Versificare: Traian DORZ
1. Slăviţi, slăviţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui,
vestiţi printre popoare lucrarea Domnului!
2. Cântaţi, cântaţi în cinstea puterilor Lui tari,
vorbiţi, vorbiţi de toate minunile Lui mari!
3. Făliţi-vă în lume cu Numele Lui Sfânt,
să cânte duhul celor ce-L caută pe pământ!
4. Să alergaţi la Domnul, la sprijinu-I bogat
şi Faţa Lui cea sfântă căutaţi-o necurmat!
5. Aduceţi-vă-aminte ce semne-a săvârşit,
minuni şi judecată ce gura-I a grăit,
6. A lui Avraam sămânţă şi Iacov cel plăcut,
aduceţi-vă-aminte ce Domnul a făcut!
7. Căci Domnul ne-a fost nouă Puternic Dumnezeu,
El judecată face pe tot pământul Său,
8. El pururi Şi-aminteşte de sfântu-I legământ
făcut cu mii de neamuri de oameni pe pământ,
9. De legământul care cu-Avraam l-a încheiat,
de jurământul care lui Isaac l-a dat.
10. El a făcut o lege lui Iacov, pe pământ,
lui Israel, un tare şi-un veşnic legământ,
11. Zicând: «Îţi voi da ţara Canaanului plăcut,
s-o moşteniţi, căci sorţul la dânsa v-a căzut».
12. Pe-atunci ei erau singuri şi umili, şi puţini,
13. mergeau din ţară-n ţară, la toţi fiind străini.
14. Dar nimeni să-i apese El n-a îngăduit,
pe mulţi regi, pentru dânşii, El, Domnu-a pedepsit,
15. El zise: «Nu-i atingeţi, căci unşii Mei sunt ei,
nu faceţi rău acelor ce sunt proorocii Mei!»
16. Spre ţara lor chemat-a El foamete şi vai,
tăiatu-le-a deodată mijloacele de trai,
17. Trimisu-le-a nainte pe Iosif, rob legat,
18. I-au strâns picioru-n lanţuri şi-n fiare l-au băgat,
19. Pân’ la-mplinirea vremii şi proorociei Lui
şi până să-l încerce Cuvântul Domnului.
20. Atuncea, împăratul din lanţ l-a desfăcut,
21. L-a pus domn peste casa şi-ntregul lui avut,
22. Pe cei mari, după voie, să poată a-i lega
şi pe bătrâni să-nveţe înţelepciunea sa.
23. Şi în Egipt atuncea Israel a venit
şi Iacov în ţinutul lui Ham a locuit.
24. Iar Domnul înmulţit-a poporul Lui, încât
a fost cu mult mai tare ca cei ce l-au urât,
25. Iar inimile-acestor’ atâta le-a schimbat,
încât cu mişelie şi ură s-au purtat.
26. Atunci trimis-a Domnul pe Moise şi Aron,
27. Minuni nemaivăzute văzut-a Faraon.
28. Trimis-a întuneric şi neguri a adus,
să nu fie-ndărătnici Cuvântului de Sus.
29. Schimbat-a apa-n sânge, toţi peştii le-au pierit,
30. În ţară şi-n palate, de broaşte-a forfotit,
31. Cu muşte-otrăvitoare umplut-a orice loc,
32. În loc de ploi căzut-au mari grindine şi foc.
33. Bătut-a vii şi arbori, smochinii i-a zdrobit,
34. Lăcuste fără număr asupră-le-au venit,
35. Mâncat-au iarba toată şi rodul din câmpii,
36. Lovitu-le-a cu moarte pe-ntâi născuţii fii.
37. A scos pe-ai Săi cu aur şi-argintul jefuit,
nici unul dintre dânşii, din toţi, n-a şovăit.
38. S-a bucurat Egiptul atunci când au plecat,
că-i apucase groaza de tot ce s-a-ntâmplat.
39. Un nor le-ntinse ziua, iar noaptea foc le-a dat,
40. Cu carne şi cu pâine din cer i-a săturat,
41. Cu-a Lui putere stânca de piatră le-a deschis
şi,-n loc pustiu, El, râuri de apă le-a trimis.
42. Căci Şi-a adus aminte de-al Său Cuvânt rostit
şi de-Avraam, alesul şi robul Lui iubit.
43. El Şi-a scăpat poporul în cânt şi-n veselii
şi-aleşii Lui, în multe strigări de bucurii.
44. Le-a dat pământul altor popoare – şi, uşor,
ei pus-a stăpânire pe rodul muncii lor
45. Ca să-I păzească Legea de-a pururi Israel.
O, lăudaţi pe Domnul,
slăvit să fie El!