Traian Dorz, Hristos, Comoara Psalmilor
Meditația zilei, 29 august:

„Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în Domnul şi măriţi prin laudele voastre sfinţenia Lui!“ (Psalmi 97, 12).

bibliaA te bucura în Domnul înseamnă a te bucura de Adevăr (1 Cor. 13, 6),
a te bucura de Pace,
a te bucura de Dreptate,
a te bucura de orice lucru şi cuvânt bun (2 Ioan 4).
A te bucura în Domnul înseamnă a fi mulţumit şi fericit numai când triumfă adevărul asupra minciunii,
când biruie binele împotriva răului,
când izbândeşte dreptatea deasupra nedreptăţii,
când se înalţă lumina deasupra întunericului.
A te bucura în Domnul înseamnă a veghea neîncetat spre a nu te întina nici o ispită,
ca să nu te robească nici un păcat,
ca să nu te rupă din dulcea părtăşie cu Hristos nimic, nici din cele trupeşti, nici din cele sufleteşti.
Căci acestea te-ar smulge din dragostea şi legătura dulce cu Domnul,
cu Duhul Lui Sfânt şi cu viaţa Lui,
din care îţi primeşti revărsarea păcii şi a luminii, care sunt tocmai bucuria ta în El.

A te bucura în Domnul înseamnă a duce neîncetat o viaţă de ascultare atentă şi iubitoare de voia Lui cea sfântă şi de tot Cuvântul Lui.
Înseamnă a duce o viaţă de rugăciune,
o viaţă de muncă harnică şi cinstită,
o viaţă de luptă biruitoare împotriva păcatului din tine şi din alţii.
Înseamnă o alergare voioasă spre Ţinta Cerească
şi o curajoasă luptă până la izbândă pentru Cauza lui Hristos în lume,
şi o viaţă de rod îmbelşugat prin harul şi prin puterea Duhului Sfânt.
A te bucura în Domnul înseamnă a fi statornic în credinţă
şi hotărât în fapte.
Înseamnă a fi ascultător de Biserică (Mat. 18, 17),
a fi supus fraţilor (Evrei 13, 17),
a avea o inimă, o simţire şi un gând cu toţi ceilalţi credincioşi, fraţii tăi (Filip. 2, 2),
a lua parte cu fapta la ajutorarea Lucrării Domnului, la jugul şi la sarcina Lui (Matei 11, 29; Filip. 4, 10).

Dragă suflete, oare tu ai simţit vreodată ce dulce şi sfântă este această stare de bucurie în Domnul?
Te-ai bucurat tu oare şi te bucuri numai în Domnul, cu o astfel de bucurie adevărată şi sfântă? Te bucuri tu cu adevărat în felul acesta numai când triumfă cauza Lui
şi numai când se împlineşte voia Lui?
Sau pentru tine o astfel de bucurie este total străină şi necunoscută, dispreţuită şi nedorită?
Dragă suflete, tu poate că mai degrabă te bucuri de nelegiuire, decât de adevăr.
Poate că te bucuri când poţi să înşeli, să nedreptăţeşti, să furi, să minţi, să păcăleşti pe alţii şi să râzi de ei. Când îi poţi atrage să facă răul – şi nu când îi vezi umblând să facă binele.
Te bucuri mai degrabă când calcă voia lui Dumnezeu, nu când o ascultă.
Când îi vezi că le merge rău, nu când le merge bine.
Când duc lipsuri şi sunt nefericiţi, nu când se împacă şi cresc în cele bune.
Poate că te bucuri când le poţi lua ceva altora, nu când le poţi da.
Când îi prosteşti, nu când îi luminezi.
Când sunt prinşi în curse, nu când scapă…

O dragul meu, nu face răul şi nu săpa groapa nimănui, ca să nu cazi tu în ea!
Nu te ridica cu trufie şi nu asupri pe nimeni, întunecându-i bucuria, ca să nu fii tu pedepsit odată şi aspru de către Dumnezeul Care te vede!
Vino la Domnul! Primeşte bucuria Lui! Ca să fii veşnic fericit.

Doamne Dumnezeul nostru,
Îţi mulţumim şi Te lăudăm pe Tine că ne-ai dat Duhul Tău, prin Care ne-ai umplut inimile de bucurie şi ni le păstrezi bucuroase neîncetat! (Fapte 14, 17).
Îţi mulţumim că ai pus în noi dorinţa de a căuta mereu binele şi de a fi mulţumiţi numai cu el.
Mulţumim că păstrezi mereu în noi aprinsă această dorinţă, pentru ca prin împlinirea ei să avem mereu bucuria Ta.
Fă, Doamne Iisuse, ca să iubim totdeauna numai ceea ce este plăcut Ţie, ca să ne bucurăm mereu în Tine.
Da, căci nimic nu este pentru noi mai fericit şi mai frumos decât aceasta!
Te rugăm, însufleţeşte-ne mereu pe toţi pentru aceste sfinte dorinţe,
pentru ca la izbândirea acestora să ne bucurăm sincer şi deplin.
Şi, Te rugăm, să ne ajuţi ca să ajungem veşnicia fericită în care tot ce iubim să se împlinească desăvârşit şi frumos.
Pentru ca bucuria noastră în Tine să fie tot aşa: desăvârşită şi veşnică.
Amin.

Cântarea Psalmului 97

1. Împărăţeşte Domnul cu mărire,
pământul să se veselească-ntreg
şi să se bucure mulţimea mare
de-ostroave care glasu-I înţeleg!

2. Cu nori şi negură Se înconjoară,
şi-a Tronului Său sfinte temelii
sunt veşnic Judecata şi Dreptatea
Şi-acestea rămânea-vor pe vecii!

3. Nainte-I merge focul Lui ce arde
pe toţi aceia care-L duşmănesc.
4. Cu fulgerele-I lumea luminează,
pământul vede, neamuri se-ngrozesc.

5. În faţă-I munţii se topesc ca ceara
naintea Lui, căci El e veşnic Sfânt.
6. Spun cerurile marea Lui dreptate,
văd slava Lui toţi cei de pe pământ.

7. Sunt ruşinaţi toţi câţi slujesc la idoli
şi toţi cei câţi cu idoli s-au fălit,
toţi zeii lor în faţa Lui se-nchină,
8. Sionu-aude-aceasta fericit

şi vesele sunt fiicele lui Iuda
de-a Tale, Doamne, sfinte judecăţi,
9. Căci Tu eşti Cel Prea Nalt pe tot pământul
şi mai presus de orice zei Te-arăţi.

10. Urâţi ce-i rău, voi, câţi iubiţi pe Domnul,
căci El păzeşte sufletu-alor Săi,
pe credincioşii Săi Şi-i izbăveşte
din mâinile şi cursa celor răi.

11. Lumina, din vecii, e semănată
pentru acei ce sunt neprihăniţi,
şi bucuria, numai pentru-aceia
cu inima curată şi smeriţi.

12. Voi, cei cu inima fără prihană,
în Domnul ne-ncetat vă bucuraţi,
sfinţenia şi slava Lui cea mare
prin laudele voastre să nălţaţi!

*
* *

Cuvinte înţelepte:

„Nimic nu înalţă mai mult sufletul nostru, nu-i dă aripi, nu-l ridică deasupra pământului, nu-i dă o iubire mai arzătoare pentru adevărata înţelepciune şi nu-i insuflă mai mult dispreţ pentru lucrurile pământeşti, decât cântarea cântărilor sfinte“ (Sf. Ioan Gură de Aur).