Al tău pat cu bună cuviinţă, Maică şi Fecioară, ţi l-au acoperit În vremea când Tu, Curată-ai adormit.
35. Danțuri netrupeşti Cu dumnezeiasca cuviinţă Cantă-acum, Curată, Cerul însufleţit, Spre cereştile odihne Tu mergând.
36. Către cer de jos Al lui Aaron toiag se mută, Care pe Hristos nespus L-a fost odrăslit Şi rodeşte pomul vieţii veşnice.
37. Pe cea de demult Scară-naltă de Iacov văzută, Cea pe care o întări Iisus cu trup, S-a mutat acum de pe pământ la cer.
38. Patul tăinuit, Ne-ntinată Maică şi Fecioară, La prea sfinte locuinţe se suie acum Nelipsit a locui cu Fiul Său.
39. Cartea curată, În care cu trup s-a scris Cuvântul, Se închide şi se mută, puindu-se Intru ale Fiului curate mâini.
40. Daruri dații-ți-a Peste fire, Fiul tău, Fecioară, Nelipsit prea sfântă pruncă, păzindu-te Şi suindu-te la viaţa veşnică.
41. Cu adevărat Ca pe o aleasă smirna sfântă Te sălășluiește-n sfânta prea sfintelor Cel Atoateziditor şi Fiul Tău.
42. Viaţa a răsărit Dintru tine, prea sfânta Fecioară, În ce chip dar trupul cel neîntinat Se făcu acum morţii împărtăşit?
43. Casă te-ai văzut, Prea curată Fecioară, vieţii, Deci murind îndată te-ai şi învrednicit Totdeauna cu Hristos a vieţui.
44. Înstrunând acum Buze prea curate-n loc de coarde, Maicii atotfăcătorului Dumnezeu Imnuri de petrecere să întocmim.
45. Inălțarea-n cer A curatei Maicii Tale, Doamne, A unit acum pe oameni cu îngerii, Ţie lăudări de obşte aducând.
46. Pământeşti numiri, Domnitori ce judecaţi noroade, Tineri, tinere, cântare toţi să-naltam Maicii împăratului Hristos din cer.
47. Pomenirea ta Cea cinstită, prea curată Maică, Lăudându-ţi o măresc toţi cei ce trăiesc Şi făptura toată cu smerenie.
48. Prunca odrăslind Dintru a lui Iesei tulpină, Omeneşte Maică lui Dumnezeu murişi Şi-mpreună cu Fiul tău vieţuieşti.
49. Pământenilor, Săltaţi şi vă minunaţi acuma, Că Muntele cel prea sfânt şi dumnezeiesc Desfătare a aflat la Fiul său.
50. Aratatu-s-a, Prea Curată, moartea ta pod vesel, Pe care-ai trecut la ceruri de pe pământ Şi la Fiul tău odihnă ai aflat.
51. Uşile cereşti Se deschiseră ţie, Prea Sfântă, Şi Puterile cereşti mult te-au lăudat Şi pe-al tău trup Fiul l-a primit în cer.
52. Norii luminaţi Au adus mulţimea de apostoli De la marginea pământului, cuvios Pe curata Maica Fiului s-o dea.
53. Prea sfânt trupul tău, Ucenicii plângându-l, Curată, Fu stropit cu lacrimi alăturând cântări De petrecerea cea de aici la cer.
54. Margini pământeşti Glasuiescu-ţi Maică şi Fecioară, Că născând pe Fiul tău cel dumnezeiesc, Amăgirea idolilor ai sfârşit.
55. Lauda strigând Toată sfânta adunare mare Pe aceea ce nascut-a pe Dumnezeu: Paza fii la toţi prin ale tale rugi.
56. Duhul tău luând Chiar Cuvântul ce din tine, Prunca; Ce născuse fără ispita de bărbat, Ca un Fiu în slava l-a sălăşluit.
57. Pe Stăpânul lor Îngereştile Puteri văzându-L Duhul Maicii sale singur în mâini luând, Spaimantatu-s-au şi mult s-au bucurat.
