Să ne grăbim, prieteni, e vremea înspre-apus,
cu candelele-aprinse fecioarele s-au dus!
Îşi pregătesc talanţii cei care-au ostenit
spre clipa socotirii Stăpânului sosit,
Încinşi stau gata robii şi-aşteaptă doar un semn
să iasă să-I deschidă la cel dintâi îndemn.
Grăbesc vierii lucrul culesului rămas,
afară robii taie viţelul cel mai gras.
Şi-ascut secerătorii uneltele de zor,
ispravnicii cei harnici şi-ncheie munca lor,
Stau mesele-ncărcate, trimişii sunt plecaţi
grăbind să strângă-Acasă pe ultimii chemaţi.
Cununi strălucitoare, veşmintele de in
şi scaunele-albe-aşteaptă pe cei ce vin şi vin.
Străjerii toţi stau gata cu trâmbiţele sus
… Să ne grăbim, prieteni, fecioarele s-au dus!…
Traian Dorz, Cântări de drum