Tânărul bogat – Pr. Constantin Galeriu
Despre cei bogaţi – Sf. Luca al Crimeei
CUM V-AM IUBIT EU – Traian Dorz
Învăţătorule bun… – Sf. Nicolae Velimirovici
Ce să fac ca să moştenesc? – Vlad Gheorghiu
Care este cea mai mare poruncă din Lege? – Sf. Nicolae Velimirovici
„Ce să fac ca să moştenesc viaţa cea veşnică?”(Luca 18,18) – Mitropolitul Augustin de Florina
„În aceste două porunci sunt cuprinse toată Legea şi profeţii“ (Matei 22, 40) – Mitropolitul Augustin de Florina
MÂNDRIA ŞI GLOATA – Traian Dorz
O, tineri dragi… – Vlad Gheorghiu
Cât de greu vor intra bogaţii în împarăţia cerurilor! – Sf. Ioan Gura de Aur
Dregătorul bogat – Păzirea poruncilor: Luca 18, 18-2 – Pr. Dumitru Stăniloae
Poruncile şi legămintele pot rodi numai prin Jertfa Crucii – Pr. Iosif Trifa
Cuvântul lui Hristos – Traian Dorz, meditraţii la Apostolul zilei
Pacea lui Hristos – Traian Dorz, meditraţii la Apostolul zilei
Legătura desăvârşirii – Traian Dorz, meditraţii la Apostolul zilei
Tânărul avut – Pr. Iosif Trifa
Predică la Evanghelia tânărului bogat – Sfântul Luca al Crimeei
Avuţia – Traian Dorz
Maica Domnului Iisus, acest vas sfânt și deosebit de ales, a fost mijlocul cel mai sfințit și folositor Stapânului pentru Întruparea și Lucrarea Sa sfântă, de aceea este și drept să se bucure de cea mai deosebită cinste dintre toți aleșii lui Dumnezeu.
Traian DORZ, Numele Biruitorului pg. 134
CREDINŢA ŞI FAPTELE BUNE – Pr. Iosif Trifa
[De la Ierusalim, la Ierihon] – Traian Dorz
Pilda samarineanului milostiv – Sfântul Chiril al Alexandriei
Un singur Domn – Traian Dorz – meditaţii la apostolul zilei
O singură nădejde – Traian Dorz – meditaţii la apostolul zilei
Unirea Duhului – Traian Dorz – meditaţii la apostolul zilei
Mai presus de toţi – Traian Dorz – meditaţii la apostolul zilei
Pilda samarineanului milostiv – Sf. Teofan Zăvorâtul
[Căzuţi în mâinile tâlharilor] – Leon Andronic
Adevăratul samarinean – Sfântul Ioan Gura de Aur
Pilda samarineanului milostiv – Părintele Arsenie Boca
Pilda Samarineanului milostiv – Cazanii la toate duminicile
POEZII: SÂNGELE TĂU…; DĂ-ŢI MÂNA TA!; Erai căzut, căzut…; SĂ DAU ORICUI CE-MI CERE; UNDE-I DEZMIERDAREA LUMII?
