Părintele Iosif Trifa, Tâlcuirea Evangheliilor duminicilor de peste an
(a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul VII Ecumenic) „Ieşit-a semănătorul să semene sămânţa“…
Evanghelia cu pilda semănătorului e una dintre cele mai frumoase şi mai cunoscute Evanghelii. O ştie fiecare creştin. Un semănător a ieşit să semene. Trei părţi din sămânţa lui au căzut în pământ rău şi numai o parte în pământ bun. Tâlcuirea acestei Evanghelii a spus-o Însuşi Mântuitorul. Să mergem dar pe urmele tâlcuirii Domnului.
„Sămânţa este Cuvântul lui Dumnezeu“ – a zis Iisus. Minunată şi potrivită asemănare, căci într-un grăunte de sămânţă este o putere uriaşă: puterea de rodire.
Toate maşinăriile şi iscodirile veacurilor, strânse la un loc, n-ar putea fabrica un singur grăunte de grâu cu putere de încolţire şi rodire. Aceeaşi minunată putere o are şi Cuvântul lui Dumnezeu. El are puterea să rodească şi să crească roade minunate într-o inimă de om. Despre puterea acestui Cuvânt zice Biblia: „Viu este Cuvântul lui Dumnezeu şi lucrător“… (Evrei 4, 12). „Precum se pogoară ploaia din cer şi adapă pământul şi-l face de rodeşte, aşa va fi Cuvântul Meu, zice Domnul“ (Isaia 55, 10-11). Dar pentru ca această sămânţă a Cuvântului lui Dumnezeu să poată rodi, are lipsă de semănător şi de ogor. Semănătorul cel mare al acestei seminţe a fost Iisus Mântuitorul, iar azi sunt bisericile, preoţii, vestitorii Evangheliei şi toţi care-şi iau asupra lor frumoasa chemare de a semăna în lume sămânţa dumnezeieştilor învăţături. Această sămânţă se află pusă într-un hambar mare şi deschis: în Biblie, în Sfânta Scriptură. Biblia este un hambar minunat din care îşi iau sămânţă toţi semănătorii şi vestitorii Cuvântului lui Dumnezeu. Iar omul cititor poate el însuşi să-şi ia sămânţa din acest hambar, pentru ogorul inimii sale. Cuvânt nu va avea nimeni de zis în Ziua Judecăţii că i-a lipsit sămânţa dumnezeiescului Cuvânt.
Pentru ca această sămânţă să poată rodi, are lipsă mai departe de ogorul, de pământul inimii oamenilor. Pilda evangheliei ne spune că acest pământ e mai mult rău decât bun. Trei feluri de astfel de pământ rău aminteşte Evanghelia. | Continuare »
SĂMÂNŢA CEA MÂNCATĂ DE PĂSĂRI – Părintele Iosif Trifa
SEMĂNAT ŞI SECERIŞ – Traian Dorz
PILDA SEMĂNĂTORULUI – Sfântul Luca al Crimeei
CATEGORIILE DE OAMENI DIN OGORUL LUI DUMNEZEU – Traian Dorz
PILDA CU SEMĂNĂTORUL – Părintele Iosif Trifa
PLOAIA ŞI CUVÂNTUL – Traian Dorz, Acum să facem
SERIOZITATEA ŞI LIPSA EI – Traian Dorz
Evanghelia Semănătorului – Sfântul Nicolae Velimirovici
ÎMPREUNĂ-LUCRĂTORI CU DUMNEZEU – Traian DORZ
Am murit… ca să trăiesc – Traian DORZ, Meditații la Apostolul zilei
Fiindcă ştim… – Traian DORZ, Meditații la Apostolul zilei
PENTRU EI MĂ ROG – Traian DORZ
REGIONALISMUL ŞI RIVALISMUL – Traian Dorz
Poezii:
Grâu curat; ÎNTR-O PACE CA DE SEARĂ; PÂNĂ NU-ŢI ZIDEŞTI CĂLDURA; PRECUM LUMINA; SEAMĂNĂ CU HĂRNICIE;
Părintele Iosif Trifa (Predica de pe munte; iubirea vrăjmaşilor)
„Ce voiţi să vă facă vouă oamenii faceţi şi voi lor aşijderea“
Ce pace, ce rai ar fi pe pământ când tot omul ar ţine această poruncă scurtă: „Ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi şi voi lor aşijderea“ sau, cu alte vorbe: „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face“. Dar oamenii nu ţin această poruncă, pentru că cei mai mulţi oameni poftesc să li se facă tot binele ce li se poate face, dar, în schimb, ei fac altora tot răul ce-l pot face. Ăsta-i un semn că inima oamenilor este bolnavă. Este un beteşug în inima oamenilor care pofteşte mereu tot binele de la alţi oameni, dar, în schimb, doreşte tot răul altora. Porunca Evangheliei nu se poate împlini până când omul nu-şi tămăduieşte inima bolnavă; şi această tămăduire n-o poate face un alt doctor decât Iisus Hristos şi primirea Lui. Inima celui care L-a primit cu adevărat pe Iisus, ca stăpân şi poruncitor în casa sufletului său, îi iubeşte pe toţi oamenii şi le face bine tuturor, prietenilor şi duşmanilor deopotrivă, pentru că Iisus „este iubire“ şi iubirea de oameni este semnul că cineva face parte din turma lui Hristos.
