GOLGOTA

GOLGOTA

În Biblie, ne spune prorocul Ezechil că i s-a arătat odată următoarea vedenie:
„O apă văzut-am curgând din lăcaşul Domnului. Un om mi-a zis: «Treci apa». Şi am intrat în apă şi apa, la început, ajungea până la glezne, apoi până la genunchi şi pe urmă s-a făcut râu mare până la brâu. Şi omul mi-a zis: Aceasta este «apa iertării» şi această apă va intra în marea moartă şi, vărsându-se în mare, apele ei se vor vindeca… Şi se va însănătoşi şi va trăi tot acela peste care va curge râul… Şi pe lângă acest râu vor creşte tot felul de pomi roditori şi nu se va sfârşi rodul lor, pentru că apele care-l udă din cele sfinte ies”… (Ezec 47).
Aşa este şi jertfa lui Iisus de pe Golgota. Jertfa Crucii a deschis un izvor din care curge sângele şi apa iertării şi a mântuirii noastre sufleteşti. Râul ce izvorăşte din Golgota curge spre marea cea moartă a acestei vieţi, ca să-i vindece apele. De 1923 de ani curge mereu acest râu al vieţii, dar marea cea moartă a omenirii nu s-a mai vindecat deplin, ci parcă acum s-a făcut mai moartă şi mai plină cu mortăciuni sufleteşti ca oricând. Asta vine de acolo că nu toţi oamenii au primit cu destulă înţelegere şi cu destulă credinţă darul ce ni-l dă Golgota cu jertfa ei.
Cititorule, şi tu trebuie să ai o Golgotă a ta. Aceasta este Golgota ta: „Tot cel ce vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să vină după Mine” (Lc 9, 23). „Omul nostru cel vechi cu Hristos împreună s-a răstignit, ca noi să nu mai slujim păcatului” (Rom 6, 6). Asta înseamnă să-ţi răstigneşti păcatele şi năravurile tale cele rele, să ieşi din tine însuţi şi să trăieşti pentru alţii. Dar tu niciodată nu vei putea sui această Golgotă, dacă n-ai primit darul şi tăria ce o dă jertfa Crucii. Cititorule! Acest dar este râul pe care l-a văzut Ezechil. Acest râu curge pe lângă tine. Lasă-l să intre în viaţa ta, căci tot omul „peste care va curge acest râu se va însănătoşi şi va trăi”.
Când şi eu, şi tu, cititorule, când şi vecinul meu, şi al tău vom înţelege darul ce-l dă jertfa Crucii de pe Golgota şi vom lăsa râul acestui dar să intre şi să ne copleşească viaţa noastră, atunci şi numai atunci marea cea moartă a vieţii oamenilor şi omenirii de azi se va însănătoşi.

P. Trifa, «Lumina Satelor» nr. 12 / 1 apr. 1923, p. 1