58. Firea cea de om întreci de Dumnezeu Născătoare, Căci Fecioara ai rămas după naştere Şi murind te duci la Fiul tău prea sfânt.
59. Cete îngereşti, Oameni şi făptura toată, Laude ţi-aduc, o Maică, toţi la un loc, Că Tu mai presus de orice fire eşti.
60. Strajă tare fii Celor ce te laudă, Curată, Împotriva bântuielilor duşmăneşti A văzuţilor şi nevăzuţilor vrăjmaşi.
61. Intru rugăciuni Pe Fecioară, Maica ta, primeşte-o Că pe o caldă Solitoare pentru noi toţi, Iar pe noi, ca un bun, mântuieşte-ne.
62. Pe Cel ne-nceput Împreună cu Fiul marescu-L Şi pe Duhul, în trei fete un Dumnezeu, Cel ce este Ziditorul tuturor.
63. Lucru minunat Eşti cu totul fără de prihană, Căci mormantu-ţi tuturor credincioşilor Se arata rai prea înţelegător.
Amândouă stranile împreună:
Cuvine-se dar, să mărim preacurata Fecioară, decât Heruvimii mai cinstită fiind, şi slăvită decât Serafimii mult,
Ectenia mică şi Vosglas:
Că sfânt eşti Dumnezeul nostru, Cel ce odihneşti….
