Traian Dorz, Poruncile iubirii

1. Iubirea este singurul lucru cu care putem cum-păra darurile şi binecuvântările cereşti
şi cu care ne putem plăti marea noastră datorie faţă de Dumnezeu.
Nici o altă monedă nu are un preţ mai mare înaintea lui Dumnezeu ca aurul ceresc al iubirii.

2. Suflete al meu, iubeşte-L pe Dumnezeu, Făcă-torul tău şi Părintele tău, Care te-a zămislit din iubire,
şi te-a încălzit cu iubire,
şi te-a întrupat din iubire.
Şi te-a ocrotit, şi te-a crescut din iubire.
El te-a luminat şi te-a răscumpărat cu aurul cel ceresc şi veşnic al iubirii.
El te-a dăruit, te-a înconjurat şi te-a fericit numai prin iubire…

3. Dumnezeu ne-a făcut tot binele numai prin iubi-re.
Prin iubirea Lui,
prin iubirea pământească,
prin iubirea de soţ, şi de copii, şi de fraţi, şi de prieteni, şi de binefăcători.
Dumnezeul Iubirii ne face nouă tot binele prin iubirea soarelui, a naturii şi a semenilor…
Prin iubirea luminii şi a adevărului,
a bucuriei şi a tinereţii,
a înţelepciunii şi a cântării…
– şi cine ar putea spune îndeajuns ce minunate sunt acestea!

4. Prin iubirea tuturor acestora te-a încălzit şi hrănit Dumnezeul şi Părintele tău.
Prin ele te-a îmbrăcat şi păzit el, îngrijind mereu, prin toate, ca să poţi fi tu fericit, privind şi în Sus, şi în jos,
în jurul tău şi în lăuntrul tău.

5. Sufletul meu şi fiul meu, iubeşte-L pe Domnul şi Mântuitorul tău preaiubit, Iisus Hristos, cu toată căl¬dura ta, cu toată recunoştinţa ta şi cu toată îndrăzneala ta, şi cu toată curăţia ta;
iubeşte-L până la sânge, până la cruce, până la flăcări;
iubeşte-L până la gheaţă, până la jertfă, până la moarte;
iubeşte-L până la cer şi până la El,
– căci El te-a iubit pe tine şi mai mult.

6. Sufletul meu şi fiul meu, iubeşte-L pe Domnul nu numai cu glasul tău şi
cu scrisul tău,
sau cu cântările tale şi cu rugăciunile tale,
– ci cu toată căldura faptelor tale,
cu toată lumina umblărilor tale,
cu toată puterea simţurilor tale
şi cu toată ascultarea paşilor tăi.

7. Iubeşte-L pe Domnul, sufletul meu şi fiul meu, prin împlinirea voii Lui
şi prin căutarea săracilor Lui,
iubeşte-L prin ajutorarea Lucrării Lui şi prin cercetarea Bisericii Lui,
iubeşte-L prin slujirea cauzei Lui şi prin unirea credincioşilor Lui,
iubeşte-L prin tot ce este spre slava şi bucuria Lui.

8. Iubeşte-L pe Domnul, fiul meu, în singurătatea ta şi în tinereţea ta,
iubeşte-L în sănătatea ta şi în boala ta,
iubeşte-L în suferinţa ta, în încercările şi strâm-torările tale,
iubeşte-L în înălţarea ta şi în căderea ta,
iubeşte-L în bătrâneţea ta şi în sfârşitul tău.

9. Iubeşte-L pe Domnul, fiul meu, în părinţii tăi şi în soţul tău,
iubeşte-L în copiii tăi şi în fraţii tăi,
iubeşte-L în prietenii, în vecinii şi în apropiaţii tăi,
iubeşte-L pe Domnul în străinii tăi, în vrăjmaşii tăi şi în prigonitorii tăi…

10. Iubeşte-L pe Domnul, fiul meu iubit, în orice vreme, în orice loc şi în orice stare.
Căci cu cât Îl vei iubi tu mai larg şi mai înalt, cu atâta revărsările fericite ale iubirii tale se vor întoarce de la El mai îmbelşugate asupra ta,
şi în viaţa aceasta,
şi în vecii vecilor.