„Iubiţi pe vrăjmaşii voştri…“ – zice mai departe evanghelia. | Continuare »
Dregătorul împăratului Areta – Traian DORZ
A nouăsprezecea duminică după Cincizecime – Sfântul Teofan Zăvorâtul
Semnul văzut al iubirii Tale pentru noi – Sf. Ioan de Kronstadt
Cuvânt la Duminica a XIX-a după Pogorârea Sfântului Duh – Sfântul IOAN GURĂ DE AUR
Doamne binecuvântează pe vrăjmaşii mei! – Sf. Nicolae Velimirovici
Despre şi împotriva laudei de sine – Sfântul IOAN GURĂ DE AUR
Tu eşti legat de aproapele tău – Preot Iosif TRIFA
Credinţa şi dovezile – Paul Evdokimov
Port semnele lui Hristos – Traian Dorz
CE NE ÎMPIEDICĂ SĂ IUBIM? – Sf. Ier. Luca al Crimeei
Care este porunca cea mai mare? – Pr. Iosif Trifa
Care este cea mai mare poruncă din Lege? – Sfântul Nicolae Velimirovici
Iubirea aproapelui – Vlad Gheorghiu
SFINŢENIE – Traian Dorz
CÂT DE CURATĂ ÎNFLOREŞTE – Traian Dorz
Text: Traian Dorz
O, iată, Doamne, noaptea întreagă m-am trudit,
dar luntrea mea e goală, nimic n-am pescuit!
Cu ce am să Te întâmpin când ai să-mi vii în zori
pe ţărmul mării mele şi-n luntre-ai să-mi cobori?
Cu fruntea asudată şi trupul tremurând
încerc şi-ncerc zadarnic de fiecare rând,
E marea agitată şi vântul mi-e contrar,
nădejdea-mi luminează din ce în ce mai rar.
… O, iată, Doamne, zorii – e vremea să Te-araţi,
mi-e inima mâhnită şi ochii-nlăcrimaţi!
Tu vii!… Şi luntrea-i goală, şi nu ştiu ce să spun
că, iată, înainte eu n-am nimic să-Ţi pun!
Dar când îmi vezi sudoarea şi trupul istovit
de nici un dar din lume n-ai fi mai mulţumit,
Căci când, cu toată truda, nu pot ce-am vrut, Iisus,
dorinţa de-a aduce e cum aş fi adus!
DE-AI LUA PE UMĂR CRUCEA
De-ai lua pe umăr crucea, după Domnul de-ai porni,
fericire, fericire nici nu ştii câtă-ai găsi!
În a’ vieţii clipe grele, când din greu ai suspina,
mângâiere, mângâiere nici nu ştii câtă-ai afla!
De-ai zăcea zdrobit în chinuri, te-ar scula şi sprijini,
alinare, alinare ne-ncetat ţi-ar dărui.
Iar de-ai fi stăpân pe lume şi pe aurul din ea,
bucuria, bucuria ce-ţi dă crucea n-ai avea.
Vino, ia-ţi pe umăr crucea şi-L urmează pe Iisus,
veşnicia, veşnicia îţi va fi lumină Sus.