Cântări potrivite cu evanghelia duminicii:
6. Fii binecuvântat, Iisuse; 93. Nu-i nimeni mai dator; 105. Sfâşiat de chinuri grele; 116. Doamne, de-ar fi fost; 125. Câţi ne-am atins de Domnul; 132. Sfârşit în suferinţi şi-n munci; 196. Nu numai dorind; 217. Când ne-ai lăsat; 224. De dragoste şi milă are; 287. Voi, purtători; 623. Erai căzut, căzut; 626. De câte ori, Iisuse?; 953. Nu poţi să faci la alţii-un bine; Iubiţi-vă-unii pe-alţii
…Cuvânt despre Lazăr, …despre judecată şi milostenie – Sfântul IOAN GURĂ DE AUR
PILDA CU LAZĂR CEL SĂRAC ŞI BOGATUL – Pr. Iosif Trifa
MILA ŞI DREPTATEA – Traian Dorz
Înfricoşat tablou al inegalităţii dintre oameni! – Sfântul Nicolae Velimirovici
ADEVĂR ŞI FALSITATE – Traian Dorz
Ce este iadul? – † Episcopul Augustin
Numai ca să nu sufere ei… – Meditaţii la Apostolul duminicii a 22-a după Rusalii
O făptură nouă – Meditaţii la Apostolul duminicii a 22-a după Rusalii
Împotriva beţivilor – Sfântul IOAN GURĂ DE AUR
În ajutorul fraţilor lipsiţi – Traian Dorz
PILDA CU BOGATUL CEL NEBUN – Pr. Iosif Trifa
A douăzeci si doua duminică după Cincizecime – Sfântul Teofan Zăvorâtul
Bogatul nemilostiv şi săracul Lazar – Pr. Constantin Galeriu
Poezii:
Ce-i foloseşte unui om?; UNDE-I DEZMIERDAREA LUMII?; PE CEI BOGAŢI…; Cel drept n-ajunge-n lumea asta om bogat; CE ROST MAI AI?; SUFLET FRĂMÂNTAT…; PE CEI BOGAŢI…; CE TARI PĂREAU; Bogăţie;
TĂMĂDUIREA PATIMILOR – Părintele Iosif Trifa
Vindecarea demonizatului din Ghergheseni – Sfântul Chiril al Alexandriei
„ŞI L-AU RUGAT PE EL (PE IISUS) SĂ PLECE DIN HOTARELE LOR”
Evanghelia mântuirii oamenilor şi pieirii porcilor – Sfântul Nicolae Velimirovici
DEMONISM SI SECULARITATE – Nicolae Steinhardt
Vindecarea demonizatului din ţinutul gherghesenilor – Părintele Constantin Galeriu
Demonizaţii din Gherghesa – Ierom. Arsenie Boca
TÂLCUIRI DIN SFÂNTA SCRIPTURĂ PENTRU FIECARE ZI DIN AN – Sfântul Teofan Zăvorâtul
Măcar că eram morţi… – Traian Dorz, Meditaţii la Apostolul zilei
Dumnezeu Care este bogat… – Traian Dorz, Meditaţii la Apostolul zilei
Darul lui Dumnezeu… – Traian Dorz, Meditaţii la Apostolul zilei
Poezii:
ŢI-AI TOT PIERDUT; IISUSE, SOARE DULCE; De câte ori; Ai necazuri?…; Suflet chinuit; CU CINE MERGI?; De câte ori; ACOLO UNDE-I DOMN PĂCATUL;
Părintele Iosif Trifa, Tâlcuirea Evangheliilor duminicilor de peste an
(a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul VII Ecumenic) „Ieşit-a semănătorul să semene sămânţa“…
Evanghelia cu pilda semănătorului e una dintre cele mai frumoase şi mai cunoscute Evanghelii. O ştie fiecare creştin. Un semănător a ieşit să semene. Trei părţi din sămânţa lui au căzut în pământ rău şi numai o parte în pământ bun. Tâlcuirea acestei Evanghelii a spus-o Însuşi Mântuitorul. Să mergem dar pe urmele tâlcuirii Domnului.
„Sămânţa este Cuvântul lui Dumnezeu“ – a zis Iisus. Minunată şi potrivită asemănare, căci într-un grăunte de sămânţă este o putere uriaşă: puterea de rodire.