11. Doamne, Tu mi-ai dăruit din iubirea Ta viaţă şi trupului, şi sufletului meu.
Tot ce m-a făcut fericit
şi mă va face până în veşnicie fericit,
totul mi-a venit numai din iubirea Ta.
Eu trăiesc zilnic,
cu tot ce are fiinţa mea, Doamne, şi astăzi,
numai datorită iubirii Tale.

12. Din iubirea Ta, Doamne al iubirii, mă hrănesc cu pâinea şi cu sarea zilnică.
Din iubirea Ta mă bucur şi mă mângâi, mă în¬călzesc şi mă îmbrac.
Prin iubirea Ta pot munci şi prin ea pot să mă odihnesc.
Prin iubirea Ta pot crede, pot nădăjdui, pot răbda şi pot iubi totul.

13. Prin iubirea Ta, preaiubitul meu Mântuitor, aştept să văd Faţa Ta şi Împărăţia Ta, lumina Ta şi des-fătarea Ta cea veşnică.
Prin iubirea Ta voi fi fericit împreună cu toţi ai Tăi şi cu toţi ai mei.
Slavă nesfârşită, Doamne,
Iubirii Tale nesfârşite!
14. Tu, fiul meu iubit, descoperi în fiecare clipă doar câte un bine pe care ţi-l face ţie Dumnezeu.
Vezi în fiecare pas doar o singură minune a Lui, – când o vezi şi pe asta.
Simţi în tot ce face Domnul că este câte o binefacere a Lui faţă de tine,
sau faţă de familia ta,
sau de lucrurile tale
şi de semenii tăi…
– şi, o, ce minune este că tu vezi asta, când sunt atâţia în jurul tău care nu văd – şi nu vor vedea asta niciodată.

15. Dar ochii tăi, fiul meu, descopăr încă atât de puţin, căci mintea ta înţelege încă atât de îngust,
iar fiinţa ta cuprinde atât de mărginit şi de neclar binele pe care ţi-l face Dumnezeu!
O, dacă noi am putea vedea deplin aceasta!

16. Fiul meu, noi nici nu găsim cuvintele potrivite, ca să-I mulţumim Domnului atât de recunoscători cât ar trebui, pentru binefacerile Sale faţă de noi,
– pentru puţinele ce le vedem, din marele lor număr!
Dar dacă I le-am vedea pe toate? Cât de uimiţi am fi de numărul lor?

17. Sufletul meu tu ai crezut atunci când sănătatea ta sau libertatea ta ţi-au fost luate pentru o vreme, că Dumnezeu îţi face rău…
Dar El ţi-a făcut bine.
Numai după ce ai trecut cu răbdare prin şcoala suferinţei ai putut vedea cât bine ţi-a voit şi ţi-a făcut ţie Domnul chiar prin loviturile acelea,
– fiindcă fără de ele atunci, te îngrozeşti acum unde ai fi ajuns nu numai tu – ci şi toţi fraţii tăi!

18. Ai crezut atunci, când Dumnezeu te-a dat pentru o vreme în mâinile oamenilor ca să te chinuiască şi să te apese, că Dumnezeu te-a părăsit şi te-a trântit, ca să-ţi facă răul.
Dar azi, după ce dragostea Lui te-a ocrotit acolo tot timpul şi în toate privinţele…
după ce te-a izbăvit cu bine din toate, – ce bine vezi că numai în felul acesta ţi se putea face ţie şi alor tăi
binele acesta mare de care vă bucuraţi acum!

19. Azi când priveşti la lumina pe care ai primit-o prin întunericul acela
şi cântăreşti preţul înţelepciunii, al încredinţărilor şi al harului primit tocmai prin şcoala aceasta aspră,
– abia azi îţi poţi da seama că Domnul ţi-a făcut poate cel mai mare bine tocmai prin aceasta.
În veşnicie vei vedea aceasta şi mai mult.

20. Sufletul meu şi fiul meu iubit, nu te grăbi nici-odată să te tângui,
nici să te mâhneşti,
nici să descurajezi,
– ci grăbeşte-te să îngenunchezi umilit şi încre¬zător în dragostea binefăcătoare şi înţeleaptă a Dom¬nului Tău,
Care nu urmăreşte niciodată să-ţi facă decât binele – prin tot ce-ţi vine de la El,
şi prin tot ce îngăduie El să-ţi vină de la oameni,
sau de la duhuri,
sau de la soartă,
sau de la întâmplări.
Doamne Iisuse, ajută-ne să fim încredinţaţi pe deplin de toate acestea.
Amin.