DUPĂ CUM A FOST ÎNĂLŢAT ŞARPELE – Traian Dorz
CUM ÎNŢELEGI TU CRUCEA LUI HRISTOS? – I. Tâlcuitor
[ Semnul văzut al iubirii Tale pentru noi ] – Sf. Ioan de Kronstadt
„Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât şi pe Fiul Său cel unul născut L-a dat, ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa de veci” – Pr. Iosif Trifa
Crucea Domnului – Sfântul Luca al Crimeei
„…Să se lepede de sine” – Traian Dorz
Acceptarea crucii lui Hristos – singurul mijloc de sfinţire şi de slavă – Traian Dorz
Ceva despre crucea suferinţelor – Pr. Iosif Trifa
Toţi cei care, în viaţă, crucea ca jugul aţi purtat – Ioan Opriș
ÎNVĂŢĂTURĂ LA PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRIISFINTEI CRUCI – I. Tâlcuitor
Cum este făcută crucea? – Preot IOSIF TRIFA
„…Să se lepede de sine” – Traian Dorz
RUPEŢI-O CU ADUCĂTORII ÎNVĂŢĂTURILOR STRĂINE – Traian Dorz
NU CA SĂ JUDECE – Traian Dorz
Despre purtarea crucii – Sfântul Ierarh Ignatie Briancianinov
La picioarele Crucii se poate afla taina mântuirii sufleteşti – Preot IOSIF TRIFA
Crucea Domnului nostru Iisus Hristos – Traian Dorz
Oastea Domnului şi cele două braţe ale propriei sale cruci – Lidia Hamza
INALTAREA SFINTEI CRUCI – Sfantul Luca al Crimeei
Care-i lemnul cel mai roditor? – Preot IOSIF TRIFA
Am murit… ca să trăiesc – Traian Dorz
„Cu crucea după Mine, fiule!“ – Ioan Opriș
CUVÂNT TESTAMENTAR – Traian Dorz
Crucea este Calea – Sfântul Nicolae VELIMIROVICI
Cântarea Sfintei Cruci
DESPRE SFÂNTA CRUCE – Traian Dorz
Evanghelia despre cruce şi mântuirea sufletului – Sfântul Nicolae VELIMIROVICI
SEMNUL CRUCII – Ieromonah ARSENIE BOCA
Dumnezeu vine la noi prin Cruce – Traian DORZ
Unde să căutăm mângâiere de necazuri? – Sfântul Luca al Crimeei
Crucea este Calea – Sfântul Nicolae VELIMIROVICI
Cuvant la Înălţarea Sfintei Cruci – Sfântul Ioan Maximovici
Nu după tine cu crucea, ci după Mine – Pr. Iosif Trifa
Jertfa Crucii Mântuitorului – Pr. Iosif Trifa
SEMNUL LUI DUMNEZEU PE FRUNTE – Titus Niculce
TAINA CRUCII – Traian Dorz, vorbire la nunta din Cricău
Poezii:
IUBEŞTE-ŢI CRUCEA TA; CĂ NU-I UŞOARĂ CRUCEA; Cu tot întregul meu amar; Crucea-i Semnul Mântuirii; SPRE DUMNEZEU ARATĂ CRUCEA; SĂ-MI IAU CRUCEA; EU ERAM COPIL, IISUSE; CRUCE VECHE…; DUMNEZEU NE CERE; IISUSE DRAG, CE CRUCEA; CINE MAI ALEGE?; NEVOIŢI-VĂ SĂ MERGEŢI;
Părintele Iosif Trifa, Tâlcuirea Evangheliilor duminicilor de peste an
Evanghelia de duminică e în legătură cu o întâmplare din Vechiul Testament. Dumnezeu trimisese asupra israelitenilor şerpi veninoşi, ca pedeapsă pentru păcatele lor. Atunci, „văzând Moise moarte multă în popor, s-a rugat pentru popor şi Domnul a zis lui Moise: «Fă-ţi un şarpe de aramă şi îl pune sus, într-o prăjină, ca pe un semn şi tot cel muşcat de şerpi va privi spre el şi va trăi». Şi a făcut Moise aşa şi oricare era muşcat de şarpe şi privea spre şarpele de aramă trăia şi nu murea“ (Numeri 21, 6-9).
O, ce înţeles adânc este în această istorie din Vechiul Testament!
