Să cântăm Domnului / CARTE DE CÂNTĂRI A OASTEI DOMNULUI
1. CÂNTĂRILE NOASTRE
Cântările noastre cântate plângând
lua-şi-vor odată aripile-albastre
şi-n soare pluti-vor curate, arzând
de para iubirii, cântările noastre.
Cântările noastre, cântările noastre,
de para iubirii, cântările noastre.
Din roua de lacrimi ce-n ele-a rămas,
luci-vor pe ceruri ghirlande de stele,
iar îngerii Slavei, cu tremur în glas,
cântând, învăţa-vor să plângă din ele.
Să plângă din ele, să plângă din ele,
cântând, învăţa-vor să plângă din ele.
Cântările noastre n-au seamăn şi soţ
în nici o simţire şi limbă şi zare;
oricine le-aude se-aprinde şi-n toţi
învie cereasca şi sfânta-ncântare.
Şi sfânta-ncântare, şi sfânta-ncântare,
învie cereasca şi sfânta-ncântare.
Venind din al Tainei ceresc nehotar,
cu-adânc duh de taină fiinţa-nveşmântă;
purtând mierea dulce lăsată de har,
fac dulce şi duhul şi gura ce cântă.
Şi gura ce cântă, şi gura ce cântă,
fac dulce şi duhul şi gura ce cântă.
Cântările noastre sunt nimb lui Hristos,
sunt ruguri iubirii, sunt jertfa suavă,
sunt tot ce pământul Îi dă mai frumos
Acelui din ceruri mai vrednic de slavă.
Mai vrednic de slavă, mai vrednic de slavă,
Acelui din ceruri mai vrednic de slavă.
ÎMPĂRATE CERESC
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului,
Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti,
Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă,
Vino şi Te sălăşluieşte întru noi
Şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea
Şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
SFINTE DUMNEZEULE
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi (de 3 ori).
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
TATĂL NOSTRU
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri,
Sfinţească-se Numele Tău,
Vie împărăţia Ta,
Facă-se voia Ta,
Precum în cer aşa şi pe pământ.
Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi
Şi ne iartă nouă greşelile noastre
Precum şi noi iertăm greşiţilor noştri.
Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
CUVINE-SE CU ADEVĂRAT
Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi eşti mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul L-ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim!
APĂRĂTOARE DOAMNĂ
Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumire, izbăvin-du-ne din nevoi, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, slobozeşte-ne din toate nevoile, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
SUB MILOSTIVIREA TA
Sub milostivirea ta scăpăm, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, rugăciunile noastre nu le trece cu vederea în necaz şi ne izbăveşte din nevoi, una Curată şi binecuvântată.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Toţi Sfinţii, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
ÎNGERUL A STRIGAT
Îngerul a strigat către cea plină de daruri: Curată Fecioară, bucură-te! Şi iară zic: bucură-te, că Fiul tău a înviat a treia zi din mormânt. Şi pe morţi i-a înviat, veseliţi-vă, popoarelor!
Luminează-te, luminează-te, Noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit. Saltă acum şi te bucură, Sioane. Iar tu, Curată Născătoare de Dumnezeu, veseleşte-te întru Învierea Celui născut al tău!
LUMINĂ LINĂ
Lumină lină a sfintei slave a Tatălui Ceresc, Celui Fără de moarte, a Sfântului, Fericitului, Iisuse Hristoase, venind la apusul soarelui, văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh-Dumnezeu. Vrednic eşti în toată vremea a fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce dai viaţă, pentru aceasta lumea Te măreşte.
ACUM SLOBOZEŞTE…
Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor şi slava poporului Tău, Israel.
FIE NUMELE DOMNULUI
Fie Numele Domnului binecuvântat de acum şi până-n veac! (de 3 ori).
CU NOI ESTE DUMNEZEU
Cu noi este Dumnezeu, înţelegeţi, neamuri, şi vă plecaţi, căci cu noi este Dumnezeu.
Auziţi, toate neamurile, căci cu noi este Dumnezeu.
Poporul cel ce umbla întru întuneric a văzut lumină mare, căci cu noi este Dumnezeu.
De frica voastră nu ne vom teme, nici ne vom tulbura, căci cu noi este Dumnezeu.
Cei ce locuiţi în umbra morţii, lumină va străluci peste voi, căci cu noi este Dumnezeu.
Cei puternici, plecaţi-vă, căci cu noi este Dumnezeu.
Dumnezeu Tare, Stăpânitor, Domn al Păcii, căci cu noi este Dumnezeu.
DOAMNE AL PUTERILOR
Doamne al Puterilor, fii cu noi, căci pe altul afară de Tine ajutor întru necazuri nu avem. Doamne al Puterilor, miluieşte-ne pe noi!
IUBI-TE-VOI, DOAMNE
Iubi-Te-voi, Doamne, vârtutea mea. Domnul este întărirea mea şi scăparea mea şi Izbăvitorul meu.
STĂPÂNĂ, PRIMEŞTE
Stăpână, primeşte rugăciunea robilor Tăi şi ne mântuieşte pe noi de toată nevoia şi scârba…
TROPARUL NAŞTERII
Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştinţei…
că întru dânsa cei ce slujeau stelelor de la Stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui Dreptăţii, şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de Sus. Doamne, mărire Ţie!
CONDACUL NAŞTERII
Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fiinţă naşte şi pă¬mântul peştera Celui Neapropiat aduce. Îngerii cu păstorii măresc, iar magii cu Steaua călătoresc, că pentru noi S-a născut Prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai-nainte de veci.
TROPARUL BOTEZULUI
În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii S-a arătat; că glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te. Şi Duhul în chip de porumb a adeverit întărirea cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, mărire Ţie!
TROPARUL BUNEI-VESTIRI
Astăzi este începutul mântuirii noastre şi arătarea Tainei celei din veac: Fiul lui Dumnezeu fiul Fecioarei Se face şi Gavriil harul bine-l vesteşte. Pentru aceasta şi noi, împreună cu dânsul, Născătoarei de Dumnezeu să-i strigăm: Bucu- ră-te, cea plină de har, Domnul este cu tine!
TROPARUL ÎNVIERII
Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din mormânturi viaţă dăruindu-le (de 3 ori).
TROPARUL POGORÂRII DUHULUI SFÂNT
Bine eşti cuvântat, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce preaînţelepţi pe pescari i-ai arătat, trimiţându-le lor Duhul Tău cel Sfânt şi printr-înşii lumea ai vânat, Iubitorule de oameni, Doamne, mărire Ţie!
TROPARUL ÎNĂLŢĂRII SFINTEI CRUCI
Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moş¬tenirea Ta; biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui po¬trivnic dăruieşte şi cu Crucea Ta păzeşte pe poporul Tău.
IATĂ, MIRELE VINE
Iată, Mirele vine la miezul nopţii şi fericită e sluga pe care o va afla priveghind şi nevrednică iarăşi pe care o va afla lenevindu-se. Vezi, dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreuiezi, ca morţii să nu te dai şi afară de împărăţie să nu te încui.
Ci te deşteaptă, strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeule, pentru Născătoarea de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi!
NĂDEJDEA MEA
Nădeidea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Duhul Sfânt, Treime Sfântă, mărire Ţie!
CÂT DE MĂRIT
Cât de mărit este Domnul în Sion, nu poate limba a tâlcui, mare este Domnul în cer, pe tron şi până într-un fir de iarbă pe pământ. Mare eşti pretutindenea, Doamne, pretutindenea eşti mărit: în zi, în noapte, cu strălucire.
RIDICA-VOI OCHII MEI…
Ridica-voi ochii mei la ceruri
de unde va veni ajutorul meu,
ajutorul meu de la Dumnezeu
Cel ce a făcut cerul şi pământul.
Către Domnul paşii mei voi duce
şi Legea Lui va fi îndreptarea mea.
Doamne, Doamne, Doamne, Doamne,
glasul meu auzi, când mă rog eu Ţie!
Întru Tine eu mi-am pus nădejdea,
să nu mă depărtezi de la faţa Ta!
Aliluia, aliluia, aliluia,
slavă Ţie, Doamne!
TAINA CREŞTINĂTĂŢII
Cu adevărat, mare este taina creştinătăţii. Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în duhul, S-a vestit de îngeri, S-a propovăduit întru neamuri; S-a crezut în lume şi S-a înălţat, S-a înălţat, S-a înălţat întru Slavă!
2. SLĂVIT SĂ FIE DOMNUL
Slăvit să fie Domnul în cer şi pe pământ
de îngeri şi de oameni, căci El e Domnul Sfânt. (bis)
Slăvit să fie Domnul, căci El ne-a liberat
din mâna lui satana, din moarte şi păcat. (bis)
Slăvit să fie Domnul, căci mult a suferit,
dar a făcut aceasta fiindcă ne-a iubit. (bis)
Slăvit să fie Domnul, căci El ne-a împăcat
cu Dumnezeu şi Tatăl, Cerescul Împărat. (bis)
Slăvit să fie Domnul, căci iadul a zdrobit,
al Lui Trup Sfânt şi Sânge pe toţi ne-a mântuit. (bis)
Slăvit să fie Domnul! – să cânte toţi mereu.
Slăvit să fii Tu, Doamne! – să-Ţi cânt în veci şi eu! (bis)
3. SLĂVIT, SLĂVIT SĂ FII!
Slăvit, slăvit să fii pe veci de veşnicii,
Părinte Preaiubit, căci Mâna-Ţi ne-a zidit.
Plecaţi în faţa Ta, mereu vom lăuda
smeriţi iubirea Ta, căci ne-am născut din ea.
Slăvit, slăvit să fii pe veci de veşnicii,
Iisuse Preaiubit, căci Tu ne-ai mântuit.
Plecaţi în faţa Ta, mereu ne vom ruga
s-avem iubirea Ta, căci noi trăim prin ea.
Slăvit, slăvit să fii pe veci de veşnicii,
Duh Sfânt din slăvi cereşti, căci azi Tu ne sfinţeşti.
Plecaţi în faţa Ta, mereu noi vom chema
s-avem puterea Ta, căci noi rodim prin ea.
4. LĂUDAŢI PE DOMNUL SFÂNTUL
Lăudaţi pe Domnul Sfântul – lăudăm, lăudăm,
cerul tot şi tot pământul – lăudăm, lăudăm.
Noi Îl lăudăm, noi Îl lăudăm, noi Îl lăudăm – lăudăm,
cerul tot şi tot pământul – lăudăm, lăudăm, lăudăm.
Lăudaţi-L dimineaţa – lăudăm, lăudăm,
El ne luminează faţa – lăudăm, lăudăm.
Noi Îl lăudăm, noi Îl lăudăm, noi Îl lăudăm – lăudăm,
El ne luminează faţa – lăudăm, lăudăm, lăudăm.
Lăudaţi-L ziua-ntreagă – lăudăm, lăudăm,
El ne face munca dragă – lăudăm, lăudăm.
Noi Îl lăudăm, noi Îl lăudăm, noi Îl lăudăm – lăudăm,
El ne face munca dragă – lăudăm, lăudăm, lăudăm.
Lăudaţi-L până seara – lăudăm, lăudăm,
să răsune toată ţara – lăudăm, lăudăm.
Noi Îl lăudăm, noi Îl lăudăm, noi Îl lăudăm – lăudăm,
să răsune toată ţara – lăudăm, lăudăm, lăudăm.
Lăudaţi al Lui Sfânt Nume – lăudăm, lăudăm,
să răsune-ntreaga lume – lăudăm, lăudăm.
Noi Îl lăudăm, noi Îl lăudăm, noi Îl lăudăm – lăudăm,
să răsune-ntreaga lume – lăudăm, lăudăm, lăudăm.
5. TE LĂUDĂM PE TINE, DOAMNE
Te lăudăm pe Tine, Doamne, Te lăudăm în cor pe Tine
şi ne-nchinăm cu bucurie din inimi de credinţă pline.
Te lăudăm, Te lăudăm,
Te lăudăm pe Tine, Doamne,
Te lăudăm şi ne-nchinăm,
Te lăudăm, Te lăudăm, Te lăudăm.
Te lăudăm pe Tine, Doamne, Slăvitul Ziditor a toate,
căci Tu ne faci a’ noastre inimi ascultătoare şi curate.
Te lăudăm pe Tine, Doamne, cu gânduri de iubire pline,
cu laudele gurii noastre în veci Te lăudăm pe Tine.
6. FII BINECUVÂNTAT, IISUSE
Fii binecuvântat, Iisuse, în veci fii binecuvântat,
căci ai lucrat în viaţa noastră în chip atât de minunat! (bis)
Eram căzuţi în fărdelege, mergeam din ce în ce mai jos.
Tu ne-ai scăpat şi-abia acuma vedem din ce adânc ne-ai scos.
Din văi de chin şi de tristeţe mereu în jurul Tău ne-adui.
Noi Te urmăm şi-abia acuma vedem pe ce nălţimi ne sui.