Toate maşinăriile şi iscodirile veacurilor, strânse la un loc, n-ar putea fabrica un singur grăunte de grâu cu putere de încolţire şi rodire. Aceeaşi minunată putere o are şi Cuvântul lui Dumnezeu. El are puterea să rodească şi să crească roade minunate într-o inimă de om. Despre puterea acestui Cuvânt zice Biblia: „Viu este Cuvântul lui Dumnezeu şi lucrător“… (Evrei 4, 12). „Precum se pogoară ploaia din cer şi adapă pământul şi-l face de rodeşte, aşa va fi Cuvântul Meu, zice Domnul“ (Isaia 55, 10-11). Dar pentru ca această sămânţă a Cuvântului lui Dumnezeu să poată rodi, are lipsă de semănător şi de ogor. Semănătorul cel mare al acestei seminţe a fost Iisus Mântuitorul, iar azi sunt bisericile, preoţii, vestitorii Evangheliei şi toţi care-şi iau asupra lor frumoasa chemare de a semăna în lume sămânţa dumnezeieştilor învăţături. Această sămânţă se află pusă într-un hambar mare şi deschis: în Biblie, în Sfânta Scriptură. Biblia este un hambar minunat din care îşi iau sămânţă toţi semănătorii şi vestitorii Cuvântului lui Dumnezeu. Iar omul cititor poate el însuşi să-şi ia sămânţa din acest hambar, pentru ogorul inimii sale. Cuvânt nu va avea nimeni de zis în Ziua Judecăţii că i-a lipsit sămânţa dumnezeiescului Cuvânt.
Pentru ca această sămânţă să poată rodi, are lipsă mai departe de ogorul, de pământul inimii oamenilor. Pilda evangheliei ne spune că acest pământ e mai mult rău decât bun. Trei feluri de astfel de pământ rău aminteşte Evanghelia. | Continuare »
SĂMÂNŢA CEA MÂNCATĂ DE PĂSĂRI – Părintele Iosif Trifa
SEMĂNAT ŞI SECERIŞ – Traian Dorz
PILDA SEMĂNĂTORULUI – Sfântul Luca al Crimeei
CATEGORIILE DE OAMENI DIN OGORUL LUI DUMNEZEU – Traian Dorz
PILDA CU SEMĂNĂTORUL – Părintele Iosif Trifa
PLOAIA ŞI CUVÂNTUL – Traian Dorz, Acum să facem
Evanghelia Semănătorului – Sfântul Nicolae Velimirovici
ÎMPREUNĂ-LUCRĂTORI CU DUMNEZEU – Traian DORZ
Am murit… ca să trăiesc – Traian DORZ, Meditații la Apostolul zilei
Fiindcă ştim… – Traian DORZ, Meditații la Apostolul zilei
În timp ce căutăm… – Traian DORZ, Meditații la Apostolul zilei
PENTRU EI MĂ ROG – Traian DORZ
Poezii:
SEMĂNAŢI SĂMÂNŢA BUNĂ; Grâu curat; ÎNTR-O PACE CA DE SEARĂ; TOT CE-AI SEMĂNAT; PÂNĂ NU-ŢI ZIDEŞTI CĂLDURA; PRECUM LUMINA; SEAMĂNĂ CU HĂRNICIE; CÂNTAREA ROADELOR;
Pr. Iosif TRIFA, EVANGHELIA DUMINICII A 20-A DUPĂ RUSALII – Învierea fiului văduvei din Nain
În vremea aceea, mergea Iisus într-o cetate ce se chema Nain şi, împreună cu Dânsul, mergeau ucenicii Lui mulţi şi norod mult. Iar dacă S-a apropiat către poarta cetăţii, iată, scoteau pe un mort, fiul unul-născut al maicii sale şi aceea era văduvă; şi norod mult din cetate era cu dânsa. Şi, văzând-o pe dânsa Domnul, I S-a făcut milă de ea şi i-a zis ei: „Nu plânge!”. Şi, apropiindu-Se, S-a atins de pat. Iar cei care îl duceau au stătut şi El a zis: „Tânărule, ţie grăiesc, scoală-te!”. Şi s-a sculat mortul şi a început a grăi. Şi l-a dat pe el maicii lui şi a luat frică pe toţi şi slăveau pe Dum¬ne¬zeu, grăind că Prooroc mare s-a sculat întru noi şi că a cercetat Dumnezeu pe norodul Său. (Luca 7, 11-16)
Evanghelia cu învierea fiului văduvei din Nain arată o minune a Mântuitorului Hristos: o mamă îşi ducea fiul la groapă şi, pe drum, s-a întâlnit cu Iisus, Care i-a înviat odorul. Să luăm aminte că minunea din evanghelia de duminică se întâmplă şi astăzi. Ca şi văduva din Nain, şi noi avem un singur fiu de mare preţ: viaţa noastră sufletească, sufletul nostru. De multe ori se îmbolnăveşte de moarte şi acest fiu al nostru; de multe ori chiar şi moare şi mulţi chiar îl şi îngroapă în păcate. Dar aceasta încă nu este nici o minune. Minunea aceasta este că şi fiul nostru, viaţa noastră sufletească, sufletul nostru se poate tămădui, poate chiar învia din moartea păcatelor, după ce ne-am întâlnit şi noi cu Iisus Hristos.