Semnul şarpelui de aramă a închipuit înainte cu mii de ani Jertfa Crucii de pe Golgota şi darul mântuirii ce l-a adus această Jertfă. Cel care privea spre şarpele de aramă al lui Moise „trăia şi nu murea“. Tot aşa, şi cel care primeşte darul Crucii de pe Golgota scapă de moarte şi de pieire sufletească.
În Eden, (rai) şarpele-diavol a muşcat odinioară pe strămoşii noştri, Adam şi Eva. Prin păcatul neascultării, şarpele-diavol a căpătat putere şi a muşcat mereu în urmaşii lui Adam. Lumea se umpluse de cumplită moarte şi pieire sufletească. Tatălui Ceresc I S-a făcut milă de cei pierduţi. În mijlocul pieirii sufleteşti, Dumnezeu a ridicat, ca oarecând Moise în pustie, un Semn: a ridicat Crucea şi Jertfa Fiului Său, „ca tot cel ce va crede întru El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică“. Jertfa Crucii l-a biruit pe şarpele-diavol şi puterea veninului său. Şarpele-diavol şi-a pierdut puterea. Muşcăturile lui nu mai omoară. I s-a găsit leacul. Însă, ca pe vremea lui Moise, şarpele-diavol şi-a pierdut puterea numai faţă de cel care priveşte şi primeşte neîncetat Semnul ce l a ridicat Dumnezeu în pustia acestei vieţi: Jertfa Crucii Fiului Său. Faţă de cel care nu priveşte şi nu primeşte această Jertfă, şarpele-diavol are toată puterea să l muşte de moarte. | Continuare »
HRISTOS SĂ TRĂIASCĂ ÎN NOI – Pr. Teodor Heredea
Crucea Domnului – Sfântul Luca al Crimeii
„RUPEŢI-O CU ADUCĂTORII ÎNVĂŢĂTURILOR STRĂINE” – TraianDorz
Despre purtarea crucii – Sfântul Ierarh Ignatie Briancianinov
La picioarele Crucii se poate afla taina mântuirii sufleteşti– Părintele Iosif Trifa
Acceptarea crucii lui Hristos – singurul mijloc de sfinţire şi de slavă – Traian Dorz
Crucea este Calea – Sfântul Nicolae VELIMIROVICI
Unde să căutăm mângâiere de necazuri? – Sfântul Luca al Crimeii
Crucea Domnului nostru Iisus Hristos – Traian dorz, Meditații la Apostolul zilei
Oastea Domnului şi cele două braţe ale propriei sale cruci – Lidia Hamza
Evanghelia despre cruce şi mântuirea sufletului – Sfântul Nicolae VELIMIROVICI
Poartă-ţi crucea pe care Domnul ţi-o dă – Pr. Iosif Trifa9
DESPRE SFÂNTA CRUCE – Traian Dorz
Poezii:
NEVOIŢI-VĂ SĂ MERGEŢI / Apleacă-mă, Iisuse / Iubeşte-ţi crucea ta / Crucea-i Semnul Mântuirii / Aproape, mai aproape / Crucea-i Semnul Mântuirii /CRUCE VECHE… / SPRE DUMNEZEU ARATĂ CRUCEA / SĂ-MI IAU CRUCEA / DUMNEZEU NE CERE / O, SLĂVITĂ CRUCE ASPRĂ / De-ai lua pe umăr crucea / IA JUGUL LUI HRISTOS / CÂND N-AM PUTERI / DOAMNE, SĂ NU POT VREODATĂ / EU ERAM COPIL, IISUSE
Cântări potrivite cu evanghelia duminicii:
14. O Doamne, ai milă; 33. Când n-am puteri; 29. Apleacă-mă, Iisuse; 40. De-ai lua pe umăr crucea; 99. Sub Crucea Ta îngenuncheat; 100. Ce dulce-i viaţa cu Iisus; 208. Pe cărarea mântuirii; 215. Iubire, haidem împreună; 267. Ia jugul lui Hristos; 284. O, dragi fraţi şi surori; 329. În fruntea luptei noastre; 330. Sub Crucea Ta ne-am întâlnit; 331. Iisus ne-mbie crucea; 332. Cruce sfântă, părăsită; 333. Cu Iisus de-a pururi; 418. Tineri dragi; 555. Jos, sub Crucea Ta, Iisuse; 609. Din tina negrului păcat; 624. Crucea-mi este calea; 625. De-aş umbla prin soare; 628. În căi rele; 648. Scumpă e comoara; 654. Grea-i calea crucii; 674. Eu eram copil, Iisuse; 677. După Domnul Vieţii; 893. Crucea-i semnul Jertfei; 948. Iubeşte-ţi crucea ta; 995. Pacea Crucii Tale
În lectura autorului Traian DORZ
|
|
 |
Părintele Iosif Trifa, Tâlcuirea evangheliilor de peste an
Un bolnav s-a apropiat de mine, astă-vară, într-un sat. Nu tuşea acest bolnav, nu şchiopăta şi nici un alt fel de beteşug n-avea în oasele lui. Purta însă în sufletul lui o boală grea: beţia!
