Peste-a cerului fereastră,
îngeraşii trag perdea
înstelată şi albastră,
să se joace după ea.

Luna-i minge luminoasă
aruncată printre nori,
când o prind, şi când o lasă,
fericiţi şi zâmbitori.

Fericiţi, fericiţi,
îngeraşii cei iubiţi,
fericiţi şi acei
care sunt la fel cu ei!

Dup-atât de multă joacă,
dimineaţa, obosiţi,
somnu-i fură şi-i apleacă
printre raze, adormiţi.

Maica Domnului cea bună
îi adună iubitor
şi-i aşează împreună
sub o plapumă de nor.

…Fericiţi acei cu suflet
iubitor şi credincios,
că nu-i minte să priceapă
ce-i aşteaptă la Hristos.

Şi nu-i minte să priceapă
ce minuni şi în ce fel
ştie Domnul să le-arate
celor ce-L iubesc pe El.

Traian DORZ