Da, da, iubite cititorule, aceasta este taina învierii noastre din moartea păcatelor: să ne întâlnim mai întâi cu Iisus, să-L primim ca pe Cel ce a murit pentru noi şi ne-a lăsat şi nouă darul învierii, precum a zis: „Eu sunt Învierea şi Viaţa. Cine crede în Mine viu va fi, chiar dacă va fi murit” (In 11, 25). | Continuare »
Părintele Iosif Trifa (Predica de pe munte; iubirea vrăjmaşilor)
„Ce voiţi să vă facă vouă oamenii faceţi şi voi lor aşijderea“
Ce pace, ce rai ar fi pe pământ când tot omul ar ţine această poruncă scurtă: „Ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi şi voi lor aşijderea“ sau, cu alte vorbe: „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face“. Dar oamenii nu ţin această poruncă, pentru că cei mai mulţi oameni poftesc să li se facă tot binele ce li se poate face, dar, în schimb, ei fac altora tot răul ce-l pot face. Ăsta-i un semn că inima oamenilor este bolnavă. Este un beteşug în inima oamenilor care pofteşte mereu tot binele de la alţi oameni, dar, în schimb, doreşte tot răul altora. Porunca Evangheliei nu se poate împlini până când omul nu-şi tămăduieşte inima bolnavă; şi această tămăduire n-o poate face un alt doctor decât Iisus Hristos şi primirea Lui. Inima celui care L-a primit cu adevărat pe Iisus, ca stăpân şi poruncitor în casa sufletului său, îi iubeşte pe toţi oamenii şi le face bine tuturor, prietenilor şi duşmanilor deopotrivă, pentru că Iisus „este iubire“ şi iubirea de oameni este semnul că cineva face parte din turma lui Hristos.
„Iubiţi pe vrăjmaşii voştri…“ – zice mai departe evanghelia. | Continuare »
Dregătorul împăratului Areta – Traian DORZ
A nouăsprezecea duminică după Cincizecime – Sfântul Teofan Zăvorâtul
Semnul văzut al iubirii Tale pentru noi – Sf. Ioan de Kronstadt
Cuvânt la Duminica a XIX-a după Pogorârea Sfântului Duh – Sfântul IOAN GURĂ DE AUR
Doamne binecuvântează pe vrăjmaşii mei! – Sf. Nicolae Velimirovici
Despre şi împotriva laudei de sine – Sfântul IOAN GURĂ DE AUR
Tu eşti legat de aproapele tău – Preot Iosif TRIFA
MAI FĂRĂ SEAMĂN CA ORICE – Traian DORZ
Credinţa şi dovezile – Paul Evdokimov
Port semnele lui Hristos – Traian Dorz
CE NE ÎMPIEDICĂ SĂ IUBIM? – Sf. Ier. Luca al Crimeei
Care este porunca cea mai mare? – Pr. Iosif Trifa
Care este cea mai mare poruncă din Lege? – Sfântul Nicolae Velimirovici
Iubirea aproapelui – Vlad Gheorghiu
Poezii:
SFINŢENIE; O, CREŞTE-MI IUBIREA; Iubesc pe-ai mei; CÂT DE CURATĂ ÎNFLOREŞTE;
Text: Traian Dorz
O, iată, Doamne, noaptea întreagă m-am trudit,
dar luntrea mea e goală, nimic n-am pescuit!