– Am încercat să mă las de beţie, domnule părinte, şi nu pot! mi se plângea omul. Am iscălit hotărârea în «Lumina Satelor», am ţinut-o până la un loc, dar, după o vreme, şi mai cumplit m-am îmbătat. Ce să fac ca să mă pot scăpa de acest rău?…
Ca răspuns eu i-am deschis Noul Testament şi am citit împreună cu el evanghelia fiului îndrăcit, de mai sus, şi i-am arătat că patru lucruri ne spune această evanghelie:
Întâia dată ne spune că un copil avea „duh mut“, care îl chinuia şi „îl arunca în foc şi în apă“. A doua oară, că părinţii lui l au adus la Iisus. A treia oară, că i a fost mai rău când s-a apropiat Iisus de el şi, a patra oară, că s-a tămăduit deplin.
– Vezi, omule! i am zis bolnavului, şi tu trebuie să treci prin aceste patru stări, ca să te poţi mântui. Întâia dată trebuie să ne dăm seama că „duhul mut“ din evanghelie sunt păcatele şi patimile cele rele cu ajutorul cărora diavolul se face stăpân peste voinţa omului ce le primeşte.
Şi tu eşti stăpânit de puterea „duhului mut“ care, când te „cuprinde“, te aruncă în focul beţiilor şi în noroiul păcatelor.
„De la început, diavolul păcătuieşte“ (I Ioan 3, 8); şi de câte ori păcătuim sau apucăm patimi rele (ca beţia, sudalma, mânia, desfrânarea etc.) diavolul prinde putere asupra noastră. Aceasta e starea cea dintâi şi din această stare ar trebui să fugim, trebuie să scăpăm; şi altă scăpare n-avem decât la Iisus, Mântuitorul nostru, Care a venit să nimicească lucrurile şi puterea diavolului. Ca şi copilul din evanghelie aşa trebuie să ne apropiem şi noi cu bolile cele sufleteşti de Iisus, Mântuitorul şi tămăduitorul bolilor noastre cele sufleteşti şi trupeşti. | Continuare »
Însemnatatea postului în privinta duhurilor cazute – Sfântul Ignatie Briancianinov
Evanghelia despre slăbiciunea necredinţei şi puterea credinţei – Sfântul Nicolae Velimirovici
„Până când vă voi răbda pe voi?” – Sfântul Luca al Crimeii
…Nebuni… slabi… şi dispreţuiţi – Traian Dorz, Meditaţii la Apostolul zilei
Tămăduirea fiului lunatic – Sf. Ioan Gura de Aur
Vindecarea lunaticului – Pr. Constantin Galeriu
TÂLCUIRI DIN SFÂNTA SCRIPTURĂ PENTRU FIECARE ZI DIN AN – Sf. Teofan Zăvorâtul
Poezii:
Eram copil; RECUNOŞTINŢĂ, DOAMNE; NU-I NIMENI MAI DATOR; CÂŢI NE-AM ATINS DE DOMNUL; DIN ADÂNCURI, CĂTRE TINE (18); Să crezi adânc;
Cântări:
Tu mi-ai fost şi-mi eşti scăpare; 147. Cui să-ţi plângi durerea?; 155. Unde să mă duc?; 209. Dacă-ţi lipseşte pacea; 572. Ce puţin îţi cere Domnul?
