Cum aş fi aflat eu, Doamne,
cât eşti Tu de bun,
dacă nu-mi făceai atâtea
cât nici nu pot să spun?
Cum aş fi aflat ce-adâncă
e iubirea Ta,
dacă nu-mi făceai ce nimeni,
Doamne, nu-mi putea?
Dacă nu-nfruntam atâtea
stări de nedescris,
cum aş şti ce-adevărat e
tot ce ne-ai promis?
Dacă nu treceam prin valuri,
câte m-au izbit,
cum Ţi-aş fi văzut puterea
de nebiruit?
N-am vrut să-Ţi încerc iubirea,
nici s-o ispitesc,
dar n-aş fi ştiut-o altfel
cât s-o preamăresc.
Doamne, ce se cade oare
mai întâi să-Ţi cânt:
mila, dragostea sau grija
– căci la fel Îţi sunt!