Cu ce am să Te întâmpin când ai să-mi vii în zori
pe ţărmul mării mele şi-n luntre-ai să-mi cobori?
Cu fruntea asudată şi trupul tremurând
încerc şi-ncerc zadarnic de fiecare rând,
E marea agitată şi vântul mi-e contrar,
nădejdea-mi luminează din ce în ce mai rar.
… O, iată, Doamne, zorii – e vremea să Te-araţi,
mi-e inima mâhnită şi ochii-nlăcrimaţi!
Tu vii!… Şi luntrea-i goală, şi nu ştiu ce să spun
că, iată, înainte eu n-am nimic să-Ţi pun!
Dar când îmi vezi sudoarea şi trupul istovit
de nici un dar din lume n-ai fi mai mulţumit,
Căci când, cu toată truda, nu pot ce-am vrut, Iisus,
dorinţa de-a aduce e cum aş fi adus!
HRISTOS SĂ TRĂIASCĂ ÎN NOI – Pr. Teodor Heredea
Crucea Domnului – Sfântul Luca al Crimeii
„RUPEŢI-O CU ADUCĂTORII ÎNVĂŢĂTURILOR STRĂINE” – TraianDorz
Despre purtarea crucii – Sfântul Ierarh Ignatie Briancianinov
La picioarele Crucii se poate afla taina mântuirii sufleteşti– Părintele Iosif Trifa
HRISTOS SĂ TRĂIASCĂ ÎN NOI – pr. Teodor Heredea (Gavriş)
Acceptarea crucii lui Hristos – singurul mijloc de sfinţire şi de slavă – Traian Dorz
Crucea este Calea – Sfântul Nicolae VELIMIROVICI
Unde să căutăm mângâiere de necazuri? – Sfântul Luca al Crimeii
Nu după tine cu crucea, ci după Mine – Pr. Iosif Trifa
Crucea Domnului nostru Iisus Hristos – Traian dorz, Meditații la Apostolul zilei
Oastea Domnului şi cele două braţe ale propriei sale cruci – Lidia Hamza
Evanghelia despre cruce şi mântuirea sufletului – Sfântul Nicolae VELIMIROVICI
Poartă-ţi crucea pe care Domnul ţi-o dă – Pr. Iosif Trifa
DESPRE SFÂNTA CRUCE – Traian Dorz
Poezii:
NEVOIŢI-VĂ SĂ MERGEŢI / Apleacă-mă, Iisuse / Iubeşte-ţi crucea ta / Crucea-i Semnul Mântuirii / Aproape, mai aproape / Crucea-i Semnul Mântuirii /CRUCE VECHE… / SPRE DUMNEZEU ARATĂ CRUCEA / SĂ-MI IAU CRUCEA / DUMNEZEU NE CERE / O, SLĂVITĂ CRUCE ASPRĂ / De-ai lua pe umăr crucea / IA JUGUL LUI HRISTOS / CÂND N-AM PUTERI / DOAMNE, SĂ NU POT VREODATĂ / EU ERAM COPIL, IISUSE
Cântări potrivite cu evanghelia duminicii:
14. O Doamne, ai milă; 33. Când n-am puteri; 29. Apleacă-mă, Iisuse; 40. De-ai lua pe umăr crucea; 99. Sub Crucea Ta îngenuncheat; 100. Ce dulce-i viaţa cu Iisus; 208. Pe cărarea mântuirii; 215. Iubire, haidem împreună; 267. Ia jugul lui Hristos; 284. O, dragi fraţi şi surori; 329. În fruntea luptei noastre; 330. Sub Crucea Ta ne-am întâlnit; 331. Iisus ne-mbie crucea; 332. Cruce sfântă, părăsită; 333. Cu Iisus de-a pururi; 418. Tineri dragi; 555. Jos, sub Crucea Ta, Iisuse; 609. Din tina negrului păcat; 624. Crucea-mi este calea; 625. De-aş umbla prin soare; 628. În căi rele; 648. Scumpă e comoara; 654. Grea-i calea crucii; 674. Eu eram copil, Iisuse; 677. După Domnul Vieţii; 893. Crucea-i semnul Jertfei; 948. Iubeşte-ţi crucea ta; 995. Pacea Crucii Tale