Abia acum gustăm dulceaţa şi harul noii Tale vieţi,
când Tu ne porţi din slava-n slava atâtor mii de frumuseţi. (bis)
O, când ne-mpărtăşeşti în Tine de-un har atât de minunat,
cântăm, plângând de bucurie: Iisus, fii binecuvântat! (bis)
7. MAI DULCE-I BUCURIA NOASTRĂ
Mai dulce-i bucuria noastră ca tot ce poate fi grăit,
izvorul ei cel veşnic curge netulburat şi neoprit.
Slăvit să fii, slăvit, Iisuse,
de harul sfânt ce ni l-ai dat.
Tu eşti al bucuriei noastre
Izvor preadulce şi curat.
Când suntem doi sau trei, oriunde, cu noi de-a pururea-i Hristos,
iar unde-i El e totul dulce şi fericit, şi luminos.
Cu cât suntem mai mulţi, cu-atâta mai fericiţi ne-mpărtăşim
din rugăciune, din cântare şi din Cuvântul ce-l dorim.
O nelumească părtăşie ne leagă în acelaşi dor,
punând o singură simţire în inimile tuturor.
Înfrângerile trecătoare ne dor de prea puţine ori,
fiindcă ştim că pân-la urmă tot noi vom fi biruitori.
Nimic din bunurile lumii a’ noastre inimi nu râvnesc,
mai scumpă-i mântuirea noastră ca orice aur pământesc.
8. CU HARFELE DE AUR
Cu harfele de aur slăviţi-L pe Hristos,
că din a Lui frumseţe avem tot ce-i frumos!
Îl slăvim, Îl slăvim // pe Hristos, // (bis)
cum simţim şi cum ştim // mai frumos. // (bis)
Cununile de aur spre El vi le-aruncaţi,
din El aveţi pe frunte lumina ce-o purtaţi!
Cu vocile de aur cântaţi-I slava Lui,
o laudă asemeni să nu daţi nimănui!
Cu dălţile de aur statuia Lui lucraţi,
cu zilele de aur pe El să-L adoraţi!
Căci tot ce-n voi e aur măreţ şi luminos,
aici şi-n veşnicie, e numai din Hristos.
9. IISUS A FOST BIRUITORUL
Iisus a fost Biruitorul în orice lupte, pân-acum;
vrăjmaşii Lui s-au dus în beznă, şi în uitare, şi în scrum;
din orice ruguri şi cuptoare, în orice veac prigonitor,
cu orişicâţi vrăjmaşi puternici, // Iisus a fost Biruitor. // (bis)
Iisus a fost, Iisus – slavă Lui!
Iisus este, Iisus – slavă Lui, slavă Lui!
Iisus va fi, Iisus –
slavă Lui, slavă Lui, slavă Lui!
Iisus e şi-azi Biruitorul, oricâte lupte sunt şi-acum;
vrăjmaşii Lui se duc în beznă, şi în uitare, şi în scrum.
Oricât se-agită vânt potrivnic şi oricât val asurzitor,
mai strălucit trecând prin toate, // Iisus e şi-azi Biruitor. // (bis)
Iisus e-n veci Biruitorul, să ştiţi voi toţi ai Lui acum.
Să nu vă temeţi nici de beznă, nici de uitare, nici de scrum!
Căci El vă dă o-mpărăţie, şi-un rai, şi-un chip, şi-un viitor
cum n-a văzut nici cerul încă; // Iisus e-n veci Biruitor. // (bis)
Slăvit fii Tu, Biruitorul de Ieri, de Astăzi şi de Veci!
Slăvit fii Tu, Cel ce prin toate Măreţ şi Preaputernic treci!
Prin Tine şi noi vom ajunge biruitori la cei de Sus,
Cântarea Biruinţei Tale // cântând: IISUS, IISUS, IISUS… // (bis)
10. ZIUĂ SCUMPĂ, ZIUĂ SFÂNTĂ
Ziuă scumpă, ziuă sfântă, ziua Domnului Iisus,
toată dragostea mea cântă, toată inima mea-i Sus.
Ziua Ta, Ziua Ta,
Scumpul meu Iisus,
sărbătoarea mea, fericirea mea,
bucuria mea – Domnul meu Iisus.
Zi de mare bucurie, zi de-mbrăţişări frăţeşti,
ziua cea mai dulce mie, binecuvântată eşti!
Tu-mi eşti sfânta mea hodină, ziua dulcii mângâieri,
sărbătoarea mea divină de cântări şi-mbrăţişări.
11. CÂNTAŢI LUI IISUS
Cântaţi lui Iisus cu iubire, căci El pentru noi a murit,
lăudaţi-L şi daţi-I mărire, căci El pentru noi S-a jertfit!
Eu vreau să cânt, da, eu vreau să cânt,
pe Mielul de Tatăl sfinţit eu vreau să cânt;
să cânt, să cânt, să cânt, să cânt
pe Cel ce nespus m-a iubit, eu vreau să cânt!
Cântaţi toţi şi marea-I putere, căci lanţul cel greu El l-a frânt,
zdrobind moartea prin Înviere intrat-a în Locul Preasfânt!
Cântaţi pe Răscumpărătorul, pe Regele viu pururea,
pe Domnul şi Mântuitorul! El veşnic ne va-nviora…
12. NAINTEA TA, IISUS IUBIT
Naintea Ta, Iisus iubit, vin azi încrezător,
căci Tu de-aceea Te-ai jertfit să-mi fii Mântuitor;
din cât cunosc al Tău Cuvânt doresc să Te ascult;
Tu bucurii din Cerul sfânt mi-ai dat mereu mai mult. (bis)
Eu altceva nimic n-aduc decât o vină grea
şi unde, Doamne, să apuc decât spre mila Ta?
În mine nimic nu e bun, tot ce-am făcut e rău,
nădejdea toată însă-o pun în ajutorul Tău. (bis)
Gol nimeni n-a venit ‘napoi din cei ce Te-au căutat,
căci Tu din orişice nevoi i-ai scos când Te-au rugat;
de-aceea, dar, acum şi eu cu lacrimi vin şi cer
să mântui şi sufletul meu, să nu mă laşi să pier! (bis)
13. O, PĂRINTE-AL MÂNGÂIERII
O, Părinte-al Mângâierii, vezi-mă din cerul sfânt,
căci în braţele durerii şi-n suspinuri mă frământ. (bis)
Tinde-Ţi mâna Ta cea dulce spre-al vieţii mele chin,
mâna care-mi poate-aduce suferinţelor alin. (bis)
Şi-mi coboară-n suflet iară pacea mângâierii az’,
căci mi-e inima amară şi-mi curg lacrimi pe obraz. (bis)
Nopţi întregi de taine pline stau în rugă şi veghez
şi Te chem să vii la mine, căci de Tine însetez. (bis)
Zile-ntregi Te strig, Părinte, şi Te-aştept să vii curând,
mi-arde inima fierbinte, după Tine sunt flămând. (bis)
O Părinte-al Mângâierii, vezi adâncu-n care gem,
căci din braţele durerii cu amar suspin Te chem! (bis)
14. O DOAMNE, AI MILĂ
O Doamne, ai milă de cei care-i chemi să vină pe urmele Tale,
ajută-i în lupta din grelele vremi, nimic să nu-i frângă pe cale. (bis)
Ajută-l pe-acel care-n urmă-a lăsat prea mari prietenii sau păcate,
să nu-l mai întoarcă din drumul curat dorinţa spre cele lăsate. (bis)
Ajută-l pe-acel ce-a lăsat pe pământ iubiri prea adânci şi prea grele,
să nu-Ţi lase calea cu sufletul frânt şi inima-ntoarsă spre ele. (bis)
Ajută-l pe-acel ce-a lăsat multe-averi şi scapă-l de orice robie,
ca slobod de-a’ lumii deşarte poveri să-Ţi poată urma numai Ţie. (bis)
Ajută-l pe-acela cu suflet legat ce-ascunse păcate mai ţine;
pe-acel care Tu nu-l desparţi de păcat, păcatu-l desparte de Tine. (bis)
Ajută-l pe-acel ce, plecând, lasă tot, pe veci să se rupă de toate,
să n-ajungă stâlp ca femeia lui Lot privind blestemata cetate. (bis)
Ajută-l pe-acel ce-a ajuns pe altar şi nu-i pregătit de junghiere,
să nu-l prindă frica de-al morţii hotar, pierind la un pas de-nviere. (bis)
Ajută-i pe toţi, când e clipa cea grea, să biruie tot ce-i mai leagă,
ca dând lumea-ntreagă pe dragostea Ta să afle-a Ta dragoste-ntreagă. (bis)
15. FĂCLIE PENTRU PAŞII MEI
Făclie pentru paşii mei, lumină pe-a mea cale
şi candelă în noapte mi-e Cuvântul Cărţii Tale.
Ajută-mi, Doamne, zi de zi neclătinat să pot păzi
cu dragoste, pân’ la mormânt, Cuvântul Tău cel Sfânt.
Putere-n rugăciunea mea, alin în plâns fierbinte
şi scutul meu e-n lupta grea Cuvântul Cărţii Sfinte.
Înflăcărare-n glasul meu, credinţei mele zale,
iubirii mele-i foc mereu Cuvântul Cărţii Tale.
Nădejde dulce-n moartea mea, răsplata mea nainte
şi pace veşnic voi avea Cuvântul Cărţii Sfinte.
16. SĂ NU TE PĂRĂSESC
Să nu Te părăsesc pe Tine, Mântuitorul meu slăvit,
chiar dac-ar trebui pe lume // să părăsesc tot ce-am iubit. // (bis)
Să-mi pot chiar părăsi părinţii şi casa-n care m-am născut,
pe Tine însă niciodată, // nici chiar pe-un drum necunoscut. // (bis)
Să pot să mă despart de locuri şi lucruri cât mi-ar fi de dragi,
de Tine însă niciodată, // pe orişiunde mă atragi. // (bis)
Să pot lăsa fiinţe scumpe, să pot ce-am mai de preţ să las,
pe Tine însă niciodată, // ci să-Ţi urmez cu orice pas. // (bis)
Aceasta mi-e şi rugăciunea şi teama inimii mereu:
să nu Te părăsesc pe Tine, // în veci, Mântuitorul meu. // (bis)
17. DE TINE SIMT NEVOIE
De Tine simt nevoie, al inimii-mi Stăpân,
când valuri m-ameninţă, cum singur să rămân? (bis)
Cum voi putea eu, oare, la ţărmuri ca s-ajung
de nu-mi vei fi Tu sprijin pe drumul greu şi lung? (bis)
În marea-mi slăbiciune, Tu eşti puterea mea,
în Tine am viaţa şi-n Tine-o voi avea. (bis)
De Tine simt nevoie, al vieţii mele Dor,
de Tine, Soare Dulce şi Scump Mântuitor. (bis)
Rămâi pe totdeauna, rămâi în viaţa mea,
de Tine simt nevoie deplin a Te avea! (bis)
18. DIN ADÂNCURI, CĂTRE TINE
Din adâncuri, către Tine, Doamne, strig şi lăcrimez:
Nu mă mai lăsa, Stăpâne, în păcat să mai ‘noptez. (bis)
Tu cunoşti făptura-mi slabă, neputinţa mea o ştii;
când furtuna bate tare, Doamne-n ajutor să-mi vii. (bis)
Stinge răul tot din mine şi-al păcatului amar,
cum ai stins puterea Morţii pe Crucea de pe Calvar. (bis)
Dă-mi iubire şi putere pentru orice lucru bun
şi-mi păzeşte pururi calea de tot pasul cel nebun. (bis)
Fă-mi, Iisuse, luminoasă calea Ta pe-acest pământ
şi putere-mi dă ca pururi să păzesc al Tău Cuvânt. (bis)
Iar în Ziua Ta cea Mare, când pe-ai Tăi îi vei chema,
să mă pomeneşti, Iisuse, între cei de-a dreapta Ta. (bis)
19. PREASFINTE DUH
Preasfinte Duh de viaţă darnic, Preasfinte-mpărţitor de har,
în faţa Ta îngenunchează a noastră mulţumire iar. (bis)
O, Tu ai dat vieţii noastre botezul minunat de foc
ce-a cununat în noi durerea cu fericirea la un loc. (bis)
O, Tu ne-ai răsărit în suflet lumina altei noi vieţi,
descoperindu-ne atâtea necunoscute frumuseţi. (bis)
În inimi ne-ai aprins statornic înflăcăratele trăiri,
ca să-Ţi putem aduce jertfa deplinei noastre dăruiri. (bis)
Făcut-ai sufletele noastre potir de aur minunat
şi darnic le-ai umplut adâncul cu harul Tău nemăsurat. (bis)
Dezvăluitu-ne-ai frumseţea cerescului Ierusalim;
părtaşi la dulcea-i fericire chiar de pe-acum ne faci să fim. (bis)
În faţa Ta întreaga noastră recunoştinţă vine iar
şi-Ţi mulţumim… O, slavă Ţie, Preasfinte-mpărţitor de har! (bis)
20. DULCELE IUBIRII DOMN
Dulcele Iubirii Domn,
binecuvântează
liniştea adusă-n somn
de-a iubirii rază.
