Traian Dorz, Semănați Cuvântul Sfânt (Caietul 28)
Capitolul 5.
1. Nu locul este pentru om, ci omul este pentru loc, căci omul este schimbător, dar locul nu este. Omul poate fi oricine, dar locul este acelaşi.
2. Oamenii sunt nenumăraţi, dar locurile sunt numărate. Aşa este şi în cele pământeşti, dar în cele cereşti şi mai mult.
3. În Cuvântul Sfânt este scris mereu acest adevăr, când se spune despre numărul poporului sfânt, despre numărul ostaşilor, al îngerilor, al bătrânilor sfinţi, al trâmbiţelor ori al cetelor, al zilelor, al anilor, al semnelor…
4. Un număr hotărât de locuri este pentru fiecare seminţie a poporului biblic. Un număr hotărât de locuri în Împărăţia şi planul lui Dumnezeu este şi pentru neamuri, după cum este scris: … până va intra numărul deplin al neamurilor… (Rom. 11, 25), sau al seminţiilor lui Israel (Apoc. 7, 4).
5, Dacă cele mai însemnate locuri de pe pământ se câştigă printr-un concurs – şi cine vrea să le dobândească trebuie să se grăbească, să lupte, să muncească spre a-l câştiga, apoi spre a-l păstra bine – acelaşi lucru se cere şi pentru un loc şi o slujbă în Lucrarea şi Împărăţia lui Dumnezeu.
6. Este scris: Împărăţia lui Dumnezeu se ia cu năvală şi cei ce dau năvală, pun mâna pe ea (Matei 11, 12; Luca 16, 16). Aceasta înseamnă că locurile sunt limitate şi că reuşesc să le ocupe cei care se grăbesc primii.
7. Dar nu numai locurile sunt numărate, ci şi timpul este măsurat. S-a spus: Astăzi dacă auziţi glasul Domnului ascultaţi-L!… Să nu vă pomeniţi sosiţi prea târziu. Acesta este un avertisment foarte însemnat.
8. Dacă sunt fixate locurile care se pot ocupa este fixat şi timpul în care se pot dobândi aceste locuri. Poate să mai fie timp dacă nu mai sunt locuri. Sau poate să mai fie locuri dacă nu mai este timp.
Cine nu-şi înţelege nici timpul şi nici locul, rămâne totdeauna afară.
9. Cea dintâi grijă a fiecărui călător este să-şi asigure din timp un loc, iar a doua tot aşa de mare este să fie în clipa hotărâtă acolo.
Orice neglijenţă duce la pierderea călătoriei.
Spre Împărăţia lui Dumnezeu se cere la fel.
10. Când eşti în fruntea unei coloane, ai grijă să nu fii mai mult decât un pas înaintea ei, ca nu cumva depărtându-te prea mult să pierzi legătura cu ai tăi. Atunci tu pleci fără ei, iar ei rămân fără tine.
11. Un proverb al nostru spune aşa:
Dacă ţi-e nevasta mică
ori te-apleci,
ori ţi-o ridică
dacă te-ai unit cu ea
vezi să-ţi fie-asemenea.
12. Asta înseamnă că atunci când mergi cu cei desculţi, ori să-i încalţi şi pe ei, ori să mai umbli şi tu desculţ. Altfel tu vei ajunge să te ruşinezi de ei, iar ei vor ajunge să te dispreţuiască pe tine.
13. Dacă doreşti un loc în casa lui Dumnezeu, vezi mai întâi să te faci vrednic de el – şi numai apoi să-l ocupi. Dacă ai ajuns acolo împins de împrejurări, dă-ţi toate silinţele să te ridici până la datoria ce ţi-o cere.
Dacă nu reuşeşti, mai bine lasă-l altuia. Dacă te vei retrage tu – vei fi cinstit. Dacă te va respinge el, vei fi ruşinat.
14. Dacă doreşti să ajungi la nunta Împăratului, treci pe la poarta Lui, unde fiecărui invitat i se dă haina de nuntă. Fără ea nu intra acolo, fiindcă Stăpânul vine în control şi El te va descoperi.
15. Nu intra în adunarea Domnului şi nu sta între copiii Lui fără naşterea din nou. Numai această taină sfântă îţi va da dreptul şi cinstea de a sta acolo cu vrednicie.
16. Locurile din adunarea Domnului de pe pământ sau din cer se câştigă numai prin concursul smereniei şi curăţiei, cum spune Mântuitorul la Matei 20, 23. Tatăl le dă acelora care vor fi cei mai smeriţi şi mai nevinovaţi (Matei 18, 1-4).
17. Vrei un loc de cinste în faţa Domnului şi alor Lui? Atunci apleacă-te cel mai jos, munceşte cel mai devotat, roagă-te cel mai fierbinte, iubeşte cel mai mult, suferă cel mai răbdător.
Atunci îl vei avea sigur şi pe pământ, şi în cer.
18. Dar dacă atunci când n-ai un loc de frunte eşti smerit – cu atât mai mult fii smerit atunci când l-ai dobândit. Pentru că spre el te sui. Dar de la el te prăbuşeşti.
19. Dacă ai ajuns într-un loc de frunte şi nu-ţi ai conştiinţa răspunderii şi smereniei potrivit cu el, – ai grijă! Nu mânca şi nu bea cu nelegiuiţii şi nu asupri pe cei peste care te-a înălţat Stăpânul, ca nu cumva să vină pe neaşteptate controlul Său şi să te afle aşa – căci ştii ce soartă ţi s-a spus că te aşteaptă (Matei 24, 45-51).
20. Dacă eşti pus străjer, veghează, fiindcă răspunzi pentru multe şi pentru mulţi. Nu dormi la post şi nu sta nepăsător de nicio primejdie cât de mică sau vrăjmaş cât de slab. Strigă înainte de a ajunge focul la acoperiş, lupul în staul şi sabia asupra ţării.
Cu o clipită prea târziu, eşti pierdut (Ezec. 33, 6).
Doamne Dumnezeul nostru, dă poporului nostru străjeri sfinţi, iar poporului o ascultare sfântă.
Amin.