CUM ÎNŢELEGI TU CRUCEA LUI HRISTOS? – I. Tâlcuitor
Crucea Domnului – Sfântul Luca al Crimeei
ÎNVĂŢĂTURĂ LA PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRIISFINTEI CRUCI – I. Tâlcuitor
Ceva despre crucea suferinţelor – Pr. Iosif Trifa
Toţi cei care, în viaţă, crucea ca jugul aţi purtat – Ioan Opriș
IUBEŞTE-ŢI CRUCEA TA – Traian Dorz
Cum este făcută crucea? – Preot IOSIF TRIFA
„…Să se lepede de sine” – Traian Dorz
Despre ce înseamnă a purta crucea – Preot IOSIF TRIFA
RUPEŢI-O CU ADUCĂTORII ÎNVĂŢĂTURILOR STRĂINE – Traian Dorz
CĂ NU-I UŞOARĂ CRUCEA – Vlad Gheorghiu
NU CA SĂ JUDECE – Traian Dorz
Despre purtarea crucii – Sfântul Ierarh Ignatie Briancianinov
Cu tot întregul meu amar – Traian Dorz
La picioarele Crucii se poate afla taina mântuirii sufleteşti – Preot IOSIF TRIFA
Crucea Domnului nostru Iisus Hristos – Traian Dorz
INALTAREA SFINTEI CRUCI – Sfantul Luca al Crimeei
Crucea-i Semnul Mântuirii – Traian Dorz
Care-i lemnul cel mai roditor? – Preot IOSIF TRIFA
Am murit… ca să trăiesc – Traian Dorz
„Cu crucea după Mine, fiule!“ – Ioan Opriș
CUVÂNT TESTAMENTAR – Traian Dorz
Crucea este Calea – Sfântul Nicolae VELIMIROVICI
Cântarea Sfintei Cruci
DESPRE SFÂNTA CRUCE – Traian Dorz
Evanghelia despre cruce şi mântuirea sufletului – Sfântul Nicolae VELIMIROVICI
IUBEŞTE-ŢI CRUCEA TA – Traian Dorz
SEMNUL CRUCII – Ieromonah ARSENIE BOCA
SPRE DUMNEZEU ARATĂ CRUCEA – Traian Dorz
Ceva despre crucea suferinţelor – Părintele Iosif Trifa
Dumnezeu vine la noi prin Cruce – Traian DORZ
Unde să căutăm mângâiere de necazuri? – Sfântul Luca al Crimeei
Crucea este Calea – Sfântul Nicolae VELIMIROVICI
SĂ-MI IAU CRUCEA – Traian DORZ
Cuvant la Înălţarea Sfintei Cruci – Sfântul Ioan Maximovici
Nu după tine cu crucea, ci după Mine – Pr. Iosif Trifa
EU ERAM COPIL, IISUSE – Traian DORZ
Jertfa Crucii Mântuitorului – Pr. Iosif Trifa
TAINA CRUCII – Traian Dorz, vorbire la nunta din Cricău
DUMNEZEU NE CERE – Traian Dorz
DUPĂ CUM A FOST ÎNĂLŢAT ŞARPELE – Traian Dorz
Părintele Iosif Trifa, Tâlcuirea Evangheliilor duminicilor de peste an
Evanghelia de duminică e în legătură cu o întâmplare din Vechiul Testament. Dumnezeu trimisese asupra israelitenilor şerpi veninoşi, ca pedeapsă pentru păcatele lor. Atunci, „văzând Moise moarte multă în popor, s-a rugat pentru popor şi Domnul a zis lui Moise: «Fă-ţi un şarpe de aramă şi îl pune sus, într-o prăjină, ca pe un semn şi tot cel muşcat de şerpi va privi spre el şi va trăi». Şi a făcut Moise aşa şi oricare era muşcat de şarpe şi privea spre şarpele de aramă trăia şi nu murea“ (Numeri 21, 6-9).