Fii pe orice căi
lângă toţi ai Tăi,
după cum ai spus,
Preaiubit Iisus.
Dulcele Iubirii Far,
iată, se-nnoptează,
fă lumină-n drum amar
cui înaintează.
Dulcele Iubirii Foc,
faţa-i luminează
inimii ce-n greul loc
plânge şi oftează.
Dulcele Iubirii Steag,
fericit Te-aşază
peste viaţa celui drag
cu iubirea trează.
Dulcele Iubirii Cânt,
ţine sfânta pază
peste gândul meu cel sfânt
ca un cer de-amiază.
21. O, CER DORIT…
O, cer dorit ce-mi pari departe,
de când mereu tot merg şi merg,
cu cât puţin ne mai desparte,
mai tare-alerg, mai tare-alerg. (bis)
Cu cât mai scurt văd timpul care
mai am ca lucrul să-mi sfârşesc,
cu trupul care-ntreg mă doare,
mai mult trudesc, mai mult trudesc. (bis)
Cu cât mai slabă mi-e vederea
şi rari bătăile din piept,
şi mai pândită privegherea,
mai treaz aştept, mai treaz aştept. (bis)
Cu cât mai multă-mpotrivire
întâmpină vestirea mea,
cu-atât mai mult, mai cu-ndrăznire
nu voi tăcea, nu voi tăcea. (bis)
Cu cât e mai greu în tăcere
şi-i mai mult de lăsat zălog,
şi duhul mai curat se cere,
mai mult mă rog, mai mult mă rog. (bis)
O, Cer deschis, cu cât te-apropii,
şi mai cu-ardoare te doresc,
mai treji spre tine-ajută-mi ochii
să-mi aţintesc, să-mi aţintesc! (bis)
22. BINECUVÂNTEAZĂ, DOAMNE
Binecuvântează, Doamne, adunările frăţeşti
unde-ai Tăi cu drag se-adună, unde-ai spus că şi Tu eşti.
Binecuvântaţi să fie toţi câţi cu iubire vin
să-Ţi vestească şi s-asculte Sfântul Tău Cuvânt! Amin. (bis)
Binecuvântează, Doamne, tot Cuvântul Tău vestit,
Duhul Tău Cel Sfânt să-L facă viu, şi rodnic, şi-mplinit.
Binecuvântaţi să fie toţi câţi îl vestesc şi-l ţin,
împlineşte-n ei trăită sfântă voia Ta! Amin. (bis)
Binecuvântează, Doamne, rugăciunea tuturor,
tot ce ştii că ni-e spre bine dă-ne, Scump Mântuitor.
Binecuvântaţi să fie toţi câţi să se roage vin,
tot ce-Ţi cer spre mântuire dă-le, Scump Iisus! Amin. (bis)
Binecuvântează, Doamne, laudele ce-Ţi nălţăm,
să primeşti cu bucurie tot ce-Ţi plângem şi-Ţi cântăm.
Binecuvântaţi să fie toţi cei ce să-Ţi cânte vin,
sfintele cântări cu lacrimi să le-asculţi cu drag! Amin. (bis)
Binecuvântează, Doamne, cei aleşi şi cei chemaţi,
fă-i pe toţi un duh în Tine: tineret, surori şi fraţi.
Binecuvântaţi să fie toţi cei ce la Tine vin,
şi în număr, şi-n sfinţire fă-i să crească-n veci! Amin. (bis)
Binecuvântează, Doamne, sfânta Ta Lucrare-n veac,
tot mai dulce şi mai dulce să rodească pe-al Tău plac.
Binecuvântaţi să fie toţi câţi legământu-şi ţin,
adunarea şi-nfrăţirea fă-ne scumpe-n veci! Amin. (bis)
23. NU-MI MAI LUA, IISUSE
Nu-mi mai lua, Iisuse, lumina ce mi-ai dat
să nu-Ţi mai pierd cărarea, căci, iată, s-a-nnoptat;
să nu mă pierd de Tine, căci, iată câţi pândesc
să-mi rupă şi să-mi fure veşmântul meu ceresc. (bis)
Nu-mi mai lua, Iisuse, în veci iubirea mea,
căci singura comoară mi-o am numai pe ea.
Ea-mi este mamă dulce, şi soţ, şi fraţi, şi tot,
pot fără toate-n lume, dar fără ea nu pot. (bis)
Şi nu-mi lua, Iisuse, comorile dintâi,
că de le pierd pe-acestea, cu ce-am să mai rămâi?
Mai bine ia-mi viaţa cu ele, într-un ceas!
Orice-aş lăsa în lume; pe-acestea nu le las! (bis)
24. ROAGĂ-TE ÎNTOTDEAUNA
Roagă-te întotdeauna mai nainte de-orice gând,
rugăciunea-ţi limpezeşte orişice-ntrebări, oricând.
Eu mă rog, eu mă rog, Dumnezeul meu,
să m-ajuţi să fac oriunde numai voia Ta mereu,
numai voia Ta mereu.
Roagă-te la deşteptarea dintr-un vis înspăimântat,
rugăciunea te păzeşte de necazul neaşteptat.
Roagă-te când simţi aproape o primejdie pândind,
rugăciunea-ţi întăreşte inima nădăjduind.
Roagă-te când duhul leneş te îndeamnă să mai stai,
rugăciunea-ţi dă puterea şi voinţa ce nu ai.
Roagă-te când eşti la muncă, roagă-te-n odihna ta,
roagă-te să poţi oriunde liniştit a fi şi-a sta.
Roagă-te pentru viaţă, roagă-te pentru sfârşit,
însă pentru veşnicie, roagă-te necontenit.
25. O, CREŞTE-MI IUBIREA
O, creşte-mi iubirea în inima mea, Iisuse, Iisuse, mereu Te-aş ruga!
Îmi umple cu harul pe care-l aştept şi ochii, şi graiul, şi inima-n piept. (bis)
O, creşte-mi iubirea, Iisuse iubit, să fiu de-a’ ei haruri deplin copleşit,
revarsă-mi-o-n suflet cu val după val, ca râul ce creşte de dă peste mal. (bis)
O, creşte-mi iubirea, iubite Iisus, în starea şi-n locul în care m-ai pus,
să-i port pretutindeni belşugul de har şi-a ei revărsare să n-aibă hotar! (bis)
O, creşte-mi iubirea cu rodu-i sfinţit, chiar numai cu ură de-aş fi răsplătit!
Să nu pot, Iisuse, trăi fără ea – o, creşte-mi iubirea în inima mea! (bis)
26. DOAMNE-N ORICE ZI ŞI NOAPTE
Doamne-n orice zi şi noapte către Tine noi strigăm,
gânduri noi, putere sfântă de la Tine căpătăm.
Glasul nostru slab să-l asculţi degrab’,
fii cu noi mereu, Sfinte Dumnezeu! (bis)
Dacă va veni ispita şi ne vom simţi-apăsaţi,
Doamne, dă-ne Tu putere nouă, celor întristaţi.
Dă-ne Tu curaj în luptă, stăruinţă-n rugăciuni,
mângâiere-n suferinţă şi-ocrotire în furtuni.
Fă să ţinem pân’ la capăt calea de la început,
scapă-ne de cursa celui mincinos şi prefăcut.
Şterge din a’ noastre inimi orice urmă de păcat,
s-aşteptăm a Ta chemare cu un cuget ne-ntinat.
27. AI MILĂ DE MINE
Ai milă de mine, ai milă, Iisus,
ascultă-mă ziua, şi noaptea, şi seara,
tot dorul din suflet plângând Ţi l-am spus,
şi totuşi întruna îi creşte povara.
Mă-nconjură valuri şi flăcări mă-ncing,
şi-n faţă, cât zarea, se-ntinde pustia,
ai milă de mine, Iisuse, să-nving
când fiarele urlă şi vine urgia.
Străină mi-e casa, străini mi-s ai mei,
cu ură-mi răscumpăr iubirea de Tine;
când inima-şi pierde puterile ei,
ai milă, ai milă, Iisuse, de mine.
Departe-i izvorul, şi setea mi-e grea,
departe-i alinul, şi inima-i pară;
ai milă, Iisuse, de dragostea mea
când ziua i-e noapte şi zorii i-s seară.
Aşază-mi, Iisuse, al Crucii sărut
pe frunte, pe buze, pe ochii cu rouă
şi-mi binecuvântă sub dulcele scut
iubirea din una şi crucea din două.
28. AJUTĂ-NE SĂ TE IUBIM
Ajută-ne să Te iubim, Cerescul nostru Tată,
chiar dac-ar fi să nu primim în veac nici o răsplată. (bis)
Să credem în puterea Ta, adânc, cum ni se spune,
chiar dacă nu ne-ai asculta nicicând vreo rugăciune. (bis)
Să ţinem sus Cuvântul Tău în orice grea-ncercare,
chiar dacă ne-ar lovi cel rău cu-o ură şi mai mare. (bis)
Să nu ne îndoim deloc în nici o grea ispită,
s-avem, când vom ieşi din foc, o faţă strălucită. (bis)
Iar astfel, zilnic preschimbaţi din bine în mai bine,
s-atingem slava înfiaţi, un chip şi-un duh cu Tine. (bis)
29. APLEACĂ-MĂ, IISUSE
Apleacă-mă, Iisuse, sub sfântă Crucea Ta, (bis)
căci eu numai prin Tine iertare pot afla. (bis)
Apleacă-mă, Iisuse, eu Crucea să-Ţi sărut, (bis)
să-mi plâng cu-amare lacrimi păcatul din trecut. (bis)
Apleacă-mă, Iisuse, la Sfântă Jertfa Ta, (bis)
ca Sângele Golgotei să spele vina mea. (bis)
Apleacă-mă, Iisuse, sub pocăinţă-acum, (bis)
să merg cu biruinţă pe-al mântuirii drum. (bis)
Apleacă-mă, Iisuse, ca treaz să fiu oricând, (bis)
să birui pe satana, în Jertfa Ta crezând. (bis)
Apleacă-mă, Iisuse – iar când vei judeca, (bis)
aşază-mă, Stăpâne, cu cei de-a dreapta Ta. (bis)
30. DOAMNE, DUMNEZEUL NOSTRU
(RUGĂCIUNEA LUI ASA – II Cronici 14, 11)
Doamne, Dumnezeul nostru-ndurător,
Care poţi oriunde sta în ajutor,
celui mic sau mare, tare ca şi slab;
vino-n ajutorul nostru azi, degrab’!
Doamne, Dumnezeul nostru, Te chemăm,
căci numai pe Tine noi ne rezemăm,
şi-n al Tău Sfânt Nume noi am îndrăznit
să pornim la lupta-n care am pornit.
Doamne, Dumnezeul nostru, fii cu noi,
fii Izbăvitorul nostru din nevoi!
Să nu-nvingă omul împotriva Ta,
ca să nu se-ngâmfe inima lui rea.
31. DOAMNE, TU LĂUNTRUL
(RUGĂCIUNEA LUI DAVID – I Cronici 29, 17-18)
Doamne, Tu lăuntrul ştim că-l cercetezi,
ale noastre fapte ştim că Tu le vezi,
inima curată ştim că o iubeşti,
tot ce ea-ţi aduce pururea primeşti.
De aceea, Doamne, iată eu Ţi-am dat
dar de bunăvoie şi cu gând curat;
şi în bucurie văd poporul Tău
cum de bunăvoie-Ţi duce darul său.
Doamne, Dumnezeul nostru-ndurător,
Ţine-n inimile noastre-a’ tuturor
gândurile bune, bunele porniri
şi-i păstrează-n Tine-a’ inimii simţiri.
32. O, DUHULE SFÂNT
O, Duhule Sfânt, condu-ne spre Cer, că-i noapte şi suflete pier.
Când toate spre moarte ne-atrag, ne umple de-al Cerului drag,
o, vino, al Vieţii Izvor, ne umple de-al Cerului dor! (bis)
Condu-ne mereu prin multele stânci, ne scapă din apele-adânci.
Să mergem cântând spre Ţara de Sus, curaţi pentru Domnul Iisus.