Prohodul Maicii Domnului – STAREA A TREIA
1. Neamurile toate Laudă-ngropării Tale Fecioară, cânta.
2. Neamurile toate Te fericesc Doamnă, Că eşti lui Hristos Maică.
3. Neamurile toate Te fericesc, Maică Cu daruri dăruită.
4. Limbile pe tine Te fericesc sfântă, A lui Dumnezeu Maică.
5. Ceata de apostoli Alergaţi cu râvnă La îngroparea Maicii.
6. Ceata de apostoli A venit din margini Să-ngroape Fecioară.
7. Fricos te-mpresoara Cetele de îngeri La prea slavita-ţi moarte.
8. Cu sobor de îngeri Se pogoară Fiul Să ia al Maicii lui duh.
9. Deşi mori Fecioara Dar te-nalti la ceruri, La prea iubitul tău Fiu.
10. Preoţi lăudaţi toţi Pe a Domnului Maică Ce în cer se strămută.
11. Lauda din ceruri, Să se glăsuiască La adormirea Maicii.
12. Satul Ghetsimani Slăveşte mormântul De-a pururea Fecioarei.
13. La cereşti lăcaşuri Acum mergând Maică Pe cei ce-ţi canta scapă-i.
14. Cetele slăvite Trecând pe Fecioara La cer au proslavit-o.
15. Prea curată Maică, Fericimu-te cu Ai tăi prea sfinţi născători.
16. Tu născând viaţa, Prea Curată, cum mori Biruind legea firii?
17. O minuni străine, Ziditorul cum ia Al Maicii sale suflet!
18. S-alergam îndată La groapa Prea Sfintei Şi dobandi-vom milă.
19. Bucurase totul De a ta prea sfânta Şi cerească mutare.
20. Cerul şi pământul Cântec de mutare Glăsuiesc Prea Curatei.
21. Lumii mântuire, Stăpână, arăta Întru a ta mutare.
22. De finic mlădiţe. Că lui Hristos, Maică Ţie acum aduc.
23. Din a lumii margini, Cei trimişi la tine Se adunară, Maică.
24. Către a Sa Maică, Astăzi de la ceruri S-a pogorât Stăpânul.
25. Astăzi lumea toată, S-a sfinţit cu totul Prin sfanta-ţi adormire.
26. Astăzi dar Fecioară Şi Maica Vieţii, Sus, către ceruri să dus.
27. Mă spăimânt, Fecioară, Petru strigă ţie Când stai întinsă moartă.
28. Mă spăimânt; Fecioară, Vazandu-te-ntinsa Pe pat, stigat-a Pavel.
29. La cereşti lăcaşuri, Te-ai mutat cu totul De jos, Fecioara Maică.
30. Frică ia mulţimea, De cinstita-ţi moarte Trupească Prea Curată.
31. Cete credincioase, Marescu-ţi, Fecioară, Slavita-ţi adormire.
32. Vie eşti şi-n moarte, Fără de sămânţă Născând Viaţa lumii.
33. Soarele cel mare Te-a luat la Sine, Norule cel uşurel.
34. Din părţile depărtate, Corul de apostoli S-a strâns să cânte ţie.
35. Cetele de îngeri, Coruri de apostoli, Marescu-te, Fecioară.
36. Pe cei care cânta Şi veghează Doamnă, La tronul tău păzeşte-i.
37. Limbi, noroade, neamuri, Îngropaţi cu frică Pe Solitoarea voastră.
38. Îngerii te cânta, Maică şi Fecioară, Întru a ta mutare.
39. Se întărâtară, În zadar Iudeii Asupra ta, Fecioară.
40. Gânduri pângărite, Cugetat-au, Doamna Asupra trupului tău.
41. Prea Sfânta Fecioară, A Domnului Maică, Pe cântăreţi mângâie.
42. Sfânta prunca, Maică Roagă pe al tău Fiu Pentru toţi careţi cânta.
43. Robitor ce cânta, Cere mântuire De la Hristos Cuvântul.
44. Din toată nevoia Scapa, Prea Curată, Pe ai tăi dreptcinstitori.
45. Din toată ispită, Scapa, Prea Curată, Pe ai tăi dreptmăritori.
46. Dă-ne mântuire, Celor ce cu lacrimi Icoana ta o cinstim.
47. O Treime sfântă, Tatăl, Fiul şi Duh Sfânt Mântuieşte-ne pe noi.
48. Candelă luminii Prea curată Prunca, Nu ne lasă uitării.
Amândouă stranele împreună:
Neamurile toate, lauda’ngroparii, ţi-aduc Fecioara Sfântă.
Şi îndată cântăm următoarele Binecuvântări.
1) Binecuvântată eşti Curată, apara, păzeşte şi acoperă pre cei ce te laudă cântându-ţi
Soborul îngeresc s-a spăimântat văzându-te între cei morţi socotită fiind, şi sufletul tău lui Dumnezeu dăruindu-l; iar a treia zi cu trupul la ceruri te-ai înălţat, Stăpână, Mireasa lui Dumnezeu.
2) Binecuvântată eşti Fecioară, Chivot prea sfânt, nădejdea celor care-ţi canta ţie.
Pentru ce la groapa Maicii lui Dumnezeu, împreună tainic staţi şi lăcrimaţi? Către Apostoli din înălţime îngerii au strigat: Iată vedeţi semnele de îngropare, căci Fecioară din mormânt acum s-a ridicat.
3) Binecuvântată eşti Fecioară, Toiagul cel odrăslit şi slavă a celor ce-ţi canta ţie.
Piatra mormântului, tău Doamnă, fiind ridicată de îngeri, a gonit mâhnirea lui Toma ucenicul cel credincios, care după trei zile de la adormirea ta a venit, ca să slăvească şi să adeverească sfânta mutarea ta la cer.
4) Binecuvântată eşti Fecioară, Muntele cel umbrit şi cinstea celor care-ţi canta ţie
Miruri izvorând din mormântul tău, Fecioara tuturor s-a făcut izvor tămăduitor căci tu Curata te-ai arătat credincioşilor, sicriu nesecat de miruri, care dăruieşte tuturor tămăduiri.
5) Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Inchinămu-ne cu credinţa Sfintei Treimi, cu îngerii strigând împreună: Fire mai pre sus stăpânitoare apara pe cei binecredincioşi din nevoi, care-ţi cânta şi te laudă neîncetat: Sfânt, Sfânt, Sfânt, eşti Doamne