O, ce înţeles adânc este în această istorie din Vechiul Testament!
Semnul şarpelui de aramă a închipuit înainte cu mii de ani Jertfa Crucii de pe Golgota şi darul mântuirii ce l-a adus această Jertfă. Cel care privea spre şarpele de aramă al lui Moise „trăia şi nu murea“. Tot aşa, şi cel care primeşte darul Crucii de pe Golgota scapă de moarte şi de pieire sufletească.
În Eden, (rai) şarpele-diavol a muşcat odinioară pe strămoşii noştri, Adam şi Eva. Prin păcatul neascultării, şarpele-diavol a căpătat putere şi a muşcat mereu în urmaşii lui Adam. Lumea se umpluse de cumplită moarte şi pieire sufletească. Tatălui Ceresc I S-a făcut milă de cei pierduţi. În mijlocul pieirii sufleteşti, Dumnezeu a ridicat, ca oarecând Moise în pustie, un Semn: a ridicat Crucea şi Jertfa Fiului Său, „ca tot cel ce va crede întru El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică“. Jertfa Crucii l-a biruit pe şarpele-diavol şi puterea veninului său. Şarpele-diavol şi-a pierdut puterea. Muşcăturile lui nu mai omoară. I s-a găsit leacul. Însă, ca pe vremea lui Moise, şarpele-diavol şi-a pierdut puterea numai faţă de cel care priveşte şi primeşte neîncetat Semnul ce l a ridicat Dumnezeu în pustia acestei vieţi: Jertfa Crucii Fiului Său. Faţă de cel care nu priveşte şi nu primeşte această Jertfă, şarpele-diavol are toată puterea să l muşte de moarte. | Continuare »
Părintele Iosif Trifa, Tâlcuirea Evangheliilor duminicilor de peste an
Duminică avem la rând Evanghelia cu tânărul cel bogat care s-a apropiat de Iisus cu întrebarea: Învăţătorule bune, ce voi face să moştenesc viaţa de veci? Păzeşte poruncile, i-a zis Domnul. Le am păzit, a răspuns tânărul. Şi i-a zis Iisus lui: Încă una îţi lipseşte: împarte-ţi averile la săraci şi vino după Mine. Iar tânărul, auzind acestea, s-a întristat, căci era bogat foarte. Şi a zis Iisus: Cât de anevoie vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu cei avuţi!