33. CÂND N-AM PUTERI
Când n-am puteri să-mi birui al inimii amar,
Iisuseme-adu-mi aminte de-amarul Tău Calvar. (bis)
Doamne-ndreaptă-mi inima spre răbdarea Ta,
ca să-mi pot şi eu purta crucea mea, crucea mea. (bis)
Când n-am puteri să-mi mustru cuvântul meu greşit,
Iisuse-adu-mi aminte ce scump l-ai ispăşit. (bis)
Când n-am suspin să-mi ardă a’ vieţii slăbiciuni,
Iisuse,-adu-mi aminte de-a’ Tale rugăciuni. (bis)
Când n-am curaj să sufăr loviri de la duşmani,
Iisuse-adu-mi aminte de Tine-n Ghetsimani. (bis)
Când n-am tăria jertfei de-a duce şi-a tăcea,
Iisuse-adu-mi aminte c-aşa pot învia. (bis)
34. IA AMINTE, DOAMNE
Ia aminte, Doamne, starea grea prin care
cu-ntristarea-n suflet trecem fiecare,
mai din greu ca niciodată trecem fiecare. (bis)
Locul nostru-i neagră noapte fără lună,
gândurile noastre-s păsări în furtună,
alungate şi zdrobite păsări în furtună. (bis)
Duhul nostru-i zbucium, dorul – frământare,
rugăciunea noastră-i teamă şi-ntrebare,
arzătoare şi-ndelungă teamă şi-ntrebare. (bis)
Plugul rugineşte, harfele-s sfărmate,
săbiile-s frânte, căile-s lăsate,
plâng, şi gem, şi stau, şi cheamă căile lăsate. (bis)
Cât de mulţi fac răul, ce puţini fac bine…
cât de mult e lucrul, braţe, ce puţine –
şi Tu totuşi laşi legate braţele puţine! (bis)
Anii noştri zboară, trupul se destramă,
numărul descreşte şi Lucrarea cheamă,
mai din greu ca niciodată lucrul Tău ne cheamă. (bis)
Ia aminte, Doamne, lunga noastră jale,
c-aşteptăm răspunsul izbăvirii Tale,
bucuria şi lumina izbăvirii Tale. (bis)
35. O, RUGĂCIUNE
O, Rugăciune, apă lină cu unde tot mai dulci şi-adânci,
cum curgi spre Patria Divină // ferind de-nvârtejiri şi stânci!… // (bis)
Fiinţa ce s-afundă-n tine se curăţă de tina ei,
îşi uită zbuciumul şi lupta, şi chinul tot din anii grei. (bis)
Cu suflet până în străfunduri pătruns de-al fericirii gând,
trăieşte slava îngerească, // cu chipul strălucit, tăcând… // (bis)
O, stare binecuvântată, spre Unde poţi să ne ridici
când faţa trupului e-ntoarsă şi ruptă de la cei de-aici! (bis)
Preafericită apă lină, cu cel din urmă sfânt şuvoi
mă ia în zarea ta divină // şi nu mă mai adu-napoi. // (bis)
mă ia în zarea ta divină şi nu mă mai adu-napoi!
36. CÂND VREI SĂ VII?
Când vrei să vii, când vrei să-ntorci,
când vrei să vii la Dumnezeu,
când vrei să-ntorci din calea rea,
de ce tot vrei s-amâi mereu?
O, vino, o, vino, întoarce,
să scapi de la pierzare!
Nu amâna, nu amâna,
e poate ultima chemare!
Când vrei să vii, când vrei să spui:
„Acuma vreau să vin şi eu,
acuma vreau şi eu să-ntorc,
nu vreau să mai amân mereu”?
Mai este loc, mai este har,
o, vin-acum la Dumnezeu,
căci s-ar putea să pieri pe veci
dacă şi azi amâi mereu.
37. O, DE CE TU NU VREI?
O, de ce tu nu vrei să te-ntorci, o, de ce tu nu vrei ca să vii,
o, de ce tu nu vrei să te-ntorci la Iisus şi să laşi calea lumii pustii?
O, de ce tu nu vrei (bis)
să te-ntorci (bis), ca să poţi fi salvat?
Nu ţi-e teamă că mori neiertat?
Sângerând sus pe Cruce, Iisus pentru tine viaţa Şi-a dat;
cum crezi tu c-ai să scapi la sfârşit, când mereu tu trăieşti tot aşa în păcat?
Vino azi, nu mai sta în păcat! Tatăl Sfânt te primeşte acum.
Fericit ai să fii de te-ntorci la Hristos, credincios să-L urmezi pe-al Său drum.
38. TATĂL TE IUBEŞTE
Tatăl te iubeşte dulce de nespus,
iată, pentru tine dete pe Iisus.
Vino cu grăbire, tu, care-ai greşit,
la El afli milă, vei fi mântuit.
Totul pentru tine Tatăl a făcut,
vino, ia iertare, fiule pierdut,
să primeşti Cuvântul pentru tine scris
şi să intri-n raiul ce ţi s-a deschis.
Să primeşti pe Fiul Care S-a jertfit,
El doar pentru tine Cruce-a suferit.
Tu,ascultă, vino azi când eşti chemat;
Tatăl Sfânt îţi iartă negrul tău păcat.
Vino cu grăbire, vino, n-aştepta,
să primeşti tot harul de pe Golgota.
Soarele Nădejdii azi ţi-a răsărit,
fiu pierdut, o, vino să fii mântuit!
39. DESCHIDE-ŢI, FRATE, INIMA
Deschide-ţi, frate, inima, din nou te cheamă Domnul,
o, vino, vino, nu mai sta şi las-acuma somnul!
Trezeşte-te, iubitul meu, tu dormi în greu păcat,
de vine moartea eşti pierdut, muri-vei neiertat. (bis)
O, nu mai sta nepăsător de mântuirea ta,
ci-ntoarce-te şi, blând, Hristos azi te va lumina!
Iubitul meu, ascultă azi de glasul cel duios,
deschide-I cald inima ta, să intre-n ea Hristos. (bis)
Nu te-ntreba, iubitul meu, că ce-ai să-I spui acum;
zi: Doamne, sunt un păcătos întârziat pe drum
şi-acumTe rog plângând amar, să-mi ierţi păcatul meu,
ridică-mă-n iubirea Ta să merg spre cerul Tău. (bis)
40. DE-AI LUA PE UMĂR CRUCEA
De-ai lua pe umăr crucea, după Domnul de-ai porni,
fericire, fericire nici nu ştii câtă-ai găsi! (bis)
În a’ vieţii clipe grele, când din greu ai suspina,
mângâiere, mângâiere nici nu ştii câtă-ai afla! (bis)
De-ai zăcea zdrobit în chinuri, te-ar scula şi sprijini,
alinare, alinare ne-ncetat ţi-ar dărui. (bis)
Iar de-ai fi stăpân pe lume şi pe aurul din ea,
bucuria, bucuria ce-ţi dă crucea n-ai avea. (bis)
Vino, ia-ţi pe umăr crucea şi-L urmează pe Iisus,
veşnicia, veşnicia îţi va fi lumină Sus. (bis)
41. CU CRUCEA-N SPATE
Cu crucea-n spate trec şi-acum
însângerat pe-al lumii drum,
cu mâinile-n piroane vin
la uşi închise şi suspin.
Cu mâinile-n piroane bat
la uşi închise de păcat,
vreau ca să vin şi-n casa ta,
deschide-Mi, nu Mă lepăda!
Deschide-acum că anii fug,
ia astăzi dulcele Meu jug,
căci jugul Meu este uşor,
pe lume tu eşti călător…
Deschide-acum, nu amâna,
sunt Viaţa şi Lumina ta,
Eu sunt Mântuitorul tău
şi viaţa veşnică-ţi dau Eu!…
42. EŞTI ÎN FLOAREA VIEŢII TALE
Eşti în floarea vieţii tale, fă ceva pentru Hristos,
ca să poţi odată spune că I-ai fost Lui de folos.
Tinere, te cheamă Domnul
să te-apleci la Crucea Lui,
vino-n slujba Lui cea sfântă,
intră-n Oastea Domnului!
Tineri fraţi şi surioare, azi e timpul să luptăm
pentru Patria cea sfântă cununa s-o câştigăm.
Veniţi toţi cu-nflăcărare, înrolaţi-vă voios
şi luptaţi cu biruinţă pentru Cauza lui Hristos!
Nu-i viaţă mai frumoasă, nici sfârşit mai glorios
decât viaţa şi sfârşitul de ostaş al lui Hristos.
Pe pământ ne-aşteaptă lupte, dar vom birui crezând;
ce măreţ s-ajuţi venirea fericirii mai curând!
43. O, CE DULCE-I DOMNUL SFÂNT!
O, ce dulce-i Domnul Sfânt şi în Cer, şi pe pământ!
Şi e de-ndurare plin; toate de la El ne vin. (bis)
Dar oamenii pe pământ Îl hulesc pe Tatăl Sfânt,
fraţi pe fraţi s-au înşelat, lumea-i plină de păcat. (bis)
Dar e lucru potrivit să fii un ostaş iubit,
râvnitor şi credincios luptător al lui Hristos. (bis)
Intră, frate, fericit în Oastea ce s-a pornit,
căci e Oastea Domnului, mântuirea orişicui. (bis)
Toţi creştinii s-o primim şi la luptă să pornim
lângă steagul luminos: Crucea Domnului Hristos! (bis)
O, ce dulce-i Domnul Sfânt şi în Cer, şi pe pământ!
Veniţi toţi şi veţi afla dulce mântuirea Sa! (bis)
44. RĂSPUNZI ÎN FAŢA LUI HRISTOS
Răspunzi în faţa lui Hristos de tot ce faci sau n-ai făcut,
de orice pas fără folos, de orice timp sau har pierdut.
De orice pas fără folos, de orice gând necredincios,
de tot ce n-ai crescut frumos, răspunzi în faţa lui Hristos.
Răspunzi în faţa lui Hristos de orice suflet nechemat,
de orice gând necredincios, de orice drum către păcat.
Răspunzi în faţa lui Hristos de orice spin purtat ascuns,
de orice rău din duh nescos, de orice bine nerăspuns.
Răspunzi în faţa lui Hristos de tot ce n-ai avut curat,
de tot ce n-ai crescut frumos, de tot ce-ai dat sau ce n-ai dat.
Răspunzi în faţa lui Hristos, acum şi-n veci ai să răspunzi!
O, de-ai fi numai credincios în tot ce-arăţi şi-n tot ce-ascunzi…
45. O NECURMATĂ PREGĂTIRE
O necurmată pregătire
să-ţi fie zilele trăite,
să nu te prindă fără ştire
solia morţii ne-mblânzite!
Să-ţi pregăteşti, să-ţi pregăteşti
viaţa pentru Cer mereu, da, mereu ,
ca să-ntâlneşti, ca să-ntâlneşti
pe Fericitul Dumnezeu.
Să-ţi fie pregătită-ntruna
cămara inimii curate,
ca-n ea să poată sta iubirea
şi celelalte haruri toate!
Să-ţi fie pregătită gura
să laude pe-Acela Care
cu-o Jertfă nemaiîntâlnită
ţi-a dăruit răscumpărare!
Să-ţi fie pregătită mâna
să poarte luptele divine,
ca fericirea biruinţei
să te-ncunune şi pe tine!
Şi toată viaţa pregătită
s-o ai, şi-n sfântă aşteptare
să-L întâlneşti cu bucurie
pe Dumnezeul Slavei, Mare!
46. VINO, SUFLET CĂLĂTOR
Vino, suflet călător, să-ţi mai spun ce sunt dator,
că puţin şi mai puţin // şi pe veci ne despărţim, // (bis)
şi te duci unde te duci şi nu ştii de mai apuci
vreun prieten sau popas până unde-i fi rămas. (bis)
Umblă, suflet călător, mai cu teamă, că e nor,
mai cu grijă, că e vânt // şi primejdii multe sunt. // (bis)
Seama ia-ţi la orice paşi ce să iei şi ce să laşi,
că din cei pe drum părtaşi rari ţi-s fraţi şi des vrăjmaşi. (bis)
Asta-i clipa când să-nveţi ce mult este-al vieţii preţ,
dar şi clipa când a şti // că-i mai mult să ştii muri. // (bis)
Că toţi cred viaţa steag, dar puţini o văd un prag
şi toţi ştiu la asfinţit, dar puţini la răsărit. (bis)
47. O, PĂCĂTOŞILOR IUBIŢI
O, păcătoşilor iubiţi ce staţi în nesimţire,
doriţi voi oare s-auziţi un cântec de iubire? (bis)
Un cântec cum nicicând n-a fost şi nici va fi vreodată?
O, de doriţi, priviţi acum spre Crucea-nsângerată! (bis)
Iubirea Lui, iubirea Lui e-un cântec plin de jale,
l-a scris cu Sângele Lui scump, cu lacrimile Sale. (bis)
Cum v-a iubit, cum v-a iubit priviţi la Răstignire
şi spuneţi cine-ar mai avea o astfel de iubire! (bis)
O, ascultaţi-L, o, lăsaţi adânc să vă pătrundă!
Din har în har veţi fi schimbaţi prin taina Lui profundă. (bis)
Căci cine-odată-a fost pătruns de dragostea-I duioasă
suspină, luptă, moare, dar de El nu se mai lasă. (bis)
48. VENIŢI VOI, CERURI LARGI
Veniţi voi, ceruri largi, şi spuneţi, acelor ce nu cred din noi
Cine v-a-ntins peste adâncuri şi Cine-i mai presus de voi?
Şi spuneţi, şi spuneţi mereu:
e-un Sfânt şi-un Etern Dumnezeu!
Veniţi voi, ape mari, şi spuneţi a Cui putere v-a făcut
şi Cine v-a-nsemnat hotarul şi ţărmurii de netrecut?
