Traian Dorz
Ce duşmănit eşti Tu acum
pe unde mergi cu mine,
vrăjmaşii Tăi m-ar rupe-n drum,
de-ar şti că merg cu Tine!
Când la ospăţul lor m-ar vrea,
las mesele lor pline
şi, dezlegând merindea mea,
mănânc ce pot cu Tine.
Când mă îmbiu spre-un aşternut
ce cald şi moale ţine,
eu merg în colţul meu tăcut
şi-adorm lipit de Tine. | Continuare »