DESPRE CREDINŢĂ – Pr. Iosif Trifa
EU SUNT, NU VĂ TEMEŢI! – Traian Dorz
TÂLCUIRI DIN SFÂNTA SCRIPTURĂ PENTRU FIECARE ZI DIN AN – Sfântul Teofan Zăvorâtul
Meditaţii la Apostolul din Duminica a 9-a după Rusalii – Traian Dorz
Fiecare să ia seama bine cum clădeşte – Traian Dorz, Meditații la Apostlul zilei
Umblarea pe Mare – Potolirea furtunii – Pr. Arsenie Boca
Duminica a noua după Rusalii – Pr. Prof. Dumitru Stăniloae
Poezii: O DOAMNE, CE FURTUNI!; CÂND FAŢA EU MI-O-NTORC; O, CE VALURI M-AMENINŢĂ;
Despre binefacerea către săraci – Sf. Ioan Gură de Aur
Înmulţirea pâinilor – Sfântul Nicolae Velimirovici
Inmultirea painilor in pustie – Pr. Constantin Galeriu
Despre binefacerea către săraci – Sfântul IOAN GURĂ DE AUR
TÂLCUIRI DIN SFÂNTA SCRIPTURĂ PENTRU FIECARE ZI DIN AN – Sf. Teofan Zăvorâtul
IISUS A ZIS: «STRÂNGEŢI FĂRMITURILE!»
DOUĂSPREZECE COŞURI… – Traian Dorz
Am aflat despre voi – Traian Dorz, Meditatii la Apostolul duminicii a VIII-a după Rusalii
Pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos – Apostolul duminicii a VIII-a după Rusalii
IISUS A ÎMPĂRŢIT… – Traian Dorz
SĂTURAREA CELOR CINCI MII DE OAMENI – I. Tâlcuitor
Poezii: O, voi copii ai Domnului; DOAMNE, CE SĂRAC E-ACELA; ÎMPĂRTĂŞANIE; PÂINE VIE; De la nunta cea din Cana; DIN PRAGUL ÎNSERĂRII; STRÂNGEŢI FĂRÂMITURILE DIVINE;
LUMINA ŞI VEDEREA – Traian Dorz
IISUS VINDECĂ DOI ORBI – Pr. Iosif Trifa
Vindecarea a doi orbi şi un mut în Capernaum – Parintele Constantin Galeriu
„ŞI VINDECA TOATĂ BOALA ŞI NEPUTINŢA ÎN POPOR” – Pr. Iosif Trifa
Cuvânt la Duminica a VII-a după Rusalii – Sfântul Ioan Gură de Aur
Să văd, Doamne, să văd! – Lidia Hamza
Dreapta şi reaua întrebuinţare a limbii – Sfântul Ioan Gură de Aur
CUVINTELE ACESTEA… – Traian Dorz
Despre părerea de sine şi smerita cugetare – Sfântul Ignatie Briancianinov
MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI – Traian Dorz
Predică la duminica a VII-a după Rusalii – Sfântul Nicolae Velimirovici
A şaptea duminică după Cincizecime – Sfântul Teofan Zăvorâtul
Suntem datori să răbdăm – Traian Dorz, meditaţii la Apostolul zilei
Pentru învăţătura noastră – Traian Dorz, meditaţii la Apostolul zilei
Poezii: MAI ORB CA CEL FĂRĂ VEDERE; Voi, cei orbi; O, NU PRIVELIŞTEA!; Noi L-am aflat; ÎNCREDE-TE-N LUMINĂ!; CEI CU VEDEREA SĂNĂTOASĂ;
IISUSE, CÂND VIN DINSPRE TINE – Traian Dorz
SUNT CÂTEODATĂ… – Traian Dorz
Cuvânt la Schimbarea la Faţă – Sf. Ioan Gură de Aur
ÎNTÂLNIRILE CU DUMNEZEU – Traian Dorz
Doamne, în ce har ne-nvălui viaţa uneori – Traian Dorz
Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz – Triunghiul morţii şi al biruinţei – Vlad Gheorghiu
MUNTELE ŞI ISTORIA -Traian Dorz
Ce grai adânc – Traian Dorz
O, pe Taborul rugăciunii – Vlad Gheorghiu
Scopul vieţii creştine – Sfântul Serafim de Sarov
Când duhul meu – Traian Dorz
Acatistul Schimbării la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos
AJUTORAREA LUCRARII DOMNULUI – Traian Dorz
De acum să nu mai greşeşti, ca să nu-ţi fie ţie ceva mai rău! -Sfântul Ioan Gură de Aur
Învăţătura lui Hristos şi învăţăturile omeneşti,
Sfântul Luca al Crimeei – Cuvânt în cea de-a doua Duminică din Postul Mare
LUCRUL CU TARGA, Lupu Gavril