Veniţi voi, tunete şi vânturi, şi spuneţi şi voi tuturor,
a’ Cui puteri vă duc pe-ntinderi şi Cui se-nalţă-al vostru cor?
Veniţi voi, morţii fără număr, şi spuneţi toţi cutremuraţi,
a Cui e legea ce vă-nchide în locul unde aşteptaţi?
Veniţi voi, taine-abia ivite din numărul nebănuit,
şi spuneţi cui doar vă descopăr, ce-nţelepciune v-a-ntocmit?
Veniţi voi, stele şi morminte de după care nu ştim ce-i,
şi spuneţi, să cunoască lumea că Dumnezeu e Tatăl ei!
49. VA VENI-N CURÂND ŞI ZIUA
Va veni-n curând şi ziua despărţirii, nu uita,
nu-ţi lega prea strâns în lume de nimic inima ta!
Ca să nu plângi veşnic, greu şi dureros,
inima ţi-o leagă numai de Hristos. (bis)
Va veni-n curând un altul să-ţi ia locul care-l ai,
nu te-nchipui stăpânul scaunului pe care stai!
Va veni-n curând răsplata pentru fapta fiecui,
ţine seama de urmarea gândului pe care-l pui!
Va veni-n curând ruina casei care ţi-o zideşti,
nu uita de locuinţa care-o ai când nu mai eşti!
Va veni-n curând trezirea lâng-o Poartă dintr-un vis,
fericit vei fi aflându-ţi Cerul aşteptând deschis.
Va veni-n curând şi clipa întâlnirii cu Hristos,
fericit vei fi văzându-L că te-aşteaptă bucuros.
50. PE CALEA CĂTRE CULMEA MORŢII
„Pe calea către culmea morţii, batjocorit şi chinuit,
Mă uit – şi nimeni nu-i cu Mine; sunt părăsit, sunt părăsit. (bis)
Suspin pe crucea răstignirii cu-aprinse cuie pironit:
Mi-e sete – dar şi ucenicii M-au părăsit, M-au părăsit…“ (bis)
Aşa striga în chinuri grele Mântuitorul meu iubit,
căci, vai, şi eu atâta vreme L-am părăsit, L-am părăsit. (bis)
Aşa te strigă El şi astăzi pe tine, suflete iubit,
căci, vai, şi tu de-atâta vreme L-ai părăsit, L-ai părăsit. (bis)
51. NOI MERGEM CĂTRE ŢARA SFÂNTĂ
Noi mergem către Ţara Sfântă,
spre Cerul plin de bucurii,
acolo unde îngeri cântă,
tu, suflet drag, de ce nu vii?
De ce nu vii spre Ţara Sfântă,
la viaţa veşnică de-apoi?
Păstorul Bun spre ea te cheamă,
tu, suflet drag, o, hai cu noi!
Iisus cel Bun plătit-a preţul,
spre ceruri El îţi este drum,
te va-mbrăca în haina sfântă,
dar vin cu noi, o, vin-acum!.. .
– Iisuse Scump, ascult chemarea
şi vreau de-acuma să-Ţi urmez.
Primeşte-mă, Iisuse Dulce,
şi-n voia Ta să mă-ndreptezi!
52. LA MIEZUL NOPŢII
La miezul nopţii va veni Iisus, când nici nu ştiţi,
şi vai de cei ce-i va găsi // dormind nepregătiţi. // (bis)
O, lumea asta de nevoi, cum a orbit acum
crezând că Ziua de Apoi // a-ntârziat pe drum. // (bis)
Dar vremea s-a apropiat când Domnul va veni,
tu, suflet, ţine-te curat, // că plata-ţi vei primi. // (bis)
Şi fiecare-n lucrul său să fie cugetând
la Domnul şi la lucrul Lui, // căci va veni-n curând. // (bis)
53. BLÂNDUL PĂSTOR
Odată L-am văzut trecând cu turma pe Păstorul blând;
mergea cu dânsa la izvor blândul Păstor, blândul Păstor.
Pe-o oaie ce căzuse jos a ridicat-o El duios
şi-a dus-o-n braţe iubitor blândul Păstor, blândul Păstor.
Pe-o alta care la pământ zăcea cu picioruşul frânt
El o legă mângâietor, blândul Păstor, blândul Păstor.
El le-a iubit cu dor nespus şi viaţa pentru oi Şi-a pus
şi pentru mântuirea lor blândul Păstor, blândul Păstor…
Dar mai târziu L-am întâlnit, cu spini era împodobit
într-o mulţime de popor blândul Păstor, blândul Păstor.
Când L-am văzut, L-am întrebat cine sunt cei ce L-au scuipat.
A suspinat sfâşietor blândul Păstor, blândul Păstor.
Şi mi-a răspuns îndurerat: „Acei ce M-au încununat
sunt oile ce le-am fost lor blândul Păstor, blândul Păstor…
Toţi cei ce Mă batjocoresc şi cei ce Crucea-Mi pregătesc
sunt cei la care iubitor le-am fost Păstor, le-am fost Păstor.”
Tăcu… şi ochii Lui senini de lacrimi limpezi erau plini;
plângea de mila oilor blândul Păstor, blândul Păstor.
Şi-atuncea «oile»-au venit, pe cruce sus L-au răstignit…
El Se ruga spre mila lor, blândul Păstor, blândul Păstor.
54. SĂ NE TREZIM
Să ne trezim, fraţi şi surori, să nu ne prindă somnul,
căci au sosit ai zilei zori, // curând soseşte Domnul. // (bis)
Curând, curând El va veni să-Şi ia Mireasa sfântă
pe care o va-mpodobi // cu haina cea de Nuntă. // (bis)
Să ne-avântăm spre-al nostru Ţel în luptă, vitejeşte!
Hristos va fi cu noi şi El // mereu ne întăreşte. // (bis)
Şi să muncim mereu cu spor, să strângem roade bune.
Ferice-acei ce-avutul lor // în cer o să-l adune. // (bis)
Şi să slăvim Cerescul Miel, Nădejdea noastră vie.
Ferice-acei aleşi de El // cu El în cer să fie. // (bis)
55. TU SINGUR ÎŢI FACI RAIUL
Tu singur îţi faci raiul şi-ţi pregăteşti cântarea
şi tu-ţi albeşti veşmântul, sfinţindu-ţi ascultarea.
Tu singur, doar tu singur îţi pregăteşti pe veci
odihna sau osânda în care-ai să petreci.
Tu singur îţi faci iadul şi-ţi pregăteşti scrâşnirea
şi tu-ţi zdrobeşti nădejdea, urmând împotrivirea.
Tu singur judecata ţi-o pregăteşti cu fapta;
trăirea ta te-aşază de-a stânga sau de-a dreapta.
Tu singur poţi acuma să scapi de la pierzare,
cât încă poţi întoarce, să poţi afla iertare.
Tu singur îţi poţi strânge în ceruri moştenire
cât poţi mai face bine şi poţi umbla-n sfinţire.
Ferice-n veci de tine de-alegi cărarea bună,
lumina-ţi va fi haină şi soarele cunună!
56. TOATE-AVERILE DIN LUME
Toate-averile din lume sunt un fum, sunt un fum,
tot ce ai poţi pierde astăzi, chiar acum, chiar acum.
Singura avere care n-are-apus, n-are-apus
e Iisus, e Iisus, e Iisus, e Iisus…
Să-L câştigi, să-L câştigi pe El,
vinde casă, uită masă, totul lasă
numai să-L câştigi, numai să-L câştigi pe El!
Nu-i mărgăritar pe lume, aur nu-i, aur nu-i,
nu-i nimic, nimic să aibă preţul Lui, preţul Lui.
Lucrul care trebuieşte mai presus, mai presus
e Iisus, e Iisus, e Iisus, e Iisus.
Toată slava lumii piere cum e scris, cum e scris,
toate-s trudă şi durere, scrum şi vis, scrum şi vis.
Doar o slavă ţine veşnic jos şi sus, jos şi sus
e Iisus, e Iisus, e Iisus, e Iisus…
57. ŞI TU, ŞI EU
Şi tu, şi eu am fost greşiţi, nu-i nimenea fără de vină,
şi eu, şi tu suntem chemaţi din întuneric spre lumină.
Şi tu, şi eu am fost căzuţi în slăbiciune şi-n păcate,
şi eu, şi tu, răscumpăraţi prin Jertfa Crucii-nsângerate. (bis)
Şi tu, şi eu avem un timp de pocăinţă şi-ndreptare,
şi eu, şi tu, de n-ascultăm, vom merge-n moarte şi-n pierzare.
Şi tu, şi eu, de nu privim la Jertfa Crucii-nsângerate,
şi eu, şi tu pe veci pierim sub greul multelor păcate. (bis)
Şi tu, şi eu numa-n Hristos avem iertare şi nădejde,
şi eu, şi tu să ne grăbim, căci ziua noastră se sfârşeşte.
Şi tu, şi eu să-ntoarcem azi, plângând cu lacrime amare.
Şi eu, şi tu, şi toţi cu noi numa-n Hristos avem scăpare. (bis)
58. IISUS, IISUS, O, NUME SCUMP
Iisus, Iisus, o, Nume Scump ce-aduce mângâiere,
pe toţi, pe toţi El cheamă azi, să-i scape din durere… (bis)
Sub cer altă scăpare nu-i, alt nume nu s-a dat
decât Iisus, Iisus cel Scump, pe toţi El ne-a salvat.
Din ceruri, jos, aici veni s-aducă mântuire,
pe cruce răstignit muri Iisus plin de iubire. (bis)
Cu glasul Său duios şi blând Iisus astăzi îmbie
pe toţi acei care doresc să bea din Apa Vie. (bis)
O, vino, nu întârzia, tu, care-asculţi chemarea,
Iisus te-aşteaptă ca să-ţi dea pe veci de veci iertarea. (bis)
59. TOATE-AI SĂ LE PIERZI
Toate-ai să le pierzi în viaţă, una astăzi, alta mâne,
lângă tine, pe vecie, numai dragostea rămâne,
ea rămâne, ea rămâne.
Orice preţ frumos pe lume clipa-l creşte, clipa-l duce,
veşnic este numai Preţul Mântuirii de pe Cruce. (bis)
Toate-s schimbătoare-n lume, orice neam şi orice limbă,
vremea schimbă totul, numai Adevărul nu se schimbă,
nu se schimbă, nu se schimbă.
Orice om e nestatornic, azi e-n slavă, mâine-n tină,
neschimbat rămâne numai cel ce umblă în lumină. (bis)
Toate-mbătrânesc cu anii, toate se-ofilesc şi-nceată,
numai binecuvântarea ascultării, niciodată,
niciodată, niciodată.
Toată slava lumii piere mai degrabă de cum vine,
veşnică e numai slava celui care face bine. (bis)
60. ANII TREC CA NORII
Anii trec ca norii, perii-ncărunţesc,
vremurile-s altfel, totul e-n schimbare,
zilnic se preface tot ce-i pământesc,
numai Adevărul este-acelaşi soare. (bis)
Iarba se usucă, frunza cade iar,
apa-şi face vaduri altele, întruna,
peste toate-n lume plânge-un «în zadar»,
numai în iubire cântă-un «totdeauna». (bis)
Vara arzi în soare, iarna arzi în ger,
ce te-ncântă astăzi, mâine ţi-e povară,
toate-apasă duhul, toate-l strâng ca-n fier,
numai conştiinţa sfântă e uşoară. (bis)
Toţi sunt ca şi tine slabi şi schimbători,
cei aproape astăzi ţi-s departe mâne;
oamenii ca anii-s aburi trecători,
numai Domnul Singur neschimbat rămâne. (bis)
…Nu-ţi lega de nimeni inima acum,
ca să nu ţi-o smulgă ruperea ce vine!
Leagă-ţi-o de Domnul, lumea-i vis şi fum,
Singur El rămâne veşnic lângă tine! (bis)
61. SUFLETE PIERDUT PRIN PATIMI
Suflete pierdut prin patimi
şi căzut prin văi pustii,
când Iisus Hristos te cheamă,
tu n-auzi? (bis) De ce nu vii?
Iată, la un pas e moartea,
şi tu n-o vezi şi nu ştii,
şi Iisus Hristos te cheamă.
Cât mai stai? (bis) De ce nu vii?
Cel viclean te-atrage-n flăcări
şi tu tot de el te ţii,
iar Iisus Hristos te cheamă…
Tu ce-aştepţi? (bis) De ce nu vii?
Ceru-ntreg de mult te-aşteaptă
şi te-ar vrea în el să fii,
şi Iisus Hristos te cheamă.
Suflet drag, (bis) de ce nu vii?
Iată, cei ce merg cu Domnul
sunt atâtea zeci de mii,
şi Iisus Hristos te cheamă.
Tu de ce, (bis) de ce nu vii?
Vrei tu oare-n focul veşnic
să verşi lacrimi prea târzii?
O, Iisus Hristos te cheamă:
Vino azi! (bis) Să vii, să vii!…
62. APROAPE CA O SEARĂ
Aproape ca o seară, grăbită ca un ceas,
cumplită ca o fiară, ţi-e moartea la un pas.