Să cercetăm înţelesul acestei evanghelii. Întâi să ne întrebăm: de ce a venit tânărul la Iisus? Ce l-a adus la Iisus, căci avea şi avere şi avea şi paza Poruncilor? A venit la Iisus, pentru că nici una, nici alta nu-i dădeau liniştea şi pacea sufletească. Sufletul nostru se doreşte spre izvorul păcii şi fericirii: spre Iisus Mântuitorul. Tânărul din evanghelie plecase spre acest izvor pentru a veni la El, dar, vai, nu L-a aflat. El îi adresează Domnului cuvintele: „Învăţătorule bune“; el venise la Domnul ca la un mare cărturar, ca la un rabin învăţat; de aceea Mântuitorul îi răspunde: „Ce Mă numeşti bun?“ | Continuare »
Tânărul bogat – Pr. Constantin Galeriu
Despre cei bogaţi – Sf. Luca al Crimeei
Învăţătorule bun… – Sf. Nicolae Velimirovici
„Ce să fac ca să moştenesc viaţa cea veşnică?”(Luca 18,18) – Mitropolitul Augustin de Florina
MÂNDRIA ŞI GLOATA – Traian Dorz
O, tineri dragi… – Vlad Gheorghiu
Cât de greu vor intra bogaţii în împarăţia cerurilor! – Sf. Ioan Gura de Aur
Dregătorul bogat – Păzirea poruncilor: Luca 18, 18-2 – Pr. Dumitru Stăniloae
Poruncile şi legămintele pot rodi numai prin Jertfa Crucii – Pr. Iosif Trifa
Aşa cum am primit şi eu – Traian Dorz, Meditații la apostolul zilei
Hristos a murit pentru păcatele noastre – Traian Dorz, Meditații la apostolul zilei
Poezii
P
ilda datornicului neiertător
Părintele Iosif Trifa, Tâlcuirea evangheliilor duminicilor de peste an
Evanghelia din duminica aceasta cuprinde o pildă tâlcuită şi explicată de Însuşi Mântuitorul. Omul Împărat din pildă este Tatăl Ceresc, Care ne iartă atâtea şi atâtea „datorii“ de păcate grele şi multe, iar datornicul suntem noi, oamenii, care sărim în capul de-aproapelui pentru toate nimicurile şi greşelile. Să luăm aminte că evanghelia asta este pusă şi în «Tatăl nostru», când zicem: „Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum iertăm şi noi greşiţilor noştri“. Vedeţi ce mare apăs se pune pe iertarea de-aproapelui nostru?! Domnul Iisus ne spune apriat că Tatăl Ceresc ne iartă greşelile numai condiţionat, adică dacă şi noi iertăm pe cele ale semenilor noştri. Dacă nu facem acest lucru, e o minciună toată rugăciunea noastră şi tot numele nostru de creştini. Iubirea şi iertarea sunt semnele cele mai bune că cineva este un creştin adevărat; şi cine nu le are n a primit cu adevărat pe Mântuitorul şi Evanghelia Lui.
Când eram preot la ţară, mi-aduc aminte că, în scaunul mărturisirii, la îndemnurile mele, de a se împăca cei sfădiţi şi de a se ierta, cei mai mulţi răspundeau: „Asta una n o pot face, părinte, nu mă lasă inima să iert!“. „Ba, diavolul nu te lasă!“ – răspundeam eu. El te opreşte, nu mânia, ca să nu-ţi dai seama de bunătatea lui Dumnezeu care te-a iertat prin Jertfa Fiului Său şi tu nu vrei să ierţi. Diavolul te opreşte să nu-ţi dai seama că tu ai stat de faţă la o judecătorie care te-a condamnat la moarte şi pieire veşnică în numele „paragrafului de lege“ care zice răspicat: „Plata păcatului este moartea“ (Rom. 6, 23). Din această osândă te-a scăpat Iisus Hristos, Care a murit în locul tău, te-a scăpat prin Jertfa Lui, prin bunătatea şi mila Lui; şi tu nu poţi să ierţi o nimica toată ce se cere de la tine? | Continuare »
RUGĂCIUNEA ŞI MULŢUMIREA – Traian Dorz
Despre iertare și împăcare – Sfântul Nicolae Velimirovici
Plânge datornicul – Traian Dorz
Binefacerea şi recunoştinţa – Traian Dorz
Salvare şi recunoştinţă – Traian Dorz
DESPRE NERECUNOŞTINŢĂ– Sf. Luca al Crimeii
Despre iertare și împăcare – Sf. Nicolae Velimirovici
MÂNDRIA ŞI GLOATA – Traian Dorz
Pecetea apostoliei mele – Traian Dorz, Hristos – puterea apostoliei
Dar noi nu ne-am folosit – Traian Dorz, Hristos – puterea apostoliei
Poezii
Plânge datornicul; RECUNOŞTINŢĂ, DOAMNE; Eu nu ştiu cum…; Copii ai mulţumirii; TU AI FOST PREABUN CU MINE; Doamne, ce dator pot fi; NU-I NIMENI MAI DATOR;
