Traian Dorz, din Hristos – Jertfa noastră

„Lângă crucea lui Iisus stătea Mama Lui şi sora Mamei Lui, Maria, nevasta lui Cleopa şi Maria Magdalena.“ (Ioan 19,25)
Până la cruce, au stat mulţi lângă Iisus, dar lângă cruce nu mai stau cu El decât cei în care dragostea a biruit frica morţii. Cei ai căror dragoste este mai tare ca moartea şi ai căror gelozie este mai neînduplecată decât orice (C. Cânt. 8, 6).
Lângă crucea lui Iisus, în cel dintâi loc este tot Mama Lui Sfântă.
De lângă Buna Vestire şi până lângă Crucea Împlinirii acesteia, Preasfânta Fecioară şi Preadulcea Mamă a fost nedespărţită de Iisus.
Ea a fost lângă ieslea cântărilor îngereşti pentru El.
Ea a fost lângă creşterea rugăciunii cu El.
A fost lângă îngrijorările pământeşti pentru El.
A fost lângă bucuriile izbânzilor Lui şi a fost lângă durerile patimilor Lui…
Ea este acum lângă Jertfa Ispăşirii Lui.

Şi ea este astăzi la dreapta Slavei Lui (Ps. 45, 9).
Căci este drept ca aceea care a băut cel mai amar pahar alături de Iisus, Fiul ei Sfânt, care a fost botezată cu cel mai greu botez alături de El, prin inima căreia a trecut cea mai chinuitoare sabie (Lc. 2, 35), să fie şi de-a dreapta Lui mai întâi ca oricare, în slava veşnică (Mt. 20, 23), şi să fie şi în cinstirea noastră veşnică tot aşa, mai presus de orice altă sfinţenie pământească. După cum şi slujba pe care ea a adus-o lui Dumnezeu a fost unică şi mai presus ca oricare alta.
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, Preasfântă Fecioară desăvârşită, Preasfântă Mamă Unică, Preasfântă Închinătoare mai apropiată, Preasfântă Fiinţă mai cinstită, Preasfântă inimă mai iubitoare, – tu, care eşti cea mai aproape de Fiul Tău şi Mântuitorul nostru Dulce, – roagă-te pentru noi de lângă El… Şi de lângă noi.

Lângă crucea lui Iisus…
Părtăşia care se sudează prin cruce şi prin durere, prin suferinţă şi prin jertfă, prin sânge şi prin lacrimi nu mai poate fi nici ruptă şi nici uitată până în veci.
Nu este o mai mare dragoste decât aceea care îşi dă viaţa.
Noi am cunoscut dragostea lui Hristos pentru noi, fiindcă El Şi-a dat viaţa Lui.

Şi la fel şi Hristos cunoaşte dragostea noastră adevărată pentru El numai în acei care suntem în stare să ne dăm viaţa noastră pentru El.

Fără sânge nu este iertare (Evrei 9, 22).

Şi fără iertare nu este dragoste.
Mulţi au fost lângă predicile tale, mulţi lângă cântările tale, mulţi lângă bucuriile tale, mulţi lângă petrecerile tale,
– dar puţini sunt cei care au fost lângă crucea ta.

Mulţimile acelora de lângă bucurie nu sunt numite, dar numele celor dragi de lângă cruce au rămas neuitate pe veci.
Vrei să ai o veşnică pomenire în ceruri? Stai lângă Crucea lui Iisus acum pe pământ.
Vrei să fii neuitat Acolo în Împărăţia lui Hristos? Fii aici alături de lucrarea jertfei şi dragostei Lui mântuitoare.
Vrei să fii Mâine părtaş la slava Lui? Fii astăzi părtaş la suferinţele Lui.

Vrei să învii împreună cu Iisus? Fii gata să mori împreună cu El. Adevărat este cuvântul acesta: (II Tim. 2, 11-12). Dacă răbdăm împreună cu El, vom şi împărăţi împreună cu El.

O, Crucea lui Iisus, Crucea lui Iisus!
Slavă veşnică Ţie, Crucea Lui mântuitoare, prin care s-a făcut spălarea păcatelor şi răscumpărarea sufletelor noastre, purtarea poverilor şi înlăturarea osândei noastre, răstignirea firii şi înnoirea fiinţei noastre, atingerea slavei şi pecetluirea înfierii noastre.

O, Nemuritoare şi Strălucită Cruce a jertfei lui Iisus!
Lângă tine îngenunchează dragostea noastră şi de tine se leagă speranţele noastre.
Sub tine se îngroapă slăbiciunile noastre şi pe tine este pironită osânda noastră.
În tine este puterea noastră şi spre tine înălţăm mâinile şi privirile noastre.

De tine ne alipim inimile, pătrunse de fiorul celei mai recunoscătoare dintre câte iubiri datorăm pe pământ sau în cer, în viaţa aceasta trecătoare sau în cea veşnică.

Căci noi nici în pământ şi nici în cer n-am avea loc dacă nu am fi stat lângă tine, dacă nu ai fi stat tu lângă noi.
Căci nici în viaţa aceasta şi nici în viaţa veşnică n-am avea nici o bucurie dacă nu am fi aflat-o pe aceea care ne-o aduci tu nouă sau ţi-o aducem noi ţie.

Recunoştinţă şi credincioşie veşnică ţie, nemuritoare şi strălucită Cruce a lui Iisus Hristos, Dulcele şi Scumpul nostru Mântuitor!

Ca şi pentru Sfântul Pavel, Crucea lui Iisus este şi lauda noastră (Gal. 6, 14). Crucea Lui este dreptarul după care ne călăuzim şi Semnul dumnezeiesc care ne luminează orientarea credinţei noastre.

Aţi văzut Steaua Polară de pe cerul nopţii? Ea este braţul drept al unei cruci.
Priviţi cerul într-o noapte înstelată şi veţi vedea că Steaua Polară alcătuieşte, de fapt, o cruce.
Cele patru stele luminoase dintre care face parte Steaua Polară sunt aşezate în forma perfectă a crucii.

În noaptea când am descoperit şi eu acest lucru, tot sufletul meu s-a luminat încă o dată de un adevăr care m-a fericit şi m-a zidit mai deplin. Ce mare este acest semn! El nu este o stea, ci o cruce.

Să fie şi acest semn văzut o dovadă şi un temei mai mult de a ne apropia şi a rămâne pe totdeauna lângă Crucea lui Iisus!
Acolo, la capătul Miază-nopţii, punctul nemişcat es­te nu steaua, ci crucea. După ea să ne călăuzim!

Slavă şi slavă Ţie, Iisuse Doamne! Slavă Crucii Tale, Semnul Etern şi Strălucit al răscumpărării noastre! Cu ochii şi cu inima la Crucea Ta, Te preamărim pe Tine, Marele nostru Dumnezeu şi Mântuitor.

Şi o cinstim cu o preţuire veşnică pe Preasfânta Fecioară, Maica Ta şi Maica noastră prin Tine, pe care ai înălţat-o, nedespărţită pe veci. Binecuvântăm pe toţi care au stat lângă Crucea Ta neclintiţi şi curajoşi în orice vreme. Ajută-ne să venim şi să rămânem şi noi lângă Tine şi lângă ei, aici şi acolo, acum şi în veşnicie. Amin.