Subţire ca o aţă, uşoară ca un nor
se scurge-a ta viaţă, sărmane călător.
O, stai şi te-ngrozeşte de tot ce ai în drum…
ce noapte te pândeşte de Dincolo de-Acum!
Trezeşte-te şi-L cere pe Domnu-n ajutor
cu ultima-ţi putere, sărmane călător!
Doar Jertfa Crucii Sale, doar Scumpul Sânge-al Său
e-un preţ iertării tale şi sufletului tău.
Primeşte-L şi-L urmează cu-ntregul vieţii dor,
căci ziua ta-nserează, sărmane călător!…
63. A VENIT DEMULT DE SUS
A venit demult de Sus Păstorul cel Bun, Iisus,
şi prin lume a umblat, oi pierdute-a căutat. (bis)
Uşa le-a deschis cu dor la păşuni şi la izvor,
ca să iasă din amar la viaţă şi la har. (bis)
Dar oile n-au venit, pe Păstor L-au părăsit,
L-au străpuns şi L-au lovit, pe Cruce L-au răstignit. (bis)
Păstorul cel Blând şi Bun în ceruri e dus acum,
dar peste puţină vreme pe-a’ Lui oi o să le cheme. (bis)
Oile ce L-au iubit vor fi-n locul strălucit;
cele ce L-au lepădat vor fi-n locu-ntunecat. (bis)
Fericiţi cei credincioşi, ei la El se duc voioşi;
şi pe vecii vecilor va fi-o turmă şi-un Păstor. (bis)
64. DOAMNE, IUBIREA TU EŞTI
Doamne, iubirea Tu eşti, Cuvântul Tău e adevăr.
Suflete, poţi să iubeşti pe-Acela Binefăcător.
Mergând la Golgota, să vezi Izvorul acela frumos, cel mai frumos
ce curge din Domnul Iisus, fiind El în coastă împuns!
Iisuse, şi eu Te iubesc, căci şi Tu prea mult m-ai iubit;
de-acum tuturora vestesc iubirea Ta fără sfârşit.
Tu Cerul sfânt l-ai părăsit, la oameni, jos, Te-ai coborât,
păcatul şi moartea, Iisuse, cu moartea Ta le-ai omorât.
În Ghetsimani, când Tu ai plâns cu lacrimi de sânge, amar,
băut-ai, Iisuse, întregul durerilor noastre pahar.
O, Scumpul meu Mântuitor, când moarte pe Cruce-ai răbdat,
atuncea păcatele lumii cu sânge, pe veci, le-ai spălat!
Iisuse, Iisuse iubit, prin Jertfa-Ţi ne ţine curaţi
şi fă să rămânem de-a pururi sub Crucea Ta îngenuncheaţi.
65. CE JERTFĂ SCUMPĂ
Ce Jertfă scumpă Tatăl
adus-a pe Calvar!
Şi totuşi pentru tine
ea poate fi-n zadar.
Nu uita, nu uita:
azi e mântuirea ta,
la apus, la apus
poate harul tău fi dus. (bis)
Ce gânduri minunate
ţi-arată-acum Hristos –
şi totuşi poţi din ele
să n-ai nici un folos!
Ce stări nebănuite
pot fi prin Duhul Sfânt,
şi tu să fii de ele
cât cerul de pământ!
Ce oameni sfinţi sunt unii
din cei cu tine-acum,
şi tu să fii de dânşii
cât mii de ani de drum!
Ce unice ai astăzi
prilejuri şi comori!
Şi totuşi le poţi pierde
pe veci de-atâtea ori!
66. CÂNTĂRI UITATE
Cântări uitate de demult îţi vine câte una
şi-nvie ce-ţi credeai trecut şi mort pe totdeauna.
Câte-un cuvânt ştiut cândva învie dintr-o dată
şi inima până-n străfund ţi-o răscoleşte toată. (bis)
Erai copil cu mama ta şi ea cânta cu tine
cântarea ei, cântarea ta, ştiută-atât de bine.
Dar mama ta s-a dus – şi-apoi te-ai dus şi tu în lume,
s-au dus şi sfintele cântări de nici le ştii de nume. (bis)
Dar, iată, azi îţi vin din nou şi poate că-n vreuna
învie iarăşi ce-ţi credeai uitat pe totdeauna.
O, de-ai putea să te pătrunzi de-o dulce amintire
şi la Hristos cu mama ta să-ntorci spre mântuire… (bis)
67. COPIL ERAM CÂNDVA
Copil eram cândva – şi-n mine păcatul nu era pătruns,
în taina inimii senine // nimic n-aveam // (bis) atunci ascuns,
în taina inimii senine nimic n-aveam atunci ascuns.
Îmi dam şi pâinea de la gură, cu milă, celor mai sărmani
şi mă rugam cu-aşa căldură // pentru prieteni // (bis) şi duşmani,
şi mă rugam cu-aşa căldură pentru prieteni şi duşmani!
A’ lumii multe patimi rele pe calea lor nu m-au fost dus,
comoara inimioarei mele // era atunci // (bis) numai Iisus,
comoara inimioarei mele era atunci numai Iisus.
Dar mai târziu, când căi străine m-au înşelat şi m-au atras,
am ars tot ce-a fost bun în mine // şi numai plânsul // (bis) mi-a rămas,
am ars tot ce-a fost bun în mine şi numai plânsul mi-a rămas.
Cu plânsul doar mai vin spre Tine, căci numai pe acesta-l am,
mai fă-mi privirile senine // ca-n vremea când // (bis) copil eram,
mai fă-mi privirile senine ca-n vremea când copil eram!
Mai dă-mi iar sfânta curăţie din vremea anilor dintâi,
şi-apoi aşa, Iisuse, Ţie, // copilul Tău // (bis) fă să rămâi,
şi-apoi aşa, Iisuse, Ţie, copilul Tău fă să rămâi!
68. DACĂ-I CEA DIN URMĂ DATĂ
Dacă-i cea din urmă dată când auzi Cuvântul Sfânt,
ce-ai să faci de-ai merge-acuma, necrezându-l, în mormânt?
Vino la Iisus acuma, (bis) ia al vieţii drum!
Poate ultima chemare (bis) este cea de-acum.
Dacă-i cea din urmă dată când te-aşteaptă-acum Hristos,
ce te-ai face dacă astăzi ai muri necredincios?
Dacă-i cea din urmă dată când mai poţi să fii salvat,
ce-ai să faci la Judecată dacă-ai merge vinovat?
Dacă-i cea din urmă dată când mai poţi să afli har,
ce-ai să faci de-ai merge astăzi fără El spre chinu-amar?
Dacă-i cea din urmă dată, cum a fost la cei mai mulţi,
ce vei face, ce vei face dacă mori şi tot n-asculţi?
69. HAIDEŢI SPRE PATRIA CEREASCĂ
Haideţi spre Patria Cerească,
veniţi, creştini, spre Canaan,
lăsaţi şi grija cea lumească,
fugiţi din drumul lui satan!
Mulţi fraţi de-ai noştri sunt departe,
abia se mai zăresc pe drum,
dar noi cu-nşelăciuni deşarte,
vai, n-am plecat nici pân-acum!
Veniţi, creştini, Domnul ne cheamă
cu glasul Lui duios şi blând,
ne spune ca o dulce mamă:
„Veniţi, veniţi, copii, curând!
Veniţi, cei osteniţi, la Mine,
veniţi de luaţi jugul Meu
şi veţi vedea cât e de bine
aici unde Mă aflu Eu!
Intraţi şi voi pe uşa strâmtă,
căci numai cei ce trec prin ea
ajung în Patria cea sfântă
şi moartea nu vor mai vedea”.
Auzi tu, dragă frăţioare,
ce dulci cuvinte ni s-au spus?
De ce să n-ascultăm noi oare
de glasul Domnului Iisus?
70. IISUS, IISUS CEL RĂSTIGNIT
Iisus, Iisus cel Răstignit te vrea ca să fii mântuit;
o, vin’ la El, suflet pribeag, Iisus te cheamă azi cu drag! (bis)
Primeşte azi chemarea Lui şi vino-n Oastea Domnului!
O, vin’ pe calea către Cer, că-n lume toţi ca fumul pier! (bis)
El, Mielul de pe Golgota, a dus durerea mea şi-a ta;
Şi-a dat viaţa-n chinul greu şi ne-a scăpat pe noi de rău. (bis)
O, vin-acuma, nu mai sta, predă-ţi viaţa-n slujba Sa,
cu duhul frânt şi gând smerit, ca azi să poţi fi mântuit! (bis)
O, vino, nu mai sta pe gând, te cheamă glasul Lui cel blând!
Să nu respingi chemarea Lui, ci vino-n Oastea Domnului! (bis)
71. DACĂ ÎNCĂ N-AI ALES
Dacă încă n-ai ales calea mântuirii,
nu mai amâna nicicât, nu mai amâna nicicât,
ci ia astăzi hotărât // calea mântuirii, // (bis)
ci ia astăzi hotărât, hotărât, hotărât calea mântuirii!…
Dacă încă n-ai primit pe Iisus în viaţă,
nu mai amâna nicicât, nu mai amâna nicicât,
ci primeşte-L hotărât // pe Iisus în viaţă, // (bis)
ci primeşte-L hotărât, hotărât, hotărât pe Iisus în viaţă!
Dacă încă n-ai lucrat pentru Domnul bine,
nu mai amâna nicicât, nu mai amâna nicicât,
ci lucrează hotărât // pentru Domnul bine, // (bis)
ci lucrează hotărât, hotărât, hotărât pentru Domnul bine!
Dacă vrei, dacă nu vrei, vezi mormântul rece,
n-ai să mai amâi nicicât, n-ai să mai amâi nicicât,
ci vei merge hotărât // în mormântul rece, // (bis)
ci vei merge hotărât, hotărât, hotărât în mormântul rece.
Dar dacă-L primeşti acum pe Iisus în viaţă,
dacă nu amâi nicicât, dacă nu amâi nicicât,
tu vei merge hotărât // cu Iisus în Viaţă, // (bis)
tu vei merge hotărât, hotărât, hotărât cu Iisus în Viaţă.
72. N-AUZI TU?
N-auzi tu paşii Lui duioşi cum casa-ţi înconjoară
şi-n uşa ta n-auzi bătând chemarea Lui uşoară?
Chemarea Lui, chemarea Lui, chemarea Lui uşoară… (bis)
Când încă-n zori mai strălucesc a’ nopţii stele rare,
nu simţi pe rouă picurând duioasa Lui chemare?
Duioasa Lui, duioasa Lui, duioasa Lui chemare… (bis)
Când bunătatea-I varsă larg belşugul spre-a ta casă,
nu vezi pe pâine strălucind chemarea Lui duioasă?
Chemarea Lui, chemarea Lui, chemarea Lui duioasă… (bis)
Când, rugăciunii răspunzând, durerea ta se duce,
nu vezi că-n vindecarea ta chemarea Lui străluce?
Chemarea Lui, chemarea Lui, chemarea Lui străluce… (bis)
Când şi mai mult de ce-ai gândit îţi dă cu-ndestulare,
nu simţi că-n bunătatea Sa străluce-a Lui chemare?
Străluce-a Lui, străluce-a Lui, străluce-a Lui chemare… (bis)
Când dragostea-nfăşoară cald fiinţa ta întreagă,
nu simţi chemarea Lui cum vrea la sânu-I să te-atragă?
La sânul Lui, la sânul Lui, la sânu-I să te-atragă… (bis)
De ce nu vezi, de ce n-auzi, de ce nu simţi cum vine,
de-atâţia ani, pe-atâtea căi, chemarea Lui spre tine?
Chemarea Lui, chemarea Lui, chemarea Lui spre tine… (bis)
73. NIMICA NU-I MAI SCURT
Nimica nu-i mai scurt ca viaţa, dar nici mai lung nimic ca ea,
poţi ori s-o pierzi, ori să ţi-o mântui, // depinde de voinţa ta, // (bis)
poţi ori s-o pierzi, ori să ţi-o mântui, depinde de voinţa ta.
Nimic mai trecător ca viaţa, dar nici mai veşnic decât ea,
poţi s-o trăieşti în har sau flăcări, // depinde de voinţa ta, // (bis)
poţi s-o trăieşti în har sau flăcări, depinde de voinţa ta.
Nimic nu-i mai amar ca viaţa, dar nici mai dulce decât ea,
poţi face-n ea ori rău, ori bine, // depinde de voinţa ta, // (bis)
poţi face-n ea ori rău, ori bine, depinde de voinţa ta.
Nimic mai mărginit ca viaţa, dar nici nemărginit ca ea,
poţi fi mişel ori poţi fi vrednic, // depinde de voinţa ta, // (bis)
poţi fi mişel ori poţi fi vrednic, depinde de voinţa ta.
Nimic nu-i mai înalt ca viaţa, dar nici mai josnic decât ea,
poţi fi ori înger, ori un demon, // depinde de voinţa ta, // (bis)
poţi fi ori înger, ori un demon, depinde de voinţa ta.