Tâlcuirea Evangheliei duminicii a VI-a după Rusalii – Sfântul Teofan Zăvorâtul
Duhuri slujitoare – Traian Dorz, Meditaţii la Apostol
Avem felurite daruri – Traian Dorz, Meditaţii la Apostol
LA DUMINICA BOLNAVILOR – Pr. Iosif Trifa
În Cuvântul lui Dumnezeu este şi Puterea lui Dumnezeu – Traian Dorz
Despre vindecarea slăbănogului – Sfântul Nicolae Velimirovici
Despre bolile sufleteşti – Pr. Iosif Trifa
Cine este chemat… cine învaţă… – Traian Dorz, meditrații la Apostolul duminicii a VI-a după Rusalii
Poezii și cântări potrivite la Duminica slăbănogului din Capernaum
110. Da, vreau să cred!; 121. Nu-i pe lume înviere; 128. Să crezi adânc!; 202.Când ochii storşi de lacrimi; 287. Voi, purtători; 205. Voi, care trăiţi iubirea; 574. De n-ai credinţă-n Dumnezeu; 719. Cum să pot uita eu, Doamne?; 838. Noi avem pe pământ; 896. Să aveţi credinţă; Ce dulce-i pacea Ta, VENI-VA CLIPA CÂND… ;
Vindecarea celor doi demonizaţi din ţinutul Gadarei – Pr. Iosif Trifa
ACOLO UNDE-I DOMN PĂCATUL – Traian Dorz
Evanghelia mântuirii oamenilor şi pieirii porcilor – Sfântul Nicolae Velimirovici
NE POATE SILI SATANA SĂ PĂCĂTUIM? – I. Tâlcuitor
LIBERTATE – Traian Dorz
VINDECAREA UNUI ÎNDRĂCIT – Pr. Iosif Trifa
De câte ori – Traian Dorz
Râvnă fără pricepere – Traian Dorz, Meditaţii la Apostolul din Duminica a 5-a după Rusalii
Pentru că n-au cunoscut – Traian Dorz, Meditaţii la Apostolul din Duminica a 5-a după Rusalii
Hristos este sfârşitul Legii – Traian Dorz, Meditaţii la Duminica a 5-a după Rusalii
Să nu zici în inima ta: Cine?… – Traian Dorz, Meditaţii la Duminica a 5-a după Rusalii
Părintele Iosif Trifa, Despre pescuirea cea sufletească
Evanghelia acestei duminici ne arată cum i-a chemat Iisus la apostolie pe patru dintre Apostoli. Din pescuitori de peşti i-a făcut pescuitori de suflete. „Veniţi după Mine, le-a zis Domnul, la o pescuire mai minunată decât cea pe care o faceţi… Eu vă chem în marea cea largă a vieţii, unde veţi pescui suflete pentru Împărăţia lui Dumnezeu; în Numele Meu veţi arunca mrejele şi multe suflete veţi scoate din adâncul pierzării… Cei patru pescari au ascultat chemarea Domnului. Mai târziu, Domnul a alăturat la ei încă opt „pescuitori“ de suflete. Minunată pescuire sufletească au făcut aceşti doisprezece „vânători“. În istoria lumii nu se cunoaşte o altă aşa minune ca doisprezece pescari simpli să cucerească o lume întreagă pentru Evanghelie.
Alexandru Macedon a pornit odinioară cu o uriaşă armată, ce întuneca soarele, să cuprindă lumea; şi n a putut răzbi. Şi, iată, doisprezece pescari au cuprins-o fără să aibă nici putere şi nici ştiinţă lumească…
Taina acestei biruinţe este, înainte de toate, darul şi lucrarea Duhului Sfânt. Prin cei doisprezece Apostoli a lucrat puterea Duhului Sfânt; a lucrat prin ei Iisus Mântuitorul, prin darul şi harul Duhului Sfânt.
În al doilea rând, vine râvna Apostolilor. Iar în al treilea rând, această biruinţă a fost ajutată şi de râvna celor care au primit Evanghelia mântuirii. La începutul creştinismului, fiecare creştin era un mic apostol şi vestitor al Evangheliei. Evanghelia s-a vestit şi s-a dus de la om la om, de la suflet la suflet. | Continuare »
