Traian Dorz, din HRISTOS – PUTEREA APOSTOLIEI
Dar acum lăsaţi-vă de toate aceste lucruri: de mânie, de vrăjmăşie, de răutate, de clevetire, de vorbele ruşinoase care v-ar putea ieşi din gură. ( Coloseni 2, 8 )
E o minune cerească izbăvirea pe care Domnul Iisus o dă oricui Îl cheamă pe El să-l izbăvească din lanţurile diavolului.
Domnul Iisus a făcut mereu şi face mereu astfel de minuni, izbăvind pe oricine Îl cheamă cu lacrimi de căinţă, cu o dorinţă şi o credinţă puternică să-l scape.
Dar fiecăruia din cei pe care Mântuitorul îi dezleagă din acele lanţuri, El îi spune: Vezi, acum ai fost eliberat, bagă de seamă să nu mai păcătuieşti, ca să nu-ţi fie ţie ceva şi mai rău (In 5, 14).
Dar ce se întâmplă cu mulţi? Se întâmplă întocmai ca în unul din desenele dintr-o carte a Părintelui Iosif Trifa. În acel desen era înfăţişat un om pe care diavolul îl trăgea spre cimitir, cu un lanţ. Dar omul nu mai era acum legat de acest lanţ, ci fusese dezlegat de Domnul Iisus. Totuşi omul se mai ţinea cu amândouă mâinile de lanţul diavolului, strigând:
– Fraţilor, nu mă lăsaţi! Nu mă lăsaţi, fraţilor, căci iată satan mă duce la iad…
– Dar lasă-te tu de lanţul lui satan, îi ziceau fraţii; căci el nu te poate duce dacă nu te ţii tu de el!
Aşa se întâmplă cu foarte multe suflete pe care Domnul le-a dezlegat din toate lanţurile diavolului şi i-a izbăvit de toate patimile şi păcatele cu care erau legaţi odinioară şi ţinuţi în moartea şi osânda diavolului…
Când diavolul le mai trece prin faţa lor câte un astfel de lanţ, ei se apucă din nou de el, spunând sau gândind că unul sau altul din păcatele pe care le iubiseră înainte n-ar fi oprit.
Că una sau alta din vechile dorinţe şi plăceri n-ar fi păcat.
Că ici şi colo, ceva din asta sau din cealaltă mai poţi face.
Câte un pahar din când în când, câte o măsură mai mică, câte un pic ici şi colo, omul crede că le mai poate face. Le scuză şi le îndreptăţeşte, uitând că nu este nici un păcat uşor şi îndreptăţit înaintea lui Dumnezeu. Că toate sunt grele şi osândite de Cuvântul Sfânt.
Şi, iată aşa, omul se înşală pe sine însuşi, crezând că poate să-L înşele pe Dumnezeu şi să lărgească uşa cea strâmtă a mântuirii, pentru ca să poată intra pe ea cu acele păcate ale sale de care nu vrea să se despartă.
Dar uşa cea strâmtă a mântuirii nu se poate lărgi. Iar pe Domnul Dumnezeu nimeni nu-L poate înşela. Ci bietul om care umblă astfel se înşală şi se pierde singur pe sine, prin înşelăciunea păcatului său de care nu vrea să se despartă.
Orice om care mai iubeşte vreun păcat, prin acest păcat el slujeşte diavolului. Şi, prin urmare, el nu poate sluji şi lui Dumnezeu, fiindcă este scris: Nu puteţi sluji şi lui Dumnezeu şi lui Mamona (Mt 6, 24).
Scumpii mei fraţi şi scumpele mele surori, dacă aţi fost eliberaţi de Domnul Iisus, Eliberatorul nostru ceresc, din lanţurile diavolului, nu vă mai apucaţi voi din nou de nici unul din aceste lanţuri ale lui satan.
Alcoolul este un astfel de lanţ în care mulţi dintre voi aţi fost legaţi atât de crunt şi de murdar! Acum, desigur, nu vă mai îmbătaţi să faceţi bătăi şi scandaluri ca mai înainte. Dar oare nu v-aţi apucat voi din nou de acest lanţ?
Aveţi o livadă de pruni sau câteva arii de viţă-de-vie. Oare voi cu acest lanţ nu sunteţi traşi după satan?
Nu faceţi voi din rodul prunilor sau al perilor voştri, sau din rodul viei voastre băuturi îmbătătoare din care beţi şi voi şi mai turnaţi şi altora în paharul dracilor? Cum spune Sfântul Cuvânt care vă osândeşte: „Nu puteţi bea şi paharul Domnului şi paharul dracilor; nu puteţi lua parte şi la Masa Domnului şi la masa dracilor. Sau vrem noi să-L întărâtăm pe Domnul?…“ (I Cor 10, 21-22).
„Vai de cel ce dă aproapelui său să bea, vai de tine care îi torni băutură spumoasă şi-l ameţeşti!… Te vei sătura de ruşine… Îţi va veni şi ţie rândul să iei paharul din dreapta Domnului şi va veni ruşinea peste slava ta (Hab 2, 15-16).
Vreţi voi să vă pierdeţi mântuirea veşnică pentru o ispită a diavolului?
Mântuitorul cel Bun v-a scăpat din legăturile diavolului, iar acum voi de ce vă mai ţineţi de unul din acele lanţuri ale lui?
Credeţi voi că nu-i aşa de mare primejdie fiindcă „oricând vă puteţi lăsa de lanţ“?
Dar iată că e mare, fiindcă de ani de zile vă târăşte satan cu el spre moarte, iar voi tot nu vă lăsaţi.
De atâtea ori vi s-a spus, dar, în loc să vă lăsaţi, v-aţi supărat pe fraţi. Şi vă apăraţi lanţul şi-l îndreptăţiţi pe satan.
Destul! Nici o clipă mai mult şi nici un pas mai departe! Dacă nu vreţi să ajungeţi în focul veşnic şi în osânda morţii din care v-a izbăvit Domnul Iisus.
Nu vă înşelaţi! Dumnezeu nu Se lasă batjocorit. Cuvântul lui Dumnezeu este adevărul şi oricine rosteşte Numele Domnului trebuie să se depărteze de orice păcat. Şi de acesta! (Gal 6, 7-8; II Tim 2, 19).