Dar de la clipa morţii tale şi până-n veci de veci vei sta
ori cu Hristos, ori cu Mamona, // depinde de voinţa ta, // (bis)
ori cu Hristos, ori cu Mamona, depinde de voinţa ta.
74. NUMĂRĂ-ŢI MAI BINE ANII
Numără-ţi mai bine anii, câţi au fost şi câţi mai cei,
ca să poţi vedea mai bine cât mai ai să faci cu ei.
Cugetă ce datorie mare-aveai la primul pas,
şi-astăzi, dup-atâta vreme, ce-ai plătit din ce-a rămas. (bis)
Socoteşte, socoteşte bine,
căci sfârşitul vine,
să-l ajungi, să-l ajungi frumos
cum ţi-l vrea Hristos.
Numără-ţi mai plin de teamă orice zori şi orice-apus,
ca să vezi de orice dată ce-ai făcut din câte-ai spus.
Şi din câte-ai spus la oameni, şi din cât lui Dumnezeu;
şi gândeşte-te că vine clipa cu răspunsul greu…. (bis)
Numără-ţi pe fraţi şi prieteni, câţi îi ţii şi câţi îi laşi,
dar să-ţi numeri şi mai bine pe câţi ştii că-ţi sunt vrăjmaşi.
Cucereşte-i cu iubirea şi cu tot ce-ai mai frumos,
căci şi pentru unul singur te va-nvinui Hristos. (bis)
75. CÂND TE UIŢI PREA MULT
Când te uiţi prea mult în soare, nu mai vezi pământul jos,
când te crezi prea multe-n stare, uiţi de cel neputincios.
Nu uita, nu uita, nu uita // că-i un vis şi viaţa ta! // (bis)
În curând, în curând, în curând parcă nici n-ai fost, n-ai fost nicicând.
Când lumina-n tine scade, cresc a’ umbrelor poveri,
când virtutea-n pofte-ţi cade, pierzi cereştile puteri.
Când îţi e prea cald şi bine, umbli singur, rupt de toţi,
când ai zile prea senine, nu-i mai cauţi pe fraţi şi soţi.
Cât de bine-ţi face ţie Dumnezeu când eşti fălos
că te duce-n sărăcie şi te-aruncă-n lacrimi jos.
Ce cunună, ce cunună umblă Domnul ne-ncetat
şi pe capul tău s-o pună dac-ar fi mai aplecat!
76. DE CE TE ÎNDOIEŞTI?
De ce te îndoieşti de Domnul şi de Cuvântul Lui cel sfânt?
Ce este oare mai puternic ca El în cer sau pe pământ?
E oare mai puternic omul, sau diavolul, sau iadul lui?
Nu, mai puternic decât Domnul nimic în toată lumea nu-i! (bis)
Încrede-te în El, (bis) // oricând şi-n orice fel, // (bis)
căci nicăierea nu-i (bis) // putere ca a Lui!… // (bis)
Atunci, de ce laşi îndoiala să-ţi frângă-al rugăciunii zbor?
Mai mulţi sunt cei ce-ţi vor izbânda decât cei ce pierzarea-ţi vor.
Mai mulţi sunt cei ce sunt cu tine decât sunt cei ce-s contra ta.
Hristos e-Acela ce-ţi ajută şi n-ai să plângi, ci vei cânta. (bis)
Mai este încă timp să birui al îndoielii duh vrăjmaş;
cu gândul la Hristos înfruntă-l şi până-nvingi să nu te laşi!
Încrede-te-n Hristos puternic şi-oricâţi ar fi ai urii lei,
nu ei pe tine-au să te-nvingă, ci tu ai să-i învingi pe ei. (bis)
77. VĂZUT-AI TU CUM TRECE VREMEA?
Văzut-ai tu cum trece vremea, în valuri repezi, ne-ncetat?
Se duce-ntruna ca scânteia, ca vântul neînduplecat.
Se duce vremea, se duce-ntruna,
iar tu rămâi în stare rea;
se duce vremea, se duce-ntruna,
deci foloseşte-te de ea!
Dacă se duc pe lume toate, mult nu va trece, şi-n curând
vei trece şi tu ca o noapte şi vei intra într-un mormânt.
De-aceea azi ascultă, frate, predă-te azi lui Dumnezeu,
căci El din cer la noi trimis-a Mântuitor pe Fiul Său.
Acum întinde cu blândeţe Iisus străpunsă mâna Sa,
te cheamă şi pe tine-ascultă-L, să vii, să iei iertarea Sa!
78. NU ŢI-A FOST PRIETEN
Nu ţi-a fost prieten duhul lumii,
te-a amânat de azi pe mâini
şi după ani de amăgire
nimic nu ţi-a lăsat în mâini.
Nu ţi-a fost nici copilăria
prieten credincios, curând,
s-a dus senină către alţii
şi gol te-a părăsit, plângând.
Nu ţi-a fost prieten cu credinţă
nici tinereţea cât ai vrut,
nici sănătatea, nici norocul,
un singur Prieten ai avut.
Dar pe Acela Unul Singur
L-ai preţuit cel mai puţin,
L-ai ascultat cel mai din urmă
şi L-ai privit cel mai străin.
Şi totuşi încă El aşteaptă
ca-n sfintele-ţi păreri de rău
să preţuieşti a Lui iubire
cât mai aşteaptă-n pragul tău.
Deschide-I Singurului Prieten,
plângându-ţi vina ta cu-amar,
căci dacă şi El Se va duce
poţi plânge-n veci, va fi-n zadar!
79. CE FERICIRE DE-A-L CUNOAŞTE
Ce fericire de-a-L cunoaşte pe-Iisus, Păstorul Minunat,
ce turma Lui cu drag Şi-o paşte şi o păzeşte necurmat!
Lui să-I cântăm, Lui să-I cântăm,
El pentru noi viaţa Şi-a pus;
Lui să-I urmăm, Lui să-I urmăm,
urmaşi destoinici lui Iisus!
Cu toţi umblam pe căi deşarte, trăind în pofte şi-n păcat,
dar El ne-a-ntors – şi-n loc de moarte viaţă veşnică ne-a dat.
Ca nişte orbi pe calea lată, mergeam spre veşnicul mormânt,
dar El ne-a-ntors – şi-acuma, iată, suim cântând spre Cerul Sfânt.
Să-L lăudăm cu bucurie şi fără teamă să-L slujim,
ca şi aici, şi-n veşnicie mereu mai fericiţi să fim.
80. IISUS VĂ CHEAMĂ
Iisus vă cheamă, veniţi la El, căci mântuire e numai în El,
de-atâta vreme nu-L auziţi duios zicând: «Veniţi!»…
Ce frumos va fi în clipa când,
curăţiţi şi slobozi de păcat,
vom fi în ceruri toţi cu Iisus,
în Casa cea de Sus!
«Veniţi la Mine – vă cheamă El – odihnă, pace şi har să găsiţi,
căci jugul Crucii este uşor; nu-ntârziaţi, veniţi!»…
De-atâta vreme v-aşteaptă-n drum, ca să vă-ntoarceţi din calea cea rea,
lăsaţi păcatul, toţi, chiar acum, veniţi sub Crucea Sa!
El Şi-a dat viaţa pe Golgota şi cu-a Lui Jertfă pe toţi ne-a scăpat,
ca noi, crezând, să avem prin El iertare de păcat…
Nimeni nu poate să spună-acum că la Iisus el nu poate veni,
când El îl cheamă şi-aşteaptă-n drum cu dragoste-a-L primi…
81. UN GLAS PLIN DE IUBIRE
Un glas plin de iubire te cheamă azi de Sus,
e glasul mântuirii, e glasul lui Iisus. (bis)
Întoarce-te, o frate, din căile pustii
la Domnul Ce te cheamă în braţul Lui să vii! (bis)
O, vino, astăzi, frate, nu mai întârzia,
căit să-ţi plângi păcatul şi El te va ierta. (bis)
De-atâta timp te cheamă din căile pustii,
de ce nu vrei nici astăzi la El degrab’ să vii? (bis)
O, vino şi primeşte al dragostei Lui glas
şi-apoi pe calea vieţii urmează-L pas cu pas! (bis)
82. NUMAI O DATĂ TU TRĂIEŞTI
Numai o dată tu trăieşti şi cui ai vrea ca să-i slujeşti?
Numai o inimă tu ai şi cui ai vrea să ţi-o predai? (bis)
O, de-ai sluji tu lui Iisus şi inima s-o-ndrepţi în Sus,
Iisus ar fi Stăpânul tău şi tu ai fi copilul Său!… (bis)
El ţi-ar aduce bucurii pe care tu nici nu le ştii!
În clipe grele de dureri El ţi-ar aduce mângâieri. (bis)
În suferinţa cea mai grea El pace-n suflet ţi-ar lăsa,
căci El ar fi Stăpânul tău, iar tu ai fi copilul Său. (bis)
Atunci întreagă viaţa ta cu bucurie I-ai cânta
şi-ai spune pururea oricui ce dulce-i fericirea Lui… (bis)
Viaţa pururi ţi-ai păzi doar voia Lui a o-mplini,
căci Domnu-ar fi Stăpânul tău, iar tu ai fi copilul Său. (bis)
83. AFLA-VEI TU VREODATĂ?
Afla-vei tu vreodată, sărmane călător,
în lung pustiul lumii al vieţii scump Izvor?
Sau vei pieri-n deşertul acestei lumi pustii
făr-a afla vreodată Izvorul Apei Vii?
Vin’ din căile pustii
la Izvorul Apei Vii,
acest scump Izvor gustos
e Hristos, e Hristos, e Hristos.
Deschide-ţi-vei vreodată tu, oare, ochii tăi,
spre slava-n care suie a’ pocăinţei căi?
Sau răul te va ţine departe-n veci de Har,
să mergi în iadul unde vei plânge-n veci amar?
Întoarce-vei tu, oare, acuma, cât mai poţi,
ca sufletul din moarte spre Dumnezeu să-l scoţi?
Sau şi acum spre Domnul cu râsete răspunzi
şi sufletul în flăcări pe veci de veci ţi-afunzi?
84. DOMNUL IUBEŞTE PE ORICE SUFLET
Domnul iubeşte pe orice suflet şi-a Lui iubire-i fără sfârşit. (bis)
Să-I cântăm întruna: (bis) Slăvit să fie, slăvit să fie
Domnul Iubirii, El ne-a iubit!
Domnul te cheamă azi cu iubire să-ţi dea iertarea, pacea să-ţi dea. (bis)
Vin’ şi tu la Domnul, (bis) vino şi-I cântă, vino şi-I cântă,
căci mântuirea e-n Jertfa Sa!
O, vino astăzi, o, vin-acuma la Domnul Care îţi poate da (bis)
veşnica-I iertare, (bis) apoi urmează-L, apoi urmează-L,
ca mântuirea s-o poţi avea!
85. LA CE-MI FOLOSEŞTE, OARE?
La ce-mi foloseşte, oare, viaţa asta trecătoare
dacă mi-o petrec în rău, departe de Dumnezeu? (bis)
La ce-mi foloseşte mie să am orice bogăţie,
când nimic nu voi lua din lume când voi pleca? (bis)
La ce-mi foloseşte, frate, să am bani, să am de toate,
câtă vreme eu trăiesc fără Domnul meu Ceresc? (bis)
De-aş avea orice ştiinţă, ce folos când n-am credinţă?
În zadar m-am frământat, că nimic n-am câştigat. (bis)
Ştiu că toate-s însă bune când, prin sfânta rugăciune,
mă apropii tot mereu să-I slujesc lui Dumnezeu. (bis)
Doamne, dă-mi să am în mine Duhul Sfânt Ce de Sus vine!
Căci trăind pentru Hristos toate fi-mi-vor de folos. (bis)
86. VENIŢI, CREŞTINI, LA RUGĂCIUNE
Veniţi, creştini, la rugăciune
în Casa Domnului Cel Sfânt,
veniţi, creştini, plecaţi genunchii
şi fruntea voastră la pământ!
Veniţi, când clopotele sună,
chemând cu glasul lor duios,
s-aducem inimile noastre
naintea Domnului Hristos!
Veniţi, veniţi, vă cheamă Domnul,
cei osteniţi şi-mpovăraţi;
veniţi, odihnă şi iertare
şi mângâiere să v-aflaţi!
Veniţi, căci masa Lui e-ntinsă,
din Pâinea Vieţii vă hrăniţi,
cu Sângele Răscumpărării
şi Harului vă-mpărtăşiţi !
Veniţi, la ceasul pocăinţei,
să ne-nchinăm lui Dumnezeu;
mărturisindu-ne păcatul,
să ne-ndreptăm pe drumul Său!
Veniţi, veniţi cu umilinţă
în faţa Sfântului Altar!
Veniţi să lepădăm păcatul
şi să ne înnoim prin har!
87. VIN’ LA TATĂL
Vin’ la Tatăl, El te cheamă, vin’ acasă, fiu pierdut,
de nimic nu-ţi fie teamă, El va şterge-al tău trecut.
Vino azi, vin’ la El; vino, nu mai aştepta!
Vino azi, vin’ la El; vino, El te va ierta!
Prea mulţi ani robit de patimi ai trăit întunecat,
dar acum, venind cu lacrimi, ai putea să fii iertat.
Azi, de grelele păcate sufletul ţi-e apăsat,
Domnul ţi le-ar şterge toate cu-al Lui Sânge Preacurat.
Spune-I Lui cu-ndurerare tot păcatul făptuit,
Tatăl vrea să-ţi dea iertare pentru Fiul Său iubit.
88. OMULE CE-N ASTĂ LUME
Omule ce-n astă lume zi şi noapte te trudeşti
cât mai multe-averi şi haine şi pământ s-agoniseşti, (bis)
Nu gândeşti că mâine, poate, Dumnezeu te va chema?
Şi-atunci, câte-ai strâns pe lume ale cui vor rămânea? (bis)
Cui va rămânea averea câtă-n lume adunaşi,
cui rămân a’ tale fapte şi păcatul cui îl laşi? (bis)
Cine-o să le spele-n lacrimi ca să scapi neosândit,
cine, dacă tu-n viaţă nici măcar nu te-ai gândit? (bis)
Cine-ţi va spăla păcatul, întorcându-se supus,
dacă tu nu ţii în seamă să te-ntorci azi la Iisus? (bis)
Nu te rezema pe nimeni, vino singur la Hristos!
Toate celelalte-s pierderi, El e Singurul Folos… (bis)
89. O, SCUMPĂ ZI! (I)
O, scumpă zi când pe Iisus Mântuitor eu L-am primit,
o, cât de bine-mi pare-acum că eu atunci m-am hotărât!
Scumpă zi, ziua când Iisus a şters păcatul meu…
El m-a-nvăţat cum să mă rog şi să trăiesc cu El mereu;
o, ce zi, ziua când Iisus a şters păcatul meu!
S-a isprăvit, de-acum eu sunt al Domnului şi El e-al meu,
de-acuma, când mă cheamă, El oriunde Îl urmez mereu.
Viaţa mea întreagă e predată Lui pe veci de-acum,
pentru nimic nu L-aş lăsa pe-al meu Mântuitor Preabun.
Şi zi de zi eu întăresc această hotărâre-a mea,
în fiecare clipă eu doar voia Lui s-o fac aş vrea.
O Doamne-ajută-mă, Te rog, ca să trăiesc spre slava Ta,
viaţa mea să fie-a Ta aici şi-n cer, de-a pururea!…
90. CE BUCURIE ESTE-N CER
Ce bucurie este-n cer de orice păcătos
ce iese dintre cei ce pier şi vine la Hristos!
Fii binevenit, suflet preaiubit
care-ntorci acum pe-al vieţii drum!
O, rămâi mereu lângă Dumnezeu,
o, rămâi mereu lângă Dumnezeu!
Auzi ce coruri îngereşti se bucură acum
că tu pe Domnul Îl primeşti şi-ntorci pe-al vieţii drum!
Priveşte cum în calea ta îţi iese Tatăl Sfânt,
iar tu primeşti din Mâna Sa al cerului veşmânt.
În casa de ospăţ ceresc primeşti un loc slăvit;
cu cei ce-n veci se veselesc, vei fi şi tu primit.
Rămâi statornic credincios, aşa cum astăzi vii,
şi-n Slava Lui, lângă Hristos, ai loc în veci să fii.
91. CÂND TE-AM AFLAT
Când Te-am aflat pe Tine, Doamne, de toate eu m-am lepădat,
eram, în sfânta-mi sărăcie, dumnezeieşte de bogat. (bis)
Când Te-am aflat pe Tine, Doamne, al primăverii vis era,
dar, ca-ntr-un mijloc greu de iarnă, atât belşug de flori ningea. (bis)
Când Te-am aflat pe Tine, Doamne, nici nu simţeam că merg pe jos,
părea că zbor prin întuneric, aşa era de luminos. (bis)
Când Te-am aflat pe Tine, Doamne, tot sufletul mi-era vrăjit,
plângeam ca-n cea mai grea durere, atât eram de fericit. (bis)
Când Te-am aflat pe Tine, Doamne, eram atât de vinovat,
dar, ca pe cel mai fără vină, aşa cu drag m-ai sărutat. (bis)
Când Te-am aflat pe Tine, Doamne, o zi aşa de rând era,
dar n-am de-atuncea sărbătoare mai strălucită decât ea. (bis)
Când Te-am aflat pe Tine, Doamne, eu am simţit că sunt bogat,
dar nici atunci, nici azi, Iisuse, nu ştiu cât sunt cu-adevărat… (bis)
92. MÂNTUIRE AM PRIMIT
Mântuire am primit – fără nici o plată,
prin Iisus cel Răstignit – fără nici o plată.
Cu-al Lui Sânge Preasfinţit vina lumii-a curăţit,
cât de mult El ne-a iubit – fără nici o plată!
Crucea Lui e un izvor – fără nici o plată,
veşnic şi mântuitor – fără nici o plată.
Orişicine va-nseta şi, crezând, din El va bea,
mântuire va afla – fără nici o plată.
De Iisus am fost iubiţi – fără nici o plată,
de-al Lui har învredniciţi – fără nici o plată.
– O, slăvit să fii, Iisus, pentru tot ce ne-ai adus
şi ne dai şi jos, şi Sus – fără nici o plată!
93. NU-I NIMENI MAI DATOR
Nu-i nimeni mai dator ca mine, Iisus, Mântuitorul meu,
căci nimeni altul de la Tine n-a mai primit atât cât eu.
Mie Tu mi-ai dat har aşa bogat,
o, cât sunt dator, Scump Mântuitor,
sunt cel mai dator, Drag Mântuitor!
Din câte oi pierdute-odată aveai căzute cel mai jos,
eu am fost cea mai depărtată, pe mine cel mai greu m-ai scos.
Din câţi fii rătăciţi în moarte au părăsit pe Tatăl Bun,
eu mă dusesem mai departe şi eu trăisem mai nebun.
Din câţi Ţi-au fost datornici Ţie, Stăpâne Sfânt şi Prea-ndurat,
n-a trebuit să ierţi cât mie, eu cel mai mult Ţi-am datorat.
Şi totuşi, Doamne-atât cât mie la nimeni parcă n-ai adus…
O, ce datornic pe vecie Ţi-s eu, Preascumpul meu Iisus!…
94. CÂT SE TOT VESTEŞTE ASTĂZI
Cât se tot vesteşte astăzi
şi cu tot mai larg ecou,
în zadar sunt toate-toate
fără naşterea din nou.
Poate să se spună-oricâte
frumuseţi ce sunt sau nu-s,
orişicâţi le spun zadarnic
fără naşterea de Sus.
Cât de bine-ar fi, nu-l poate,
cât de mult ar fi, e greu;
în zadar sunt toate fără
naşterea din Dumnezeu.
Nimeni n-a ajuns vreodată
al evlaviei erou,
nici moştenitor al Slavei
fără naşterea din nou.
Însuşi Dumnezeu cel Veşnic
în Cuvântul Său a spus
că în cer nu intră nimeni
fără naşterea de Sus.
O, chemaţi la mântuire,
dar spuneţi oricui mereu
că n-o are nimeni fără
naşterea din Dumnezeu!
95. DE DRAGUL TĂU
De dragul Tău, Iisuse dulce, prin lumea asta trec străin,
purtat de dorul Tău fierbinte, atras de chipul Tău senin. (bis )
De dragul Tău, atâtea chinuri cu bucurie-am îndurat,
că nu-i pe lume mângâiere ca-aceea care Tu mi-ai dat. (bis)
De dragul Tău am plâns, Iisuse, căci toţi acei ce Te lovesc,
simt că pe mine-adânc în suflet cu orice vorbă mă rănesc. (bis)
De dragul Tău, o, drag Iisuse, cu ochii-n lacrimi am cântat
şi tot ce-a fost mai scump în mine cu suflet fericit Ţi-am dat. (bis)
De dragul Tău m-aduc ca jertfă pe rugul dragostei aprins;
vreau să mă mistuie iubirea ce-ntregul suflet mi-a cuprins. (bis)
De dragul Tău! Că niciodată, în mii de ani şi de vieţi,
nu Ţi-aş putea cânta, Iisuse, a’ mântuirii frumuseţi… (bis)
96. SĂ NU POT, DOAMNE, SĂ MĂ LAS
Să nu pot, Doamne, să mă las (bis) de Tine niciodată,
chiar de-aş lăsa la orice pas (bis) // o dragoste-ngropată! // (bis)
Cu cât mă duc mereu şi vin (bis) mai singur de oriunde,
de-a Ta iubire mai deplin (bis) // doresc a mă pătrunde. // (bis)
În orice loc, de orice rând, (bis) cărarea-nsingurată
să mi-o învăluie mai blând (bis) // lumina Ta curată. // (bis)
Să n-am amar neîndulcit, (bis) nici nopţi neluminate,
nici orizont nestrălucit, (bis) // nici cereri zbuciumate… // (bis)
Ci numai Tu să-mi fii mereu (bis) Prieten pe-orice cale,
iar dorul sufletului meu – (bis) // trăirea voii Tale. // (bis)
Mai greu de-ar fi cu orice pas (bis) să-mi ardă viaţa toată,
să pot orice, dar să Te las (bis) // să nu pot niciodată! // (bis)
97. IISUSE, SLAVA SLAVEI MELE
Iisuse, Slava slavei mele, Izvor ascuns în Dumnezeu,
atât noian de fericire adus-ai sufletului meu! (bis)
Atâtor înălţimi de slavă stăpân pe veci m-ai hărăzit,
de-aştept cu ochii plini de lacrimi al Veşniciei răsărit. (bis)
O, pentru-această moştenire şi viitor aşa măreţ,
nimica nu-i prea mult în lume şi nu-i prea mare nici un preţ. (bis)
Dar n-am decât o viaţă, Doamne, şi-un singur suflu pământesc,
ca-n schimbu-acestei fericite Împărăţii, să-Ţi dăruiesc. (bis)
Şi-i prea puţin… Pe-o-mpărăţie şi-un viitor aşa măreţ,
dac-aş avea, Iisuse Doamne, aş da o mie de vieţi! (bis)
Dar nu le am… Şi plâng, Iisuse, azi, când osânda mi-o ascult,
nu pentru că-Ţi jertfesc o viaţă, ci pentru că nu-Ţi pot mai mult. (bis)
98. IISUSE DOAMNE, PENTRU MINE
Iisuse Doamne, pentru mine băuşi al morţii-amar venin,
ca eu acum, crezând în Tine, iertat să fiu, iertat deplin. (bis)
Prin moartea Ta trăiesc, Iisuse, pe veci scăpat de orice chin;
fiindcă Tu mi-ai dus osânda, eu sunt iertat, iertat deplin. (bis)
Iubirea Ta şi Adevărul îmi toarnă inimii alin
prin dulcea pace-a-ncredinţării c-am fost iertat, iertat deplin. (bis)
Ce dulce şi uşoară-i crucea când azi, de bucurie plin,
trăiesc şi umblu prin credinţa c-am fost iertat, iertat deplin! (bis)
Ce dar să-Ţi pot aduce, oare, Acolo Sus când am să vin,
atât de vrednic şi de mare, c-am fost iertat, iertat deplin? (bis)
O, n-am să-Ţi dau decât un suflet cu mult mai alb ca orice crin;
tot Cerul va slăvi iertarea ce-o poţi Tu da – şi-o dai deplin. (bis)
99. SUB CRUCEA TA ÎNGENUNCHEAT
Sub Crucea Ta îngenuncheat, învăţ ce e iubirea,
învăţ cum Tu mi-ai câştigat pe Cruce mântuirea.
Cu al Tău Sânge Preacurat viaţa mi-ai răscumpărat;
fii binecuvântat!
Nainte chiar de veşnicii Tu Te-ai gândit la mine;
când nici pe lume nu venii eram iubit de Tine .
Tu de la leagăn m-ai păzit, har peste har mi-ai dăruit;
în veci să fii slăvit!
Tot ce am eu şi tot ce sânt Îţi datorez doar Ţie,
de-aceea viaţa pe pământ Ţi-o dau pe veşnicie.
O, pune-o, Doamne-n slujba Ta, să fii slăvit doar Tu prin ea,
Iisuse, Viaţa mea!
100. CE DULCE-I VIAŢA CU IISUS
Ce dulce-i viaţa cu Iisus, sub Crucea Lui când te apleci;
ai vrea cu Dânsul să rămâi pe veci de veci. (bis)
Să-nduri oricâte lovituri, prin mii de prigoniri să treci,
cu Domnul tu eşti fericit pe veci de veci. (bis)
Când rătăceşti nefericit şi-n chinuri viaţa ţi-o petreci,
de-L ai pe El, îţi dă alin pe veci de veci. (bis)
Iisus e bucuria ta. O, suflete ce-n plâns petreci,
El fericire îţi va da pe veci